11.12.2018,  20:54:40 | 1 comentariu | 575 vizualizari
Amintirile unui… visător (II) / O diversiune (erotică): Madam Laura
de Marian BOBOC

Nu știu alții cum sunt, dar cei mai mulți dintre prietenii mei poeți iubesc… femeia. Unii mai metaforic, alții mai în carne și oase. Aceștia din urmă, poeții… carnali, au fost victimele unei bombe artizanale.

Fiind doar butaforia unui serviciu sau minți mai ludice, nu au pățit nimic săracii de ei. Doar un gust amar, ca de cerneală, pe hârtia cerului gurii.
Acțiunea se petrece la Petroșani, în cadrul unei ediții a Festivalului Național de Literatură „Aici ne sunt visătorii” (organizat între 1993-1996 de Cenaclul BOEMA și Liga Sindicatelor Miniere VALEA JIULUI).
Eu ies cu un grup de poeți din toate colțurile țării, să le prezint atracțiile turistice ale Petroșaniului: cele câteva baruri și păduchelnițe. Căci și atunci, ca și acum, cârciumile reprezentau singurele „atracții” ale turismului nostru petroșenean de batjocură.
Și cum ne plimbam noi așa țanțoși pe corsoul Petroșaniului, cineva dintr-un bloc aruncă „manifeste”. Niște hârtioare, interesant, bătute la mașina de scris… Poeții, curioși de la mama-natură, se apleacă și le culeg. Pescuiesc și eu unul. Citesc: „Nou în Petroșani! Recent reîntoarsă din străinătate de la studii, doamna Laura vă oferă plăceri nebănuite, doar la barul… Nu ezitați și vizitați barul nostru!”.
La o asemenea ofertantă chemare, mi-a fost imposibil să-i mai rețin pe pofticioşii poeți. Mai ales că barul cu pricina era chiar în drumul nostru, pe partea stângă, cum mergi spre Piața Victoriei…
Intrăm, ne așezăm la mese. Comandăm. Fata de la bar pare uimită de un asemenea desant. Comandăm un rând, cu ochii pe toate ușile barului. Așa, încordați, cu simțurile în alertă, poeții par niște teroriști, pregătiți să arunce în aer tot erotismul lumii. Mai comandăm un rând… Rânduri peste rânduri… Însă, Laura nu dă nici un semn. La un moment dat, unul mai curajos întreabă: „Când apare doamna Laura?”. „Care Laura?”, răspunde printr-o întrebare barmana. „Păi, Laura asta”, și îi arătăm „manifestele”. „Nu știu nimic”, spun fata abia stăpânindu-și râsul.
Dacă cineva poate să mă lumineze cine și de ce a „tipărit” manifestele alea, îl rog să o facă. Adevărul trebuie să iasă la iveală și după 25 de ani…
Chiar dacă Laura nu a apărut, întâmplarea a fost cu... finalizare pentru mine. Am scris poemul „madam laura c`est moi”, pe care l-am publicat într-un volum.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (1 )

#1 Laura11.12.2018,  21:08:43
Ca de obicei: genial, plin de umor, în verva, colorat în Bine și cu ...finalizare poetica. Maestre, sa ne trăiți ca ne trebuit!


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 7 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

* * *
Locuri de muncă


* * *
Publicitate


* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter