27.02.2019,  18:34:27 | 0 comentarii | 292 vizualizari
Cronica meseriaşilor şi negustorilor / Viaţa din spatele reclamelor (II)
de Marian BOBOC

Preţuri mari
În martie, „Gazeta Jiului” amendează preţurile practicate de unii negustori: „(…) Acum însă ne ameninţă alte două primejdii. Vorba vine că ne ameninţă, căci amândouă ne-au căzut în cap. Una este înlocuitoarea frunzei de smochin care-şi zice stofă, fie ea de lână sau de aţă, ba chiar şi de hârtie. Din săptămână în săptămână se ridică preţul metrului de stofă cu câte 100 lei, aşa că o biată pereche de pantaloni te ţine în Petroşani, în anul 1922, taman 1000 lei. Să fie preţul reclamei, domnule Löwy? Cealaltă primejdie nu e petic, fie el cât de repede peticibil chiar cu hârtie de altă culoare. Este lemnul sau tinicheaua, care prefăcute sau boite se fudulesc a răspunde la aristocraticul nume de mobilă. Nici aici nu e de glumit: de la scaunul de birou până la păcelul în care-ţi culci copiii, preţurile se urcă la acelaşi obiect în trei luni de la 700 la 1.200 lei”.
De menţionat că la momentul apariţiei articolului, Löwy, cel mai activ negustor pe piaţa publicitară a Văii Jiului, nu bătuse palma cu redacţia „Gazeta Jiului” pentru spaţiu publicitar. Aşa se explică întrebarea ironică: Să fie preţul reclamei, domnule Löwy? După ce „Gazeta Jiului” începe să publice casetele publicitare ale lui Löwy, preţurile practicate de acesta nu au mai constituit subiect de presă. „Întâmplător”, nu-i aşa?

Cooperativa „Voivodul”
La 2 aprilie 1922 ia fiinţă Cooperativa de aprovizionare şi desfacere Voivodul din comuna Petrila. În cadrul adunării de constituire care are loc la Primăria 
Petrila, agronomul Nicolae Dinu, care „prin o vorbire plină de învăţături frumoase şi adevărate, arată rostul cooperativei în viaţa comunelor. Explică lămurit şi pe înţelesul tuturor ce însemnează coope­raţia în viaţa unei societăţi, şi înseamnă pe cei prezenţi ca să grăbească a da tot sprijinul unei astfel de societăţi, căci aceste societăţi sunt chemate să cucerească în România Mare comerciul şi industria, care, durere, se află în mare parte tot în mâini străine. Noi suntem chemaţi ca să naţionalizăm în timpul prezent industria şi comerţul, căci cine le are pe acestea, are şi banul ţării, şi a cui este bogăţia de regulă a aceluia este şi puterea. Mai aminteşte, în fine, dl. Dinu că rostul cooperativei ce dorim să se înfiinţeze aici la noi nu se va mărgini numai la aprovizionarea şi desfacerea mărfurilor şi alimentelor trebuincioase, pentru fiii acestei comune, ci va merge cu un pas mai departe, făcând lăptării-model, ca prin acestea să se ridice tot mai mult starea materială a locuitorilor din comuna noastră. Le arată prin exemple vii cum sunt orga­nizate aceste lăptării în Elveţia, şi unde poporul deşi trăieşte ca şi noi în locuri muntoase, o dă bine, având tot ce-i trebuieşte, deoarece organizaţiile lor le vrea numai binele şi îi aprovizionează cu de toate, produsul lor ştiu să-l valo­rizeze cu preţ tot mai bun”. 
După un asemenea discurs, agronomul Nicolae Dinu este ales preşedintele Cooperativei Voivo­dul, iar secretar - Dumitru Pop (funcţionar la Minele 
Statului Lonea).
În noua cooperativă, care contabilizează un capital de 22.000 lei, se înscriu 55 de membri.
Consiliul de administraţie este format din: Nicolae Dinu, Ilie Preda, Vasile 
Ladislau Pascha, Traian Bârsan, Ioan Popa lui Ioan, Aurel Nana, Dumitru Pop, Gheorghe Gheorghică şi Iosuf Bujoran. Sunt aleşi 5 cenzori: Eugean 
Ţigărean, Sebastian Ciocan, Lazăr Colda, Irimie Suciu şi Ioan Bunea lui Andrei (ultimii trei supleanţi).  

Adunarea Corporaţiei meseriaşilor
La 23 aprilie 1922 are loc adunarea generală a meseriaşilor din Petroşani şi jur. S-a prezentat darea de seamă a preşedintelui, a cassierului şi executorilor.   

În apărarea limbii române Întrucât cea mai mare parte a redactorilor „Gazetei Jiului” era reprezentată de preoţi şi de profesori şi învăţători, este explicabilă preocuparea acestei gazete pentru respectarea limbii române. La observaţiile de ordin filologic, autorii mai adaugă şi considerente istorice, de ordin patriotic, ca să nu-i spunem naţionalist.
În aprilie 1922 este publicat articolul „Cinstea limbei române”, în care e luată în vizor limba în care sunt scrise firmele unor negustori din Petroşani: „Cinste însemnează să-i dai fiecăruia ce i se cuvine, după faptele sale. Atunci limba românească, pe lângă că este limba oficială a Statului, mai păstrează întreaga moştenire a gândirii şi a simţirii neamului nostru. Deci, are o întreită îndreptăţire să fie cinstită, nu numai de cetăţenii României, ci de oricine s-ar abate în meleagurile noastre. Ştiind acest lucru, aşteptăm ca împotriva ei să nu se facă păcate. Începând de la neştiinţa accentelor până la grozava batjocorire a înţelesului cuvintelor noastre, vedem o nepăsare mai mult decât umilitoare a drepturilor limbii româneşti. Vinovăţia nu este aşa de mare din partea celor care îndrăznesc să ne otrăvească, pe cât este din partea celor care îngăduie batjocura. Într-adevăr, de la tăbliţele care au fost cândva tricolore şi azi nu se mai recunosc aproape ce stradă arată, şi zboară duse de vânt, până la firma ultimului comerciant sosit din Galiţia, biata limbă românească este răstignită ca Mântuitorul Isus Hristos, schilovită în toate înfăţişările ei. Hristos a sângerat din ranele frunţii, în Petroşani se scrie româneşte bucătorie şi măcsălărie (poate pentru a se feri de preţurile prevăzute), Mântuirorului Isus Hristos i s-au străpuns palmele şi picioarele cu piroane, limbii româneşti i se ţintuiesc cu accente barbare, ca Pătru în loc de Petru. Fiul omului a avut să sufere împungerea în coastă, iar Ţara românească trebuie să audă de la doctori învăţaţi cum şchioapătă sărmana cancelarie (cu litere mai mărunte decât iroda cea mult plânsă) înspre urâta căncălărie. Pare-se că ai fi într-un cinematograf, unde nu te aştepţi decât la drăcii, care de care mai senzaţională. Este o ciufulire curată a românismului. Un străin, care cunoaşte bine limba română, petrecând vreo trei zile în oraşul nostru, a făcut următoarea observare: Mă miră că reprezentanţii autorităţilor D-voastră nu ştiu româneşte. Căci altfel, în plimbările lor zilnice pe strada principală, ar trebui să vadă stâlcirea prea frumoasei D-vostre limbi. Sau împingeţi cavalerismul până la hotare de râs? Domnule, faceţi rânduială în casa D-voastră, să nu vină să facă alţi. Pentru ce sunteţi în România Mare? Vor fi ele chestiuni mai adânci care aşteaptă însănătoşirea de la noua şi nestrămutata înjghebare de Ţară. Dar să nu poţi zugrăvi în mod cinstit nici măcar firme, să nu poţi arăta nici chiar numele noi, aprobate de minister, ale străzilor, când pe alte terenuri vezi boicotarea limbii româneşti, asta însemnează nu numai lipsă de energie şi demnitate, ci păcat strigător la cer în contra cinstirii limbii româneşti. Să nu o putem impune?”.
(Din volumul ALFABETUL PUBLICITĂȚII ÎN VALEA JIULUI)



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 2 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter