07.01.2019,  22:59:42 | 0 comentarii | 280 vizualizari
Mai mici sau mai mari: Hoţii, panamale, furtişaguri, tâlhării, spargeri… (II)
de Marian BOBOC

După cum veţi vedea, negustorii deveni se aflau în centrul atenţiei lumii interlope, reprezentând un preţios „obiect de studiu” pentru ei. Comercianţii şi meseriaşii deveni erau călcaţi periodic nu doar de muşterii, ci şi de hoţi. 
Din bogata viaţă infracţională interbelică comercială am ales câteva crâmpeie…

Escroci fără frontiere. Pseudo-voiajori
Legaţiunea Republicii Cehoslovacia atrage atenţia în noiembrie 1926 asupra faptului că mai mulţi escroci se prezintă în numele postăvăriei Wonwiller et Cie, încasând diferite sume ca aconto la comenzi: „Domnii comercianţi sunt rugaţi ca la prezentarea voiajorilor de la această firmă să le ceară legitimaţii în mod serios pentru ca să fie la adăpost de eventualele pierderi”.

Siguranţa şi dolarii falşi
La 10 martie 1927, Serviciul Special de Siguranţă Deva avertizează Camera de Comerţ Deva asupra apariţiei unor dolari falşi: „Avem onoare a Vă înainta copie după caracteristicile falsului de hârtie monedă de 20 dolari şi vă rugăm să binevoiţi a dispune să se ia măsuri în circumscripţia Dvs., pentru urmărirea şi arestarea celor ce se ocupă cu plasarea de asemenea monedă, comunicând-ne rezultatul”.
Într-o notă, Direcţiunea Poliţiei birourilor centrale internaţionale pentru falsificarea banilor detailează şi manopera folosită de falsificatori: „(…) Pe însemnarea Băncii Federale de rezervă din Boston Massachuset sera 1914, litera de control C numărul pe partea din faţă nedesluşită pe partea dindărăt numărul nedesluşit se presupune a fi 750 iscălitura Iohn Burko Treasurer of the United States D.F. Houston secretary of the treasury, portretul lui Cleveland. Este o falsificare nereuşită şi mai ales în procedeul tiparului cu plăci de zinc, produse pe o foaie de hârtie, pe care s-a tras liniile de mătase cu tocul şi cu cerneală. Desenul portretului şi grilajului de la margini şi pe faţă şi pe dos sunt izbitor de închise şi fac impresia unei amestecături de tipar. Sigiliul este făcut dintr-o culoare albastră deschisă, numerotajul seriei, neregulat şi căzut pe jumătatea liniei. Exemplarul de faţă poartă Nr.: 12734685 A. Acest fald atât de greşit se poate observa uşor”. 

Făcătorii de rele sparg prăvălia lui Sturek
În aprilie 1927 la prăvălia lui Sturek, din str. principele Carol din Deva, are loc un ingenios şi curajos furt. Folosindu-se de un burghiu, făcătorii de rele sfredelesc peretele dinspre curte al prăvăliei şi fac o gaură suficient de mare pentru a fura o cantitate mare de marfă de manufactură. Însă făcătorii de rele sunt conturbaţi nu se ştie de cine sau de ce, întrucât nu se bucură de toată prada, mare parte a acesteia fiind abandonată prin curte. Chiar şi aşa, paguba negustorului Sturek se ridică la o sumă deloc de neglijat: 30.000 lei.

Fost picolo - criminal sadic
„Victima mai tânără a avut 5 lovituri de topor în cap, 5 lovituri în partea stângă a toracelui, 6 în dreapta, 2 la frunte, în spate, 4 la dreapta şi 12 la stânga, în total 44 de lovituri; moartea fusese produsă de loviturile din cap. Victima cea bătrână, Josefina Schulz, a avut 2 lovituri în frunte şi 8 în inimă, din care mortale au fost cele de la cap şi una la inimă”, din raportul medicului legist N. Robu.
Între cei 4 criminali ai fioroaselor crime petrecute în mai în Deva se află şi Ţunea „un copil (…) de 18 ani, mic şi brunet, fost picolo la Doda. Fusese la măcelărie jumătate de an, de la Doda furase 800 lei şi a fost dat afară, apoi ducea o viaţă de vagabond. Tatăl său se află în puşcărie în Aiud, condamnat pe 7 ani pentru că a omorât un om la Lugoj, împuşcându-l”.
Judecat în şedinţă publică, ţinută în zilele de 10-11 iunie, Ţunea este condamnat la 10 ani de închisoare.  

Haine de 60.000 de lei
Comerciantul Voişan Dragomir şi-a spus că, fiind vară, n-ar fi rău să profite de căldurosul anotimp şi să-şi primenească puţin pereţii casei cu nişte vopsea. Zis şi făcut... Pentru a se usca mai repede vopseaua, Dragomir lasă uşa deschisă şi în noaptea de 13-14 iulie 1927. Hoţii, receptivi la vaporii vopselei, interpretează aceasta ca pe o invitaţie şi intră şi…  ies. Nu cu mâna goală, ci cu haine în valoare de 60.000 lei. Oricum, au fost nişte hoţi „salon”. Le-au respectat somnul gazdelor şi s-au purtat cu… mănuşi…

I-a lăsat cu ochii-n soare
„Rog autorităţile din România Mare să-mi spună unde s-ar afla o persoană cu numele B. Rohlic, fotograf, 150-160 cm, înălţime, slab la faţă, dinţii aproape toţi de aur, amândouă părţile se iau jos. Fost agent la firma Adler, Mendel, Beclean, judeţul Someş, ţinătoare de pânză în N. Firmi. Ne-a înşelat pe mai multe persoane cu bani ca arvună pentru comenzi. Am scris la firmă şi a răspuns că şi pe ea a înşelat-o cu 5.000 lei, pe Cherecheş Arpad cu 500 lei, pe Faur Andronic cu 1.000 lei. De îndată cel aflaţi, vă rugăm să-l trimiteţi parchetului din Deva spre cercetare. Cred că se află mai mulţi păgubiţi de acest escroc şi care mai sunt să se anunţe lui Andronic Faurs, pentru a fi pus la ziare. Andronic Faur, Simeria. („Gazeta Hunedoarei”, nr. 21/ 22 mai 1929)

Hoţie în autobuz
Prin intermediul lui Emil Glauber, Banca comercială şi industrială din Haţeg trimite 100.000 lei Băncii de credit din Deva. Însă, în autobuzul Haţeg - Deva pachetul cu bani dispare în mod misterios. Acţiunea se petrece în luna mai 1930.

Criminal sadic condamnat
„Gazeta Hunedoarei” publică la 18 iunie 1930 „Epilogul unei drame criminale”, victima fioroasei crime fiind un negustor:
„Cu şase luni în urmă comerciantul Levi din Geoagiu a fost asasinat de individul Chinderean Trandafir printr-un procedeu care denotă cinism revoltător.
Credem că faptele petrecute în ziua de 28 Decembrie 1929 în magazinul nenorocitului comerciant sunt încă în memoria tuturor cetitorilor. Ei îşi amintesc, desigur, îndrăzneala cu care asasinul s-a prezentat victimei declarând că în urma relaţiilor pe care le întreţine cu necuratul, ar putea da de urma autorilor furtului, care nu demult devalizaseră pe comerciant cu vestminte în valoare de 40.000 lei. Se ştie, de asemenea, trucul la care a recurs banditul pentru a face inofensiv pe comerciant, întrebuinţând în acest scop un sac, a cărei deschizătură i-a transpus-o în jurul gâtului sub pretextul realizării unor descântece. Se cunoaşte apoi cinismul cu care criminalul a tăiat cu un brici gâtul naivului credul şi încercările asasinului de a ucide şi pe soţia victimei, care, însă, dând alarma a provocat prinderea şi arestarea ucigaşului. În ziua de 12 iunie, tribunalul din Deva deliberând asupra acestei odioase crime, autorul ei a fost condamnat la pedeapsa binemeritată de 15 ani muncă silnică”.

Dispariţia misterioasă a maestrului sobar
La sfârşitul lunii iunie 1930 maestrul sobar Francis Range dispare fără urmă. Alarmată, Poliţia Deva intră pe fir. Dar nu reuşeşte să stabilească dacă maestrul sobar este victima unei crime sau a unei sinucideri, lansând un apel către devenii care pot oferi informaţii.

Restaurantul gării jefuit
Luna august începe prost pentru Stein, proprietarul restaurantului gării din Deva. Între două trenuri, hoţii îl lasă fără tutun şi fără alte câteva obiecte. Totalul pagubei? 15.000 lei…    

Comunişti arestaţi la Deva
Printre cei arestaţi în 1931 pentru că au făcut parte dintr-un „cuib comunist” la Deva se află şi directorul cinematografului din localitate, nevasta acestuia, meseriaşi şi comercianţi deveni. La 18 noiembrie „Gazeta Inidoarei” ne dezvăluie cum au decurs operaţiunile de anihilare a reţelei roşii: „Urmăriţi de mult timp de către Dl. Chestor Brădean şi Dl. Comisar Trifu, au fost descoperiţi o serie de comunişti, care căutau să se organizeze la Deva, vrând să alcătuiască un centru comunist în târguşorul nostru. Cu ocazia sărbătorii comunismului, comitetul s-a pus pe lucru, scoţând la litograf manifeste, care urmau să fie împărţite ţăranilor la târgul de la sfârşitul lui Octombrie şi de ziua aniversării comunismului. A fost însă descoperită întreaga organizaţie centrală, din Deva, în frunte cu Moscovici Francisc, directorul cinematografului din Deva, şi soţia sa Maria Ghidali, apoi Kökösi Viliam - tâmplar, Gombo Samoilă - comerciant, Genad Eugen, Genad Henrich, Varga Pavel, Györfi Iosif, Naghi Petru, supus ungur, condamnat în Ungaria la 6 ani închisoare şi venit la Deva să facă comunism, şi Moldvai Robert, la care s-a găsit şapirograful, o maşină de scris şi manifeste comuniste, aduse în ajun de Kökösi de la Moscvovici, de teamă să nu fie aflaţi, căci prinseseră de veste că sunt urmăriţi. Toţi aceştia, aduşi la poliţie, au mărturisit, după multă bătaie de cap, fără a fi maltrataţi. Kökösi, care a făcut mărturisiri, a sărit pe fereastra poliţiei, de la etaj, frângându-şi un picior, de teama tovarăşilor. Au fost duşi la parchet unde s-a cerut arestarea lor şi li s-a confirmat mandatul de arestare (…)”.

Hoţul de alimente
În noiembrie 1931, Ianoş Becu este condamnat la 6 ani recluziune pentru că a furat alimente din prăvălia negustorului Holtzer din Deva.

Spirt negru
Pentru că a preparat clandestin spirt din cereale, locotenent în retragere Vasile Popovici este judecat de Tribunalul Hunedoara în noiembrie 1931.

Delaţiunea unui patriot: evaziune fiscală la fasole
Nu ştim de ce cu o aşa întârziere, o întâmplare petre­cută în 1927 este dată în vileag de-abia în… 1932. În primăvara acestui an, „un bun patriot”, desigur… anonim, îl reclamă la judecătorul de instrucţie la cabinetul II al Parchetului pe negustorul devean Adolf Salamon:
„(…) În primăvara anului 1927, dl. Salamon Adolf din Deva a făcut transport de fasole în cantitate de mai multe vagoane din gara Deva la Arad, fără însă să declare câştigul după această afacere. Dl. controlor fiscal Teodor Vasiu, fiind sesizat, a desat numitului un proces verbal în luna August 1927, la care procesul verbal de contravenţie a asistat şi Dl. Avisalon Morar, fost în garda financiară din Deva şi actualmente funcţionar la administraţia financiară din Deva. Acest act nu a ajuns la destinaţia lui pentru ca numitul comerciant să fie amendat şi impus în conformitate cu legile fiscale, probabil că a obvenit între Dl. controlor Vasiu Teodor şi comerciantul Adolf Salamon oareşcare convenţie…? Transportarea fasolei uscată şi transportată (sic!) de numitul comerciant la Arad se poate constata la gara din Deva, căci câte vagoane a furnizat, cât a fost preţul de atunci şi cât urma să plătească statului pentru această afacere, plus amenda prescrisă de legile fiscale. Este de mirat faptul că Dl. Teodor Vasiu din salariul său modest de 3.000-3.500 lei lunar şi cu familie să poată cumpăra în strada Eminescu din Deva loc de casă şi automobil de lux până ce încă nu vânduse casa sa din strada Aurel Vlaicu din localitate, iar de situaţia părinţilor Onor. 
D-le judecător de instrucţie Vă puteţi convinge, cât de puţin valorează averea faţă de cele cumpărate şi faţă de vila de care s-a angajat să o edifice în valoare de 350.000 lei în strada Eminescu de prezent. Mobilele ce le poseda valorează o sumă importantă şi se află în pivniţa lui şampanie, cognac, beuturi primite ca mită şi scrutind statul. Vă rog, deci, domnule judecător de instrucţie în interesul statului să binevoiţi a cerceta cele expuse spre a stârpi lipitorile contribuabililor şi ţării noastre româneşti”. După cum se vede, mai multe sunt ţintele luate în vizor de anonimul şi vigilentul patriot. În afară de contrabandistul de fasole Salamon, în cătarea organelor este pus Avisalon Morariu, în vârstă de 46 de ani, lucrător la finanţele publice, care, desigur din considerente patriotice, este pârât că are avere pe care nu o poate justifica. Referitor la misteriosul transport de fasole, judecă­torul de instrucţie Victor Spireanu îi ia o declaraţie de martor lui Avisalon Morariu: „Cunosc pe Salamon Adolf, din Deva, însă nu am cunoştinţă, despre transporturile de fasole, făcute la Arad. De asemenea, nu ştiu dacă în curtea susnumitului s-a dresat vreun proces verbal”.
Negustorul pârât, Adolf Salamon, de 50 de ani, de religie mozaică, recunoaşte în faţa judecătorului: „În anul 1927 am transportat mai multe vagoane de fasole la Arad. Nu mi s-a dresat nici un proces verbal de contravenţie”. 
Vrând să elucideze cazul, judecătorul de instrucţie îi cere şefului gării să-i comunice „de urgenţă câte vagoane de fasole a transportat Salamon Adolf la Arad în anul 1927”. Şeful gării primeşte de la subalternii săi un răspuns care se bate cap în cap cu cele spuse de negustor: „Cu respect raportez că cercetând în regis­trele de predare de la 1 I - 31 XII 1927, ca predator Salamon Adolf nu se găseşte că a expediat un vagon de fasole, posibil că la predare a figurat ca predator altă persoană, însă se găseşte un expediat fasole la data de 26 III 1927 1 vagon 15.000 kg. - încasator Leopold Stern, cu destinaţia Trieste, şi la data de 9 XII 1927, 1 vagon 15.000 kg. predator Reg. 4 Gr. cu destinaţia Timişoara, iar alte vagoane expediate cu fasole nu se găsesc”. 
Şi astfel misterul evaziunii fiscale a transportului de fasole a rămas o enigmă până-n zilele noastre. 

Fraţii deveni Schultz - piraţii alcoolului
În luna mai 1933 Fabrica de Licor „Zwack” din Şiria, Societatea Anonimă, avizează cumpărătorii asupra faptului că firma „Fraţii Schultz” din Deva contraface mărcile sale de alcool: „Avem onoare a aduce la cunoştinţă onoratei noastre clientele că firma Fraţii Schultz din Deva a adus în circulaţie fabricaţiuni de coniac străine, vărsate în magazinul propriu, prevăzute cu etichete falşe, ca şi când ar fi fabricatele noastre renumite ce se bucură de simpatia publicului, şi anume, pe lângă inducerea în eroare a cumpărătorilor, ceea ce s-a constatat şi pe cale oficială. Deci, cu onoare, rugăm clientela noastră, că la cumpărarea fabricatelor noastre, să procedeze cu o atenţie deosebită şi să respingă fabricaţiunile falşe aduse în circulaţie sub firma noastră, respectiv să nu le primească pentru a le vinde mai departe, deoarece autorităţile fiscale au instrucţiuni pentru confiscarea falsificaţiunilor”.  
„Zwack” arată şi cum pot fi identificate sticlele falsificate: „Fabricaţiunile falşe se pot cunoaşte, că sunt prevăzute cu dopuri fără firma şi cu capsule zdrănţuite, până când sticlele ce conţin fabricatele veritabile sunt prevăzute cu dopuri arse cu numele firmei noastre, cu ambalaje de staniol şi cu panglică la gâtul vaselor”.
Firma şiriană mai spune (sau ameninţă?) că pirateria alcoolică a fraţilor deveni Schultz nu va rămâne nepedepsită: „În contra firmei Fraţii Schultz vom face demersurile necesare atât în justiţie, cât şi în faţa instanţelor fiscale”.

Din „Alfabetul reclamelor în presa deveană. Viața din spatele reclamelor. Negustori și meseriași” de Marian Boboc



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 4 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter