06.01.2019,  20:55:04 | 0 comentarii | 309 vizualizari
Mai mici sau mai mari: Hoţii, panamale, furtişaguri, tâlhării, spargeri…
de Marian BOBOC

După cum veţi vedea, negustorii deveni se aflau în centrul atenţiei lumii interlope, reprezentând un preţios „obiect de studiu” pentru ei. Comercianţii şi meseriaşii deveni erau călcaţi periodic nu doar de muşterii, ci şi de hoţi. Din bogata viaţă infracţională interbelică comercială am ales câteva crâmpeie…

Panamaua de la R.M.S. Deva
Sub titlul „Isprăvile fostului şef de depozit al R.M.S. din Deva, G. Modiga”, „Gazeta Hunedoarei” publică la 24 februarie 1923 o dezvăluire despre „frauda, mita, falşificarea de acte, înşelăciunea ordinară, furtul” de la Regia Monopolurilor Statului (R.M.S.), o adevărată panama:
„Pentru a informa opinia publică despre stările de neregulă ce au existat de la un timp îndelungat încoace la depozitul R.M.S. din Deva, şi pentru a contribui prin descoperirea lor la o purificare morală, fără de care orice prosperare este dinainte exclusă, dăm loc următoarele rânduri despre debandada şi afacerile meschine ale fostului şef de depozit, dl. Grigorie Modiga. Deşi chestiunea nu este o dată de tot recentă, fiind dl. Modiga deja din luna trecută pus în arest preventiv la penitenciarul din Deva, după cum am anunţat-o la timp, totuşi nu ne-am grăbit să publicăm detalii asupra acti­vităţii sale nocturne, până nu am ajuns în posesiunea informaţiilor cele mai exacte. Astăzi, când deţinem toate do­ve­zile despre o lungă serie de abuzuri să­vârşite în dauna statului şi ale particularilor, credem de interes gene­ral, a dat publicităţii întregul dosar, ce apasă conştiinţa d-lui Modiga.
Iată punctele principale de acuze, pe care ancheta oficială condusă de dl. inspector Şt. Stanculescu şi G. Nicolescu, şef de birou în Direcţiunea Regională Cluj, le-a stabilit şi în baza cărora s-a ordonat arestarea d-lui Modiga:
1. A defraudat suma de 36.186 Lei, din suma ce a încasat-o în forma de dare asupra remizei, întocmind conspecte noi, pe baza cărora a făcut versemin­tele. Cvitarea sumelor încasate le-a făcut în regulă, distrugând conspectele alcătuite de către debitanţii mari ulterior, după ce le-a înlocuit cu conspecte noi, pe care figurează o sumă oarecare ce depindea de dânsul. Natural că conspectele acestea, cum s-a constatat în decursul anchetei, nu corespund cu exemplarele identice păstrate conform legii de fiecare debitant. Astfel frauda s-a putut uşor constata. La suma de mai sus se adaugă şi plusul de 3.420,65 Lei, nevărsată, din darea încassată de la O. Chendi din Deva.
După mărturisirea d-lui Boilă, debitant mare, dl. Modiga a încercat să facă indirect ingerinţe asupra debitanţilor pentru a întocmi conspecte noi, în conformitate cu cele întocmite ulterior de dânsul.
2. S-au constatat nereguli la lichidarea ambalajelor (lăzi, saci pentru fabricate), omiţându-se complet semnătura de primirea garanţei din partea debitantului în registrul întocmit pentru acest scop.
3. A înşelat pe debitantul mare Eduard Tóth, din Hunedoara, cu 1.000 Lei, la vărsarea dărei de remiză. A încassat 2.481,98 Lei - sumă prevăzută în chitanţă - în loc de 1.484,98 Lei ce a avut dreptul s-o încasseze, şi pe care a şi vărsat-o, reţinând pe seama sa diferenţa de 1.000 lei.
4. A primit mită, în formă de bani, alimente etc. de la candidaţii de debitanţi pentru a-i propune să li se acorde brevete.
5. A primit spre vânzare hârtii pentru ţigarete de la Dl. Vulcu din Orăştie, vânzând peste 500 cartoane, reţinând pe seama sa 100 Lei la carton, conform învoielii. Această operaţie care este incompatibilă cu funcţiunea unui şef de depozit, i-a adus d-lui Modiga un venit nepermis de 50.000 Lei, în cazul dacă
s-a ţinut de învoiala de a vinde cartonul cu maximum 1.100 Lei.
6. Nu vindea tutunul de cat. III din Cluj, numai în urma unei taxe suplimentare, încasând 50-100 Lei de ladă. Tutunul de Cluj era mai căutat din motivul că era considerat mai bun, şi cu el se vindeau cu uşurinţă şi hârtiile de ţigarete, care se aflau în cvant mai mic sau mai mare la marii debitanţi în depozit, şi a căror drept de vânzare expira în urma extinderii monopolului şi asupra acestui articol la 1 Iulie 1922.
E de notat că tot în felul acesta a forţat pe debitanţi şi dl. Modiga să cumpere hârtii de ţigarete din cvantul primit de la Dl. Vulcu.
7. A păgubit pe debitanţii mari, vân­zând, contra legii, direct debitanţilor mici, fără remiză. Pentru ca să nu rămână urmă despre aceasta, a introdus în facturile debitanţilor mari aceste cantităţi, pe care apoi aceştia în bună credinţă le iscăleau.
8. În măgăzie, cu ocaziunea anchetei, s-au constatat plusuri de mărfuri provenite din reţinerea unei părţi din cantitatea vândută debitantului mare, fără ca acesta să observe. Astfel că, ajuns acasă, debitantul s-a văzut înşălat cu partea ce-i lipsea, însă nu-i mai ajuta nici o reclamare.
9. A reţinut pe nedrept diferenţa de peste 2.800 Lei provenită de la schimbul coroanelor şi ordonanţate în regulă fostului impiegat Dl. E. Balomiri. Suma aceasta, cu toate că s-au făcut demersurile necesare din partea d-lui Balomiri, nici până azi nu este restituită.
Dar aceasta nu este de ajuns. Fiind preocupaţiunea lui principală râvna după bani, în timpul din urmă a neglijat complet grija depozitului, căutând să acopere spesele mari împreunate cu un menaj neobişnuit de grandios, cu contrabandă din fabricatele regiei, şi cu banii pe care îi storcea de la debitanţi, dacă voiau marfă pe preţul fixat de lege, şi alte năzdrăvănii…
Dar vremea năzdrăvăniilor a trecut deodată cu lumea poveştilor. Şi ne bucură mult faptul că autorităţile superioare, luând în sfârşit act de diferitele denunţuri, memorii, care atrăgeau atenţiunea lor asupra acestor machi­naţii, au luat cele mai severe măsuri contra acestor abuzuri strigătoare la cer. Suma în bani şi a valorilor delapidate, cu care a fost păgubit statul şi particularii, după cum uşor reiese din cele sus enumerate, întrece 500.000 lei. Azi, Dl. Modiga, după ce cu cele patru clase secundare, pe baza cărora a fost numit din Turnu-Severin la depozitul din Deva în calitate de şef, a trăit un timp relativ scurt în cel mai mare belşug, spesând bani grei zilnic pentru mesele bogate, la restaurantul din Crucea Albă, desigur nu din cei 1.200 - 2.000 Lei leafă lunară, este la penitenciarul din Deva, unde în singurătatea sa şi în aşteptarea judecăţii sale, are timp destul pentru a trage învăţătura actelor sale ruşinoase”.
Dintr-un comunicat publicat în toamna anului următor aflăm că în noiembrie 1924 depozitul R.M.S. Deva avea un alt şef în persoana lui Avram Crişan: „Regia Monopolurilor Statului” aduce la cuno­ştinţa publică spre ştire că (…) prevede că chelnerii localurilor publice pot păstra şi vinde produsele regiei numai cu preţul tarifar, adică acela din debite. Nu le este permis să înmagazineze mai mult decât pot vinde într-o zi. Patronii sunt solidar răspunzători cu chelnerii împreună pentru abateri. Sfătuim, deci, publicul pentru uşurinţa controlului să se aprovizioneze de la debite. Şeful depozitului Regiei Deva: Avram Crişan”.
Pentru paguba de 276.377,76 Lei, Tribunalul Hunedoara îl condamnă, în noiembrie 1925, pe Grigorie Modiga, fostul şef al depozitului R.M.S., la 5 ani închisoare şi pierderea pe 5 ani a drepturilor cetăţeneşti.
La 1 decembrie 1932, o ştire din „Poporul” despre instalarea unui şef R.M.S.: „Depozitul judeţean pentru distribuirea produselor monopolului, rachiu, spirt a fost înfiinţat definitiv. Cu conducerea lui a fost încredinţat Dl. Avisalon Morariu, agent de control, ajutat de Dl. Radu Aron, păzitor regional. Cu girarea agendelor de controlor de fabrici, direcţia generală a Monopolurilor a delegat în judeţul Hunedoara, pe Dl. controlor de fabrici din Sibiu, Răsuceanu M.”. 

Ucenicul hoţ
Când patronul Teodor Donciu descoperă că ucenicul său l-a lăsat mai „urât”, furând-i bijuterii în valoare de 10.000 lei, este prea târziu. Ucenicul a şters de mult putina, ultima oară fiind văzut prin gara Simeria, anul 1925… 

60.000 lei
Atât este paguba socotită, în 1925, de Damianoff, proprietarul magazinului de piele din Deva cu acelaşi nume. Anchetatorii nu au mult de căutat, deoarece hoţii se aflau chiar după tejgheaua lui Damianoff, în persoana unor calfe şi ucenici.
    
Incidentul de la Crucea-Albă
La momentul petrecerii incidentului de la „Crucea-Albă”, Petru Guia I. Moţu, negustor  de cherestea din Deva, este comisarul guvernului în Camera de Comerţ şi Industrie Deva, un comisar tare chiţibuşar, pornit mereu pe opoziţie de dragul opoziţiei. După modul în care este tuşat evenimentul de oficiosul liberalilor hunedoreni, „Dreptatea”, este clar că protagonistul evenimentului Petru Guia I. Moţu este orice, nu mai liberal nu: „În ziua de 5 Iulie a.c. discutând la o masă a cafenelei Crucea-Albă dl. avocat dr. E. Tătar împreună cu alţi domni, a sosit Guia Moţului din Deva, care a intrat în discuţie cu foarte mult tupeu fără a fi invitat. Dl. dr. Tătar, simţindu-se jignit de necuviinţa lui Guia Moţului, l-a invitat să se ducă să discute cu oameni de o pănură cu el; aducându-i aminte că dacă s-a suit mămăliga în hinleu, totuşi se mai găsesc şi oameni demni care ştiu s-o puie la locul ce-l merită în societate. Lecţia a fost bine meritată, opinia publică fiind scandalizată de puterea acestui Domn improvizat şi a acelora ce se înconjoară de astfel de indivizi, care în naivitatea lor cretină comit tot felul de necuviinţe”.

Din „Alfabetul reclamelor în presa deveană. Viața din spatele reclamelor. Negustori și meseriași” de Marian Boboc



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter