20.01.2019,  12:11:35 | 0 comentarii | 385 vizualizari
Turiști interbelici prin Valea Jiului
de Marian BOBOC

Iunie 1923
Excursionişti de prin judeţ

În anii interbelici, Valea Jiului reprezenta o atracţie nu doar turistică - prin frumuseţea montanistică a zonei, ci şi documentaristică - prin minele sale. De aceea, mai toate vizitele turistice aveau şi un caracter de studii, mai ales când excursioniştii erau elevi, studenţi sau chiar… miniştri.
Graiul muncitorimii  consemnează două asemenea întreprinderi.
Prima: „Excursiune şcolară. În 25 d.c. ne-a cercetat localitatea (Petroşani - n.a.) un grup de excursionişti, elevi ai şcoalei medii O. Goga din Dicosânmartin, sub conducerea directorului G. Oprean”.
A doua: „Excursionişti. În ziua de 24 iunie a.c., la orele 11 ½ seara a sosit în localitate un grup de excursionişti. A făcut excursiuni la Boli şi pe la diferite mine”.
În anul 2018, nu am avut ştire ca vreun grup de excursionişti, aflaţi prin Valea Jiului, să viziteze vreo mină, ori alt obiectiv industrial.

Şcoala Normală din Arad
Un grup de excursioniste, format din 17 eleve ale Şcolii Normale din Arad, însoţit de diriginta clasei şi de câteva doamne profesoare, soseşte sâmbătă, 9 iunie 1923 în Petroşani. În cele două zile, excursionistele arădene mai vizitează, în afară Petroşaniului, Fabrica de cocs din Lupeni şi Pasul Surducului. 

Aflux turistic
Din nota Excursiuni şcolare (Gazeta Jiului)  aflăm ştiri îmbucurătoare privind afluxul de turişti pe Jiul de Vest şi Jiul de Est: „Valea Jiului a ajuns unul dintre cele mai atrăgătoare locuri din Ţară. Cel puţin aşa trebuie să judecăm după multele excursiuni şcolare, cari ni s-au anunţat în ultimele zile. Iată-le: în 23 cor., 40 persoane de la Hunedoara; în 23 cor., 70 de la Gherla; în 27-28 cor. 40 de la Caransebeş; spre sfârşitul lunei, 80 elevi, eleve şi profesori de la Diclosânmartin; şi, în sfârşit, la începutul lunii Iulie, 35 din Sighişoara”. Redactorul se dovedeşte fire ospitalieră - „Noi dorim acestor excursionişti din toată inima să se simţească bine la noi, să se pătrundă de frumuseţile naturale ale regiunii, să-şi îmbogăţească cunoştinţele generale - şi să aibă noroc de vreme bună. -, însă semnalează şi oareşce nereguli în pregătirea şi tipicului acestor excursii: „Nu s-ar putea însă pune la cale aceste excursii din vreme şi mai cu rost? Căci după informaţiile noastre, d. ministru al Instrucţiunei a dat un ordin circular tuturor şcolilor secundare ca, ceea ce voiesc să meargă la Constanţa şi Petroşani să se anunţe cel mai târziu până la 15 Maiu. Pentru ce nu se respectează dispoziţia aceasta?”. Nu ştim de ce nu se respecta ordinul ministrului, însă reţinem prezenţa pe harta turistică şcolară a României anilor 1923 a Văii Jiului. Oare astăzi mai există o asemenea hartă a onor ministerului de resort? Cu siguranţă, nu…

Lanţ de excursii
Redactorul Gazeta Jiului consemnează cu uimire peste o săptămână furnicarul de turişti în Vale: „Excursiunile în comuna noastră se ţin lanţ: nu apucă să plece o şcoală şi alta bate la uşă. Nu e, deci, mirare, că le încurcăm şirul şi ni se confundă în amintire numele şi figurile, ca într-un cazan în care fierb plante de tot felul. Nici nu ştim când a venit şi a plecat Gherla, ca să-i urmeze Sânmărtinul Târnavei mici, Caracălul şi Hunedoara. Şi toate acestea în nu mai puţin de o săptămână. Nu ştiu cum, dar pare că noi, localnicii, am fi excursioniştii care vedem noi şi noi aspecte morale şi fizice. (...) Şi cu toată senzaţia aceasta, vioii sânmărtineni ne-au scos din saturaţia şi comunul de apatie. Au fost în vara aceasta cei dintâi care au intrat, s-au dus să vadă locurile importante şi au plecat de la noi cu gurile pline de cântice bine executate şi alese cu inspiraţie. Ne uitam la voinicoşii infanţi cu încântată surpriză, căutând să tălmăcim sbucnirea limpedelui isvor neistovit a fâşiei de la poala Secuimii. Şi gândul zbura la gălbuiele valuri ale Târnavelor cu rotiri înşelătoare, cu adâncimi şi prunduri nedesluşite în amestecul lor”. Cam prolix se dovedeşte cronicarul jian în privinţa mijloacelor artistice folosite. Acesta continuă, în acelaşi stil, trecerea în revistă a excursioniştilor Văii: „O suvenire la fel de plăcută, întinsă prin graţia vârstei, vom păstra şi de la micii Şoimi ai Hunedoarei. În 28 iunie au sosit şcoalele primară şi civilă din Hunedoara, subt conducerea dlor directori (...)  Constantinescu şi Popa, însoţiţi de părintele protopop R. Leda, dr. Falky ş.a. Seara s-a organizat o foarte bine reuşită reprezentaţie. Atât corurile, cât şi danţurile naţionale au fost executate fermecător de mândrele copiliţe costumate. În Poiana Castelului Peleş, de Gh. Mugur şi I. Lungu, ca şi scăparea la sânul României-mame a teritoriilor desrobite au fost înălţătoare. Impresie adâncă au produs şi variaţia culorilor de pe scenă şi imitaţia Castelului Peleş, opera d-lui Constantinescu, adusă de Hunedoara. Nu vom uita curând nici precizia în conducere de cor a d-lui I. Brâncoveanu. Că avem şi de regretat ceva? Desigur indolenţa publicului român şi strein din Petroşani. Sala goală în mai mult decât două din trei părţi ale ei părea o imensă pată ruşinoasă, întunecată, care se întinde asupra cetăţenilor comunei noastre”.
Reţinem patriotismul local... critic al semnatarului acestui articol, P. Vraniţă, dar şi că unele grupuri de excursionişti ofereau publicului din Valea Jiului şi producţii artistice. Care public, după cum aţi văzut, era preocupat mai mult cu scoaterea... cărbunelui decât cu acţiile culturale.

August 1923
Un profesor al Academiei Montanistice din Leoben

Dintr-o adresă din 31 August 1923 a Direcţiei Minelor Bucureşti către Legaţiunea Regală a României din Viena, Secţia Consulară, aflăm că aceasta a invitat în Valea Jiului „pe Dl. profesor al Academiei Montanistice din Leoben Dr. Wilhelm Petraschek să viziteze terenurile noastre de cărbuni de aici şi să studieze raporturile geologice ale acestora”.

Septembrie 1923
O cursă de motociclete

În 8 septembrie 1923 prin Petroşani a trecut o cursă de motociclete. Motocicliştii veneau de la Tg. Jiu şi se îndreptau către Haţeg. E lesne de închipuit praful uliţei mari a Petroşaniului ridicat de roţile motocicletelor...

Iunie 1924
Studenţii de la Facultatea de Ştiinţe din Cluj Napoca

În 29 iunie a sosit la Petroşani un grup de 13 studente şi studenţi la Facultatea de Ştiinţe din Cluj Napoca. Studenţii au vizitat minele de cărbuni şi au făcut excursii pe Defileul Surducului şi în Parâng.         

Iulie 1924
Ofiţerii de la cavalerie au descălecat la Petroşani

Ofiţeri, cadre ale Şcolii speciale de cavalerie din Sibiu, au sosit la 8 iulie în Petroşani, efectuând o excursie de studii. Însuşi comandantul şcolii, colonelul Bălăceanu, a condus grupul de excursioniştii, secondat de alte cadre militare: lt. col Grămiceanu, maiorii Cocorăscu (care era fiul comandantului şcolii din 1910), Atanasiu şi Manoliu, căpitanii Costescu, Contantinescu şi Ionescu Traian, locotenenţii Vasiliu, Diţescu, Lăzărescu, Alex. Ioan şi Antonescu şi sublocotenentul Cândea.
Din Valea Jiului, excursioniştii cazoni şi-au continuat traseul spre Arad, Timişoara, Reşiţa, de unde s-au întors la unitate. Cronicarul Gazeta Jiulu nu ne dă de ştire dacă onor cavaleriştii au sosit au nu cu caii în Vale. 

Iulie 1924
Oaspeţi aleşi coboară din Lotru

Pe 23 iulie 1924, trec prin Petroşani, coborând din Munţii Lotru, Dinu Brătianu, P. Pherechide cu soţia, dr. Mosuna Sion cu doamna şi Daponte. Aceştia au fost „însoţiţi de mai mulţi prieteni turişti”. (Gazeta Jiului/ 27 iulie 1924) 

Elevi din Iaşi
Tocmai de la bojdeuca din Ţicău au ajuns în Valea Jiului elevii Liceului internat din Iaşi, conduşi de prof. T. Bădărău. 

Studenţii Facultăţii de Ştiinţe Bucureşti
„Studenţii bucureşteni au trecut, studiindu-ne Valea, pe la noi. Cei 24 de viitori savanţi au fot călăuziţi de profesorii lor de la Facultatea de Ştiinţe, d-nii Savu Athanasiu (cunoscut nouă mai ale din revista Natura) şi dr. D. Preda”. (Gazeta Jiului)     
Din informaţie mai reţinem că studenţii, ca nişte adevăraţi „savanţi” în devenire, au mai vizitat şi minele din Vale. 

August 1924
Învăţătorii minoritari

„Învăţătorii minoritari, adunaţi la cursul de vară la Şcoala normală din Deva, în frunte cu corpul profesoral al acelei şcoale, au vizitat oraşul nostru. Au sosit în gara Petroşani sâmbătă dimineaţa, în 2 cor.”. (Gazeta Jiului)    
Dată fiind importanţa acestei vizite a dascălilor minoritari (să nu uităm că în Petroşani locuiau în 1924 mulţi unguri), oaspeţii au fost întâmpinaţi în gară chiar de primarul oraşului, dr. Gh. Drăgan, şi de I. Kepa, subrevizorul de control.
Ca de obicei, atentă cu oaspeţii Văii, Soc. Petroşani a oferit un prânz învăţătorilor unguri la Casinoul suboficianţilor. Cronicarul consideră acest gest că a fot „un act foarte frumos din partea d-lui director Timoc, dând prin aceasta dovada că înţelege că industria trebuie să fie îmbrăţişată cu cultura pentru ca să poată progresa”. La aşa primire, aşa recunoştinţă, excursioniştii fiind plăcut surprinşi de „gentileţea arătată de soc. Petroşani, reprezentată prin harnicul ei director dl. ing. Timoc”, ducând astfel „amintirile cele mai plăcute din Petroşani”.
Însă imposibilitatea derulării la Petroşani a unui eveniment cultural de către profesorii unguri a umbrit, totuşi, aceste amintiri agreabile: „Un singur regret e: că n-au putut să se producă seara cu concertul foarte valoros. Cauza a fost lipsa de sală, dl. director al Şcoalei normale voia cu orice preţ, chiar gratuit, să arate publicului din Petroşani o bucată de artă, executată de patru buni profesori de muzică”. 
Această ruşine culturală aflăm că a fost spălată la Lupeni: „Duminică dimineaţa, excursioniştii au plecat la Lupeni, unde, în aceeaşi zi după masă, au şi concertat”. 
Din volumul „Pribegii turistice în Valea Jiului” de Marian BOBOC



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 3 ori 10  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Licitații

* * *








* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter