09.01.2019,  23:42:33 | 0 comentarii | 341 vizualizari
Mai mici sau mai mari: Hoţii, panamale, furtişaguri, tâlhării, spargeri… (IV)
de Marian BOBOC

După cum veţi vedea, negustorii deveni se aflau în centrul atenţiei lumii interlope, reprezentând un preţios „obiect de studiu” pentru ei. Comercianţii şi meseriaşii deveni erau călcaţi periodic nu doar de muşterii, ci şi de hoţi. 
Din bogata viaţă infracţională interbelică comercială am ales câteva crâmpeie…

Procesul. Din sentinţa penală
Din sentinţa penală nr. 79/ 1935 a Tribunalului Hunedoara reies şi alte amănunte referitoare la atacul banditesc:
„I. Declară vinovaţi pe acuzaţii Popa Todor, zis Totu, de 34 ani, născut şi domiciliat în com. Ormindea, ortodox, român, Oprean Petru I. Petru, de 36 de ani, născut şi domiciliat în com. Ormindea, ort., român, şi Ştefan Avram I. Petru, de 38 ani, născut în com. 
Ormindea, domiciliat în com. Peştera, ort. rom., de crima de tâlhărie (…);
II. Pe acuzatul Bocan Ioan l. Avram, de 26 ani, născut în com. Ormindea şi domiciliat în com. Peşterea, ortodox, român, de crimă de tâlhărie (…), fiindcă în după amiaza zilei de 14 august 1934 împreună au atacat între Săliştioara şi Fornădia, mascaţi şi înarmaţi: Popa Teodor cu o carabină militară, Oprean Petru cu un pistol automat, Ştefan Avram cu o armă de vânătoare cu două ţevi, pentru care nici unul n-avea permis de port armă, iar Bocan Ioan cu un topor, automobilul societăţii Discom, pe care l-au oprit cu ajutorul unui copac prăvălit de-a curmezişul şoselei, şi prin violenţe şi ameninţări periculoase şi omorârea şoferului Romulus Pădurean, au luat, cu scopul de însuşire pe nedrept, din cutia băncii cabinei automobilului, o geantă de piele neagră, cu mai multe acte şi 3.785 lei, iar de la femeia Emilia Krausz, o geantă de suma 1.900 lei. (…)
Se constată următoarele:
Că, în ziua de 6 şi 9 august 1934, acuzaţii Popa Teodor, Oprean Petru şi Ştefan Avram s-au înţeles ca, în ziua de 14 August, 1934, să atace automobilul societăţii Discom, care face cursa Deva - Băiţa - Brad - Deva, cu scopul de a o jefui;
Că, pentru a fi patru inşi, s-a căzut de acord ca dânşii să fie însoţiţi şi de acuzatul Bocan Ioan, iar ca ajutor să fie luat acuzatul Valea Petru, fiul acuzatei Avram Maria I. Gheorghe, concubina acuzatului Popa:
Că, într-una din zilele dintre 9 şi 13 august, acuzatul Bocan Ioan a venit la Popa Teodor, care i-a arătat, celui dintâiu, planul jafului proiectat;
Că, acuzatul Bocan a acceptat să însoţească pe ceilalţi acuzaţi;
Că, în ziua de 13 August, tot acuzatul Popa Teodor a spus lui Valea Petru să pândească, în ziua de 14 august, când trece automobilul Discomului de la Băiţa spre Brad, să vadă cine se află înăuntru şi să vină să-l anunţe la punctul indicat de dânsul;
Că, în seara zilei de 13 August 1934, acuzatul Popa Teodor, înarmat cu o carabină militară, s-a dus la Bocan Ioan acasă, care şi-a luat, drept merinde, un castravete şi pâine, şi împreună am trecut pe la Oprean Petru I. Ioan, care şi-a luat pistolul automat în buzunar, şi au pornit apoi cu toţii spre comuna Peştera, la acuzatul Ştefan Avram;
Că, aici, au consumat 4-5 litri de ţuică;
Că, pe la ora 11 noaptea, au plecat toţi patru, peste dealuri, către drumul Sălăştioara – Fornadia, Ştefan Avram luând o armă de vânătoare, iar Bocan un topor şi un litru de ţuică, dată de acuzatul Ştefan Avram;
Că, pe la 2-3 noaptea, au ajuns pe Dealul Plitu, unde s-au oprit şi au ales unde să dea atacul, apoi au aşteptat să se lumineze de ziuă, în care timp au băut şi ţuica ce o mai aveau cu dânşii;
Că, în dimineaţa zilei de 14 august, 1934, Ştefan Avram şi Bocan Ioan au tăiat un arbore de pe marginea drumului, dar nu de tot, aşa că pomul a rămas tot în picioare.
Că, apoi, au smuls nişte fân din căruţa unui moţ care trecea pe drum, s-au retras în pădure, şi-au făcut un culcuş şi, după ce am mâncat ceva, am adormit;
Că, pe la orele 2-3 după masă, a venit la dânşii acuzatul Valea, care a raportat că maşina Discomului a trecut spre Brad şi că în maşină nu se afla nici Adam Gheorghe şi nici vreun jandarm;
Că, atunci, acuzatul Popa Teodor a dat lui Valea Petru un cartuş de dinamită şi fitil, cu instrucţiunea ca să se ducă pe marginea drumului, spre Brad, cam un kilometru şi jumătate, să aşeze cartuşul de dinamită şi fitilul, şi în momentul când va trece automobilul aşteptat prin faţa lui, dacă nu este înăuntru Adam Gheorghe, care-i cunoştea pe acuzaţi, sau vreun jandarm să aprindă fitilul şi să plece spre casă;
Că, acuzatul Valea Petru, luând cartuşul şi fitilul, s-a îndreptat spre locul indicat;
Că, în acest timp, ceilalţi acuzaţi, ascunşi în pădure, şi-au pus pe faţă nişte măşti de cârpă;
Că, apoi, la auzirea semnalului dat cu dinamita de acuzatul Valea, acuzaţii Bocan Ioan, Oprean Petru şi Ştefan Avram s-au dus şi au doborât copacul tăiat şi l-au aşezat de-a curmezişul şoselei, ungând cu noroi tăietura de la rădăcină, pentru ca să nu observe cei din automobil că este tăiat cu toporul;
Că, după puţin timp, a sosit automobilul, care, din cauza capacului care bara trecerea, a fost oprit de şofer;
Că, atunci, acuzaţii au ieşit din ascunzătoarea lor, şi s-au îndreptat spre maşină: Oprean Petru, înarmat cu pistolul automat, şi Ştefan Avram, înarmat cu arma de vânătoare, pentru care n-aveau autorizaţiuni, pe partea dreaptă, iar Popa Teodor, înarmat cu arma militară, pentru care n-avea autorizaţie, şi Bocan Ioan, înarmat cu toporul, pe partea stângă;
Că, acuzatul Popa Teodor, în momentul când a ajuns în dreptul cabinei maşinei, a tras în cabină un foc de carabină, care a nimerit pe şoferul Pădureanu;
Că, după tragerea acestui foc, uşa din dreapta s-a deschis şi a coborât martorul Traian Boldura şi fiindcă intenţiona să fugă, a fost prins de acuzatul Ştefan Avram, care l-a dus mai departe de maşină, i-a ordonat să se culce la pământ, ceea ce martorul a făcut, după care fapt a început să-l lovească cu patul armei ce-o avea la dânsul, intenţionând să-l lovească pe martor, fiindcă are copii, acuzatul Ştefan Avram a renunţat să-l mai lovească;
Că, în timpul când acuzatul Ştefan Avram se îndepărta de maşină cu martorul Buldura, acuzatul Oprean a tras un foc de pistol în cabina maşinii, după care a prins pe reclamanta Krausz, care voia să coboare din cabină, luând-o la bătaie cu un băţ, din care cauză reclamanta Krausz l-a rugat ca să n-o mai bată, fiindcă-i dă banii ce-i are la dânsa, dând acuzatului Oprean o poşetă cu 1807 lei;
Că, în acelaşi timp, acuzatul Bocan Ioan, trecând prin uşa din dreapta maşinii, care era deschisă, a aplicat şoferului Pădureanu, ameţit de împuşcăturile primite, cu toporul ce-l avea în mână, o lovitură sau mai multe (actul medico-legal neprecizând) în regiunea ramurii ascendentă a maxilarului drept, sub şi înaintea urechii drepte, lovitură atât de puternică, încât i-a zdrobit maxilarul şi i-a împroşcat creierul, din care cauză victima s-a prăvălit din maşină, murind; 
Că, după această faptă, acuzatul Popa scotocind prin cabina maşinei a dat peste o geantă neagră de piele, în care erau mai multe facturi şi circa 4.000 lei, în bani de metal, pe care a luat-o, iar acuzatul Ştefan

Avram a luat toporul din mâna lui Bocan şi a început să lovească în pereţii automobilului, pentru ca să se strice uşele, care erau încuiate, şi să caute bani, dar n-a reuşit, mai ales că acuzatul Popa a strigat ca să lase totul şi să fugă, căci şoferul e mort;
Că, apoi, toţi patru acuzaţii s-au retras în pădure, împărţind banii şi aruncând genţile;
Că ajunşi fiecare acasă s-au schimbat de hainele cu care au fost îmbrăcaţi când am comis tâlhăria, ascunzându-le;
Că, a doua zi, 15 August, am început cercetările;
Că acuzata Avram Maria, concubina acuzatului Popa Teodor, a declarat jandarmilor că, în ziua de 14 August, acest acuzat şi Valea Petru au fost acasă, deoarece i-a fost frică de Popa Teodor, fiindcă a ameninţat-o că-i suceşte gâtul, dacă va spune că a fugit de acasă;
Că acuzata Vara Ana, concubina acuzatului Oprean Petru, la îndemnul lui Ştefan Avram, a îngropat hainele acuzatului Oprean, care erau ascunse în grădină, dezgropându-le şi predându-le jandarmilor atunci când au venit la casa ei pentru cercetări, dimpreună cu masca şi cu pistolul automat, găsite de dânsa în acoperişul unui coteţ (…)”.

Hoţii la cârciuma şi băcănia lui Burz
„Gazeta Hunedoarei” relatează la 12 ianuarie 1935 despre cum s-a petrecut „Un furt în Deva”: „Indivizi necunoscuţi s-au introdus în localul de cârciumă şi băcănie al d-lui Burz din Deva, domiciliat în str. Mihai Viteazul No. 12, desfăcând uşa prăvăliei cu chei falşe. Spărgând pupitrul aflător în cârciumă au scos circa 500 lei, iar răscolind totul în prăvălie au scos dintr-unul din pupitre suma de 3.000 lei, în urma cărei fapte au spart lăcatul de la poarta casei şi au plecat fără să lase vreo urmă. Tot în acea noapte vecinii au văzut un om trecând prin curtea lor la vecinul Burz, însă până ce au ieşit bărbaţii, respectivul a dispărut. Anunţată fiind poliţia în dimineaţa zilei când fapta a fost descoperită de Burz păgubaşul, s-a deplasat la faţa locului numai în după masa acelei zile, când s-a constatat că autorul trecând gardul dinspre vecini, a deschis cu cheia falsă uşa cârciumii, a desfăcut serta­rele, a luat bani şi în urma spargerii lacătului pus pe casă, a ieşit în stradă. Poliţia continuă cercetările. Aceasta este a patra spargere la oraşul nostru în timpul din urmă ca poliţia să poată identifica pe spărgători”.

Ciudata dispariţie a unui antreprenor
Articolul publicat în săptămânalul „Înainte” la 19 octombrie 1935 are şi titlu („Dispariţia unui antreprenor”) şi subtitlu („În urma lui nu rămân decât pretenziuni”). Autorul (anonim „Corespondent”) mai adaugă, probabil pentru o şi mai bună vizibilitate a articolului, şi un motto, pour les connaisseurs, în latină din Ovidiu: „Donec eris felix, multos numerabis amicos;/ Tempora si fuerint nubila, solus eris” („Atâta vreme câte vei fi fericit, vei număra amicii/ Atunci când norii vin, vei fi singur”).
Autorul povesteşte o „ţeapă” practicată cu succes şi în zilele noastre pe piaţa muncii: „În vara anului c. uzinele de fier din Hunedoara, de sub conducerea R.I.M.M.A.-ei au însărcinat pe antreprenorul şi maestrul zidar Dobozi Pavel, originar din Deva, cu edificarea căminului de ucenici din Hunedoara. Dobozi e binecunoscut, atât la Deva, cât şi la Hunedoara, unde avea o mulţime de prieteni, cu care aproape în fiecare seară trăgea câte un chef în cârciuma lui Palko Ioan din Hunedoara. Pentru edificare, Dobozi a angajat cca. 110-120 muncitori, cărora le dădea bonuri pe care muncitorii ridicau alimente de la Palko Ioan. Edificarea a durat în tot decursul verii. În luna Sept. a.c. antreprenorul Dobozi a dispărut de la Hunedoara şi n-a putut fi găsit nici la Deva unde-şi are locuinţa şi nici în altă parte. În urma antreprenorului dispărut n-au rămas decât prezentul. Lui Palko Ioan i-a rămas dator 8.600 lei, iar muncitorilor peste 50.000 lei. Biroul avocatului dr. Horia M. Bejan a făcut o cerere în numele acestor sărmani muncitori neachitaţi, pe care a dat-o d-lui deputat C. Bursan pentru a mijloci achitarea lor din partea R.I.M.M.A., iar cârciumarul Palko Ioan şi-a înaintat plângerea la parchet cerând arestarea lui Dobozi. Majoritatea muncitorilor neachitaţi sunt din comune îndepărtate şi foarte săraci. Simbria acestor sărmani muncitori trebuie să fie achitată din partea R.I.M.M.A.-ei (resp. din partea Uzinelor de fer din Hunedoara), conducătorii căreia, neprecauţi, au angajat un individ (Dobozi) fără cauţiune, deci să suporte ei consecinţele neprecauţiunii lor şi nu aceşti muncitori care au fost traşi pe sfoară în urma nepăsării conducătorilor edificării”.

Odiosul spirtar al judeţului
La 30 noiembrie 1935, „Înainte” demască „Escrocheria cu distribuirea spirtului/ 3 cl. lipsesc din fiecare litru de spirt”, atenţionând Monopolul asupra neregulilor: „Mulţi ştiu - şi tocmai de acela dorim să o ştie şi mai mulţi, dar mai ales organele Monopolurilor statului - ce neruşinată escrocherie se practică în judeţul nostru cu distribuirea spirtului din cereale. Noi întrebăm organele în drept de a se sesiza, dacă au cunoştinţă că cei ce fac distribuirea spirtului în judeţul Hunedoara, pe lângă prima grasă din vânzare ce capătă plocon de la stat, pe lângă câştigul fabulos ce-l obţin din acest comerţ au mai inventat încă un mijloc de îmbogăţire care a călcat de mult codul penal? Acest mijloc constă, nici mai mult nici mai puţin decât în sustragerea din fiecare litru de spirt a circa 3 cl. din acest alcool. Cum anume? Spirtul sosind la depozitarul din judeţ în vagoane cisterne, prea cinstitul depozitar - atunci când umple sticlele - pur şi simplu face uitaţi 3 cl. Şi acum un mic calcul: la 1 l de spirt sust. - 3 cl; la 100 l de spirt susţ. 300 cl; la 1.000 l de spirt susţ. - 3.000 cl.; la 10.000 l de spirt susţ. - 30.000 cl; 100.000 l de spirt susţ. - 300.000 cl. Prin urmare, la o cantitate numai de 10.000 de litri, depozitarului din judeţul Hunedoara îi cad plocon din umplerea sticlelor 300 litri. Un litru de spirt costă 100 lei. Deci un câştig suplimentar şi fraudulos de lei 30.000. Socotiţi la cantităţile mari de spirt care se desfac în judeţ, ce câştiguri enorme realizează depozitarul. Nădăjduim că organele de control din judeţ vor lua măsurile dictate - nu de împrejurări, ci de textele categorice ale legilor în vigoare - şi vor pune capăt acestei mari escrocherii. Noi refuzăm şi de astădată să credem că dl.Ghişa, excelentul director al Crişanei din Brad, ştie de aceasta. Tocmai de aceea îl rugăm să ne comunice cine, cu adevărat, odiosul spirtar al judeţului”.

Restaurante clandestine
„Înainte”, la 20 octombrie 1936, semnalează şi comentează apariţia unor localuri clandestine: „Există în Deva câteva restaurante clandestine, care fac concurenţă păgubitoare restaurantelor ce funcţionează legal, prin faptul că se sustrag de la plata impozitului şi de la o mulţime de alte dări. E cazul, credem, ca organele în drept să cerceteze şi să pună capăt acestor stări de lucruri”.

Lasă-l în casă, apoi grija lui…
„În ziua de 2 martie 1941 un tânăr îmbrăcat destul de bine intră în restaurantul lui Bocănici Lazăr din Str. Eminescu Nr. 33. Se aşează la o masă şi după ce se ospătează bine roagă pe patron să-i permită a rămânea acolo peste noapte deoarece fiind străin de oraş nu are nici o cunoştinţă unde ar putea trage. 
Românul milos din fire şi înţelegător al necazurilor omeneşti, călcând peste litera legii, ba poate chiar şi peste raţiunea sa care îi dictează prudenţă în asemenea cazuri, împarte cu musafirul său cina, îi face un pat bun şi îl lasă să se odihnească în tihnă. 
Eroul nostru învârtea însă altceva în gând. Credea că a dat lovitura şi s-a învârtit de câteva zeci de mii de lei. Încrederea gazdei odată câştigată, conform planului dinainte stabilit, adulmecând ascunzişul banilor câştigaţi din greu, el devalizează de conţinut sertarul care era mai dinainte pus sub observaţie. Consternat că abia găseşte 7050 lei începe să cotrobăie prin alte locuri unde credea că se mai ascunde o comoară, dar cu toată diligenţa lui - demnă de o cauză mai bună - rezultatul percheziţiei a fost infructuos. 
Ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic, tânărul se culcă şi desminţind dictonul, adoarme fără a avea nici cea mai mică mustrare de conştiinţă. 
Dimineaţa pe când gazda credulă deschide ochii oaspetele nu mai era de găsit; spălase putina. Dispariţia aceasta fiind suspectă d-lui Bocănici, el cercetează locul unde depusese bruma de numerar necesar pentru aprovizionarea cu marfă şi spre stupefacţia sa constată că credulitatea i-a fost răsplătită cu vârf şi îndesat pentru că în sertar nu se mai găsea o para chioară. Ca orice păgubaş, cu riscul de a suferi chiar o condamnare pentru adăpostirea neanunţată a unui individ străin, dă o fugă la poliţie şi scoală cu noaptea în cap pe conducătorii biroului judiciar. D. Comisari Gâldeanu şi Nemeş miroase imediat că nu poate fi vorba de un începător, ci de un infractor de speţă care - după cum s-a dovedit mai târziu - mai are ceva la activul său. 
Investigaţiile s-au început imediat şi după o minuţioasă triere a elementelor locale certate cu justiţia s-a ajuns la concluzia că tipul nu a putut părăsi oraşul, neavând timpul necesar.
S-au supravegheat toate ieşirile din oraş, şi în fine la gară, opera de încercuire a fost încununată de succes.  
Musafirul lung la degete a fost arestat tocmai în momentul când vrea să urce pe accelerat. 
Adus la poliţie el a declarat că se numeşte Hogman Vasile în etate de 19 ani de fel din comuna Hărţăgani judeţul nostru. Strâns cu uşa s-a aflat că nu este la prima ispravă şi a mai trecut pe la poliţia judiciară. Nu de mult, s-a găsit la el un revolver care forma proprietatea Chesturii de poliţie din Deva şi cu toate că a fost înaintat locului în drept împreună cu corpul delict i-a reuşit să scape. 
De data aceasta însă i s-a înfundat. Datorită d. Comisari Gâldeanu şi Nemeş, el a fost prins abia după câteva ore şi va avea vreme să reflecteze într-o celulă a penitenciarului asupra relativităţii dreptului de proprietate. 
Iar pentru d. Bocănici şi pe lângă el pentru mulţi alţii, care nu respectă ordonanţele în vigoare, aceasta fiind o şcoală, credem, că se vor vindeca odată pentru totdeauna de a fi prea primitori cu străinii pe care îi văd prima dată”. („Desrobirea”, Anul I, nr. 6, Deva, 9 martie 1941). 

Din „Alfabetul reclamelor în presa deveană. Viața din spatele reclamelor. Negustori și meseriași” de Marian Boboc



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 3 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter