08.01.2019,  22:27:21 | 0 comentarii | 296 vizualizari
Mai mici sau mai mari: Hoţii, panamale, furtişaguri, tâlhării, spargeri… (III)
de Marian BOBOC

După cum veţi vedea, negustorii deveni se aflau în centrul atenţiei lumii interlope, reprezentând un preţios „obiect de studiu” pentru ei. Comercianţii şi meseriaşii deveni erau călcaţi periodic nu doar de muşterii, ci şi de hoţi. Din bogata viaţă infracţională interbelică comercială am ales câteva crâmpeie…

Atac la casa de bani
În septembrie 1933, hoţii se furişează în biroul firmei Löwy din Deva. Aici dau atacul la casa de fier Wartheim în care se odihneau valorile firmei, sustrăgând 7.000 lei şi bijuterii în valoare de 75.000 lei. Întrucât casa de fier nu poartă urme de violenţă, o ipoteză a anchetatorilor este aceea că proprietarul a uitat casa de valori deschisă, uşurându-le astfel munca prăduitorilor.    

O spargere cu… aluat. Alta la avocat
În noaptea de 22-23 august 1933, răufăcătorii sparg vitrina prăvăliei comerciantului Kon din colonia Ciangăi. Ca să nu se audă zgomotul de geam spart, lipesc aluat pe acesta. La adăpostul acestei linişti pot opera în voie, uşurându-l pe ghinionistul Kon de 1.600 lei, două haine bărbăteşti, 5 kg de săpun, un ceas de aur cu lanţ şi 1.600 de lei care „se odihneau” într-un sertar.
Tot în aceeaşi noapte hoţii îi sparg locuinţa avocatului Filimon din Deva, pe care îl uşurează de mai multe obiecte de argint. Aici hoţii au mers la pont, având cunoştinţă că avocatul Filimon este la băi.

„Un senzaţional furt de 100.000 lei  la Deva”,
titrează „Înainte” la 8 noiembrie 1933. Povestea este demnă de o antologie a genului:
„Luni, 20 Oct. a.c. p.m., după ce s-a terminat târgul de ţară din Deva, spre înserate a avut loc în Deva un furt petrecut în împrejurimi foarte interesante. Printre numeroşii comercianţi care au participat la târg a fost şi comerciantul de paltoane Eugen Ringwald din Oradea. Aflându-se în pragul iernii, singurii comercianţi care au făcut afaceri bune la târg au fost cei din branşa susnumitului, lumea care nu avea paltoane de iarnă aprovizi­o­nân­du-se la târg cu acestea. Astfel, comerciantul Ringler a făcut o vânzare de 100.000, care, spre nenorocul lui, au intrat în buzunarul altuia.
La spartul târgului comerciantul şi-a adunat toată marfa într-un camion, iar suma de 100.000 lei produsă din vânzare a pus-o într-un geamantan mic, pe care l-a legat bine cu sfoară groasă într-un colţ al camionului, cum obişnuia să facă întotdeauna, apoi a plecat cu camionul din Deva, intenţionând să plece în alt târg. După ce s-a pus în mişcare camionul intrând în viteză, cei care au mai rămas în târg au văzut alergând după camion un bărbat, care l-a ajuns din mers, şi s-a urcat deasupra lui. Toţi au început să facă haz, crezând că acest individ se ţine de comerciantul Ringwald şi că era să rămână pe jos de căruţă întârziind probabil undeva prin târg. Nimeni n-a bănuit că acesta este iscusitul pungaş care, în timpul mersului camionului, a tăiat sfoara cu care a fost legat geamantanul cu 100.000 lei, pe care i-a furat fără să fie simţit de proprietar care se afla la volan. Furtul a fost descoperit abia la Orăştie, când a reclamat cazul poliţiei, care face cercetări”. 
Concluzia: în 1933 ori hoţii erau campioni la sprint, ori camioanele nu aveau motor. Sau, poate şi una şi alta, şi încă una în plus: hoţii aveau tupeu de politician…

Spărgători fără frică
În noaptea de 20 septembrie 1933 e spartă, prin curte, prăvălia lui Maschalko din str. Decebal. Din păcate pentru spărgători, din fericire pentru negustorul devean, casa de fier în care se află depozitate valorile firmei nu cedează presiunilor externe. Ca să nu plece cu mâna goală, spărgătorii pleacă cu un ferăstrău de tăiat… fier. 

„La schimb” - îşi abandonează uneltele spargerii.
Peste două zile, în noaptea de 22 septembrie, altă spargere. De data aceasta, la prăvălia văduvei lui Hirsch, situată pe str. Regele Carol II. Hoţii deschid uşa cu chei falşe, apoi sustrag bani şi marfă în valoare de circa 3.000 lei. După care încuie la loc prăvălia, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
De ce sunt spărgătorii fără frică? Pentru că cea de-a doua spargere are loc chiar la două case de Chestura de poliţie Deva.

Atacul banditesc asupra autobuzului DISCOM
Societatea DISCOM este firma care gestionează o afacere foarte bănoasă, care fusese monopol al statului: desfacerea tutunului şi sării.
Din articolul „Liberalii atacă regiile, dar ştiu să le tragă foloasele/ Nu-i aşa d-le Bursan, Miocu, Oprea Mircea şi Tivăruş”, publicat în decembrie 1933, aflăm amănunte politice despre DISCOM-ul în judeţul Hunedoara. Chiar dacă povestea noastră nu are legătură cu politica, redăm, pentru reliefarea spiritului epocii, un fragment din articolul citat: „Liberalii atacă regiile autonome, când e vorba de interesele lor tac şi sunt foarte bucuroşi când pot să mulgă vreo astfel de regie. Cazul îl vedem la noi în judeţul nostru, în legătură cu C.A.M.-ul  şi cu DISCOM-ul. Se ştie că trafica Ţării a fost dată Băncii Marmorosch din Bucureşti, iar aceasta a înfiinţat o altă societate, DISCOM-ul, care distribuie tutunul în ţară. Cine sunt la noi reprezentanţii acestei societăţi şi cine sunt oamenii care adună smântâna de pe această afacere a regiei? Să-i spunem pe nume: sunt d-nii C. 
Bursan, director al Discomului, apoi d-nii Miocu, prefectul judeţului, ca director al băncii Casa de Păstrare din Petroşani, Mircea Oprea din Deva şi Tivăruş din Beriu, şi cu siguranţă vor mai fi şi alţi liberali (…)”.

14 august 1934. Atacat cu focuri de armă
La 18 august 1934 „Gazeta Hunedoarei” dă ştire despre „Atacul banditesc de la Fornădia”: „În după masa zilei de 14 August a.c., ora 5, autocamionul soc. Discom ce se înapoia de la Brad la Deva, a fost oprit prin bararea şoselei cu un pom la marginea comunei Fornădia şi atacat de 3 indivizi mascaţi şi înarmaţi cu revolver, armă şi topor, a fost omorât şoferul maşinii Pădurean Romulus care s-a opus, iar încasatorul Boldur, bătut şi jefuit de suma aproximativă de 8.000 lei timbre şi facturi, precum şi d-na Klaus din Deva de 1.800 lei. Legiunea de jandarmi a arestat 4 ţărani”. 
Un asemenea jaf armat soldat şi cu o victimă nu se mai întâmplase de mult timp pe şoselele Hunedoarei. De aceea autorităţile intră în alertă şi într-un timp record, asasinii şoferului Pădurean au cătuşele pe mâini: Popa Toader (zis Totu), Oprean Petru alui Bercurean (zis Truţ), Bocan Ion a lui Socol, Avram Petru (fiul vitreg al lui Totu), Ştefan Avram (zis Denuţă, din Peştera) şi Adam Gheorghe (zis Boşca). În afară de Ştefan Avram care era din Peştera, toţi bandiţii erau din acelaşi loc: Ormindea. La doar o săptămână de la atac, la 21 august 1934, are loc reconstituirea crimei.

Văduva lui Henrik Krausz 
Una dintre victimele atacului, văduva lui Henrik Krausz, se constituie parte civilă pentru suma de 12.990 lei, depunând la Tribunalul Hunedoara o listă cu pagubele suferite: „1. Mi s-a luat cu forţa 1.200 lei; 2. Mi s-a rupt mantaua. Am plătit pentru reparaţie şi curăţire  - 300 lei; 3. Valoarea mantalei a scăzut în urma rupturilor cu 1.500 lei; 4. Preţul unei pălării de paie devenită nefolosibilă - 350 lei; 5. Mi s-au spart ochelarii  - 250 lei; 6. Mi s-a rupt portmoneul; 7. Preţul unei foarfeci rămase la faţa locului - 50 lei; 8. Cheltuieli de tratament - 3.200 lei; 9. Medicamentele - 3.200 lei; 10. Daune suferite prin incapacitatea de muncă timp de o lună - 8.000 lei”.
Pentru toate sumele invocate văduva Krausz ataşează şi documente justificative.

Corpuri delicte
Din tabloul corpurilor delicte, un adevărat arsenal, reţinem: băţul cu care a fost lovit doamna Krausz; un cartuş dinamită, cu care s-a dat semnalul; vergeaua din lemn, cu care s-a scos cartuşul din armă; o maşină de umplut cartuşele de armă; un revolver automat cu şase cartuşe; două arme de vânătoare; un toc de revolver; două cartuşe  şi un tub; două arme militare; 5 cartuşe pline cal. 16 şi 5 tuburi, din care 3 trase; o geantă cu diferite facturi a Soc. Discom; o poşetă de dame; toporul cu care s-a petrecut crima; un plumb de revolver găsit în maşină; un pacheţel cu negreală rasă de pe capul lui Popa; o magazie cu 4 cartuşe militare; o cutie cu puţină pulbere; un cartuş de revolver.
În acelaşi tabel sunt consemnate şi hainele/ încălţările cu care erau îmbrăcaţi/ încălţaţi bandiţii în momentul comiterii atacului: un căput, o pereche de pantaloni, o cămaşă, o pălărie, o mască, pe care a avut-o pe faţă în momentul comiterii crimei şi o pereche  (Avram Ştefan);  un căput, o vestă, o pereche de pantaloni, o cămaşă, o pălărie, o mască şi o pereche de bocanci (Popa Toader Totu); un căput, o vestă, o pereche de pantaloni, o cămaşă, o pereche de izmene, o pălărie şi o pereche bocanci (Ioan Bocan); un caput, o pereche de pantaloni, o cămaşă, o pereche de izmene, o pălărie, o mască, o pereche de bocanci (Oprean Petru).   

Procesul. Vedere din presă 
La 28 ianuarie 1935 are loc procesul, a cărei desfăşurare este consemnată pe larg de „Gazeta Hunedoarei”:
„Trăieşte încă în vie amintire a cititorilor noştri groaznica crimă de tâlhărie cu omor de pe şoseaua naţională Brad-Deva, pe lângă comuna Fornădia, unde, în ziua de 14 August, 1934, a fost oprit camionul Soc. Discom din Deva, printr-un obstacol aflător pe şosea, şi anume a fost aşezat   de-a curmezişul şoselei un arin mare tăiat de bandiţi, iar în momentul opririi camionului au sărit din porumbiştea de pe şosea 4 bandiţi mascaţi şi înarmaţi, i-au somat la predarea banilor. I-au bătut grav pe încasatorul Baldora Traian şi pe pasagera Krausz Hermina, luându-i poşeta cu un conţinut de Lei 1,607, iar pe şofer l-au rănit în umăr cu un glonț de revolver, iar în momentul când a venit să-l demascheze pe unul dintre bandiţi, în urma căruia speriindu-se acesta că ar fi recunoscut de şofer,  l-a lovit în cap cu o săcure, producându-i o rană mare, prin care rană a curs afară creierul şoferului, murind pe loc.
În urma cercetărilor minuţioase întreprinse de Jandarmeria din Deva, asasinii au fost identificaţi în scurt termen, arestaţi şi depuşi la închisoarea Tribunalului Hunedoara. Ei sunt: Todor Popa zis Totu, căpitanul bandei, Oprean Petru lui Ioan, Bocan Ioan, toţi din com. Ormindea, şi Ştefan Avram lui Petru din com. Peştera, judeţul Hunedoara.
A stat în ajutorul lor fiul vitreg a lui Popa Todor, anume Valea Petru, care a dar semnalul de venirea camionului, dând foc unui patron de dinamită. El, asemenea, a fost arestat.
În urma terminării cercetării judelui de instrucţie, dosa­rul a fost repartizat secţiei I a Tribunalului Hunedoara, care a fixat termen de dezbaterea cauzei pe ziua de 9 Ianuarie a.c., la care dată însă nu s-a ţinut dezbaterea şi la cererea apărătorilor asasinilor a fost amânată pe ziua de 28 Ianuarie a.c.
În şedinţa de astăzi, Tribunalul compus din d-nii magistraţi Chirica-Voitanoviciu şi procurorul Onişor a început dezbaterea cauzei, care a durat o zi întreagă, dându-se sentinţa numai la orele 18.
La deschiderea şedinţei, constatându-se că toţi acuzaţii principali şi secundari, precum şi martorii sunt în faţă, Tribunalul ordonă introducere acuzatului I. Popa, zis Totu, căpitanul bandei.
Popa Todor, îmbrăcat în haine de miner de aur din regiunea Băiţei, de cca. 36 ani, la aparenţă suferind de tuberculoză, declară că a mai fost pedepsit la un an închisoare pentru furt de aur. Recunoaşte că el a fost autorul moral şi instigatorul acestei crime, deoarece, şomer de doi ani, nu mai avea din ce trăi şi a fost informat că în zilele de marţi a fiecărei săptămâni camionul Discom-ului la reîntoarcerea sa din Brad la Deva, obişnu­ieşte să ducă cu el o sumă de cca. 140.000 - 160.000 lei. Pentru procurarea unei astfel de sume s-a înţeles cu Oprean Petru, Ştefan Avram şi Bocan Ioan. Prima consfătuire au ţinut-o în ziua de 6 August 1934, când, la ieşirea din biserică, i-a chemat la un pahar de vin în cârciumă pe ortacii săi şi le-a explicat că ar fi un bun câştigat dacă le-ar reuşi să pună la cale o tâlhărie. La această dată însă nu s-au putut înţelege din cauză că lui Ştefan şi Bocan le-a fost frică. În urma acesteia, în ziua de 9 August, din nou i-a căutat şi, ca să-i încurajeze, le-a spus că s-a înţeles cu şoferul camionului, şi ei vor trebui numai să imite o tâlhărie, ca şoferul să nu fie bănuit (…), îi vor da suma de Lei 40.000.
În urma acestei încurajări s-au înţeles că în ziua de 14 August vor da lovitura.
În seara zilei de 14 August, Popa Todor s-a dus acasă la fiecare, le-a spus să se înarmeze şi să ia de mâncare. 
S-au adunat la Ştefan Avram şi consumând o cantitate mare de ţuică, înarmaţi cu un revolver, o carabină, o armă de vânătoare cu muniţiile necesare şi o săcure au plecat conduşi de Popa Todor, căpitanul, pe şosea şi au intrat prin păduri.
La locul unde au comis asasinatul au ajuns dimineaţa la orele 4. La marginea şoselei, Popa a ales un arin, pe care arin Ştefan şi Bocan, la ordinul căpitanului, l-au tăiat însă fără să-l doboare din picioare. În urma acestuia s-au dus cu toţii în pădure, au mâncat şi au băut, iar la urmă s-au culcat şi au dormit  până la orele 13. Atunci au continuat beţia. La ora 16 a sosit în pădure fiul vitreg al lui Popa, Valea Petru, şi i-a raportat tatălui său că (sic!) camionul Discomului la ora 14 a plecat din Băiţa spre Brad, însă în camion, afară de şofer şi încasator, se mai găsea voiajorul cunoscut de el, Adam Gheorghe. În urma acestui raport, Popa i-a predat lui Valea un patron de dinamită şi fitil, cu instrucţiunea ca să se depărteze de ei spre Brad, la o distanţă de cca. 1 şi jum. km., să se ascundă bine, să observe când vine camionul Discom şi la cazul dacă afară de şofer şi încasator nu s-ar găsi în camion Adam Ştefan sau vreun jandarm să aprindă fitilul dinamitei şi să meargă acasă.
Valea a plecat. După aceasta bandiţii au mai consumat ţuica ce le mai rămăsese şi au aşteptat.
Pe la orele 18 auziseră detunătura dinamitei. Atunci, la ordinul căpitanului, au coborât în vale Ştefan şi Bocan, au doborât arinul şi l-au aşezat de-a curmezişul şoselei, s-au mascat şi s-au mânjit cu noroi pe faţă.
În urma acestuia s-au ascuns în porumbişul din marginea şoselei. După o aşteptare de cca. 35 minute a sosit camionul. La o distanţă de cca. 15-18 metri de copacul doborât, şoferul a stopat. La acest moment bandiţii la comanda Înainte marş a căpitanului au sărit din porumbişte şi au luat la mijloc camionul, şi anume: Ştefan şi Oprean, de partea dreaptă, şi Popa şi Bocan, din partea stângă. În acest moment, Popa, ca să-i sperie pe cei din camion, a tras un foc de revolver, iar unul dintre cei din dreapta, Ştefan sau Oprean, au tras un foc de armă, care a străbătut geamul uşei camionului, rănind în umărul drept pe şofer, în urma căruia şoferul a scos un vaiet. Uşa din partea dreaptă deschizându-se, Oprean l-a scos pe Boldura, iar Ştefan pe Văd. Kraus. L-au bătut cu patul armei şi au luat serviciu lui Boldura şi poşeta văduvei. În acest timp, pe partea stângă s-a deschis uşa, şi şoferul, care ieşind din camion, a apucat ţeava armei ca să se apere, în urma căreia şoferul a fost lovit în cap, care lovitură i-a cauzat o rană mortală, căzând la pământ. În urma acestora, Popa, văzând mort pe şofer, s-a speriat şi a ordonat retragerea, în urma că Ştefan a încercat, însă fără succes, să deschidă uşa din dos a camionului, unde se credea că ar fi banii. Şi mai ales că Boldura, scăpat fiind de Oprean, striga în gura mare după ajutor, iar sătenii din casele din apropiere au ieşit pe şosea. Bandiţii au luat-o la fugă pe şosea, iar intrând în pădure au desfăcut servieta luată de la Boldur şi poşeta văduvei Kraus, însă n-au găsit decât 1.607 lei în poşetă, care sumă au împărţit-o între ei, după împărţirea banilor fiecare s-a dus acasă şi s-a dezbrăcat de haina udă din cauza ploii.
După audierea primului acuzat, se introduce Oprean Petru al lui Ioan, în urma ascultării lui Ştefan Avram a lui Petru, Bocan Ioan şi acuzatul Valea Petru, care toţi confirmă cele spuse de căpitanul lor, cu unele excepţii când au venit în contradicţie cu declaraţiile date în faţa judeţului instructor, la care fapt li se atrage atenţia din partea d-lui preş. Chirică şi la care ei au răspuns că nu ştiu precis cum s-a întâmplat deoarece au fost beţi. Iar în ce priveşte declaraţiile date în faţa jandarmilor şi poliţiei, au declarat în detrimentul lor din motivul că au fost rău bătuţi.
Din declaraţiile celor patru acuzaţi nu s-a putut preciza care a aplicat lovitura cu securea producătoare de moarte.
Au mai fost ascultaţi ca acuzaţi secundari pe soţia lui Popa Todor şi pe Vera Ana, concubina lui Oprean, acuzaţi pentru protejarea infractorilor, că ascunzând hainele ude ale soţilor lor n-au denunţat cazul jandarmilor. Ele însă neagă că ar fi avut cunoştinţă de faptele comise de acuzaţi.
În urma acuzaţilor principali şi secundari se procedează la ascultarea martorilor: Pădurean Estera, Henţ Maria, Henţ Ana, Henţ Vasile, Florea Ioan, Florea Adam Filip, Turc Traian, David Traian, Tudoran Traian, care au declarat că i-au văzut pe cei patru bandiţi în cârciumă la discuţie şi în urma strigătelor de ajutor ale lui Boldura şi văd. Krausz, îndepărtându-se de la camion.
După ascultarea martorilor, Tribunalul procedează la citirea actului medico-legal, din care reiese că pe partea occipitală dreaptă a capului victimei Pădurean Roman, s-a constatat o rană mare deschisă, probabil produsă de o lovitură aplicată cu tăişul unei secure.
În urma acestuia, dl. Onişor, în acuzarea sa de cca. 5 minute, a cerut aplicarea pedepsei exemplare pentru toţi acuzaţi, pentru crima de omor cu tâlhărie.
După acuza d-lui procuror Onişor, apărătorii dr. Augustin Almăşan, Alexandru Igna şi Samoil Bergfeld, în apărarea rostită în câte 15 minute, cer admiterea circumstanţelor atenuante şi a le da minimul pedepsii.
Tribunalul, după o deliberare de 30 minute, aduce următoarea sentinţă:
Condamnă la temniţă grea pe viaţă pe toţi acuzaţii principali vinovaţi găsiţi pentru crima de omor cu tâlhărie, pe Valea Petru la un an recluziune, pentru complicitate, iar pe acuzatele secundare le achită.
Atât acuzaţii, cât şi apărătorii lor au declarat apel pentru micşorarea pedepsii”.

Din „Alfabetul reclamelor în presa deveană. Viața din spatele reclamelor. Negustori și meseriași” de Marian Boboc



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter