28.02.2019,  18:03:43 | 0 comentarii | 275 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Prefața cărții „Țipătul lăncii” lansate la Cenaclul „Boema” / Mistere apocaliptice?
de Ziarul Vaii Jiului

Proză ultrascurtă, fragmente cu neașteptate, surprinzătoare imagini poetice, iată ce ne propune Ionela Diaconu Ablai în volumul său de debut „Țipătul lăncii” apărut la Editura Ars Longa, Iași.
Structurate în „țipete” ce străbat aproape toate literele alfabetului, într-un limbaj extrem de nuanțat, cu trimitere la arii largi de lectură – de la filosofie la istoria civilizațiilor, la literatură – textele prefigurează neantul, se situează pe meridianul tăcerilor aneantizate în suferință și blocate printr-un firicel de speranță întreținut de puterea și curajul de a le așterne pe hârtie, de a le transforma în cuvinte. Cuvinte ce dor, precum sentimentele care le animă, cuvinte ce conturează un imaginar apocaliptic, cu lumi ce năvălesc de-a valma („Cearta pe lumi”).
Ordonarea fragmentelor în funcție de literele alfabetului este aleatoare, ea nu se branșează pe descrierea unei stări anume, stările acestea sunt mai degrabă constant subliniate, scoțând în evidență masculinul, relația pe care autoarea o are cu sexul opus din postura de fiică, respectiv iubită, deschiderile ori opreliștile spre lume din aceste unghiuri. Dacă în prima ipostază trăirile sunt sublimate, tatăl fiind de-a dreptul idolatrizat („Tu, nici profet vechitestamentar, nici apostol noutestamentar! Nici un sinod nu te-a recunoscut, atât de perfect ți-ai croit travestiul, i-ai păcălit mii de ani la rând… Râd cu atâta poftă încât se mișcă morții în cavouri și bat călugării toaca la mănăstirile din munți. ” – „Când cocorii pleacă, veni-vei tu”, „La cules de ploi”), mitizat, cea de-a doua este, în mod constant, aducătoare de neliniști, de nemulțumiri, de adevărate drame sufletești. Ne-am putea gândi la un complex freudian ori la dorința de reîntoarcere în magma jungiană a inconștientului colectiv.
Cititorul nu se află în fața unei lecturi comode, nu va fi încurajat decât subiacent. Preliminariile unor aventuri estetice se prefigurează în încadrările mai mult sau mai puțin riguroase ale tipologiilor sentimentelor. Nu avem aici doar resturi de corelări intramundane moștenite din varii experiențe, ci gustul neaoș al neantului provenit din vremuri străvechi, din existențe ascunse, din origini nelămurite, inexplicabile deocamdată pentru cel care scrie, cel care bâjbâie, bântuit de frici, de nemulțumiri, de temeri până la un punct autoîntreținute. Avem de-a face cu o luptă constantă a eurilor multiple („Amor colțuros”) ori a perspectivei androginului („Autoinvitație la schingiuire”).
Imaginile create sunt inedite, martore și expresii vii ale unei minți încercate de stări maladive, cu nuanțe patologice. Ele amintesc, în bună măsură, de poezia, proza și pictura cu tentă suprarealistă ale lui Henri Michaux, de experimentele sale cu mescalină din preajma vârstei de cincizeci și cinci de ani, cu viziuni cosmice ale spaimei și singurătatea vidului interior al existenței. Căutarea celui care se simte înstrăinat și încleștat în falangele lumii.
Iată câteva imagini suprarealiste: „Paharul, din care ai băut ultima oară coniac, s-a uitat acum două minute pe fereastră să vadă dacă a venit toamna. Noi, ceilalţi din cameră, am pariat că da. De fapt, aşa trebuie! Avem cu toţii nevoie de frunzele măslinilor din curtea grecului: să ne învelească cineva şalele şi să-şi uite mângâierile pe nişte biete pleoape“. („Dragă Tu”) sau „Într-un total de nonsens, punem întâmplare și... câtă moarte trebuie să scădem ca să ne rămână o viață, cât de cât?!“ („Ecuația puiului de șarpe”)
Puține sunt fragmentele lipsite de dialog, cu interlocutor vizibil ori invizibil, marcajul semnului exclamării, al admonestării reciproce ori al mirării interogativ-deductive încercând să pună stavilă iureșului de întunecare în care femininul este ostracizat.
Pendularea în timp și spațiu, cu trecere de la etapele existenței umane, de la copil („Copilul fără trup”) la adolescent și adult, de la nivelul acesta de realitate la universul cel de necuprins – copaci, stele, galaxii – „A de la Adam încoace”, „Acalmie” –, cu trimitere la Biblie (Apocalipsa 2 în „Absintos”). Pendularea în timp, de pildă, apare ca ceva de la sine înțeles („Din Valea Regilor, cu vanitate”).
Nu lipsește conștiența situării lucide în acest nivel de realitate: „Ei se ridică dintre resturi de frici şi aleargă spre margini, indiferent de ce-ar însemna şi-ar presupune singurătatea colectivă. Eu, om bun, le ofer un scaun de pe care să vadă lumea, o societate consumeristă. Cum scaunul nu are spătar, ei ratează verticalitatea. Cum scaunul e lipsit de stinghie, ei uită terestrul. […] Ei se dau jos de pe scaun şi-şi numără întruna amintirile. Îi satisface numărătoarea din doi în doi. Pe mine nu. De ce să ucizi imparul uitându-l? Cui îl lași? Lipsită de cuvinte pare («om» – «speranţă» – «iubire» – «sentinţă») şi scutită de importanţa lor mi-ar fi mai bine. Încerc să mă ridic din resturi fiinţiale cât timp mai sunt o urmare. Pentru că, vezi tu, fiecare, singur, cu harta gândurilor sale.” („Manifest”). Conștientizarea este prezentă și în „Ruga sinucigașului repetitiv”. Speranța în găsirea unui sens al existenței în iubire, frumusețe, adevăr, libertate și bunătate răzbate din „Roagă-te să bată vântul”: „Suflete al meu, rămâi! Roagă-te să bată vântul!”.
Dacă mai sus l-am evocat pe Henri Michaux, din fragmentul „Zuniasha” aflăm că autoarea se revendică din Cehov, Dostoievski, Goncearov. Să reluăm, totuși, ca încheiere, una dintre cele mai cunoscute fraze ale lui Henri Michaux (Espaces du dedans, 1966) pe care să i-o atribuim și autoarei, ca deschidere spre o împlinire personală și scriitoricească: „Un jour j’arracherai l’ancre qui tient mon navire loin des mers.“ – „Voi smulge într-o zi ancora ce-mi ține vasul departe de mări”.
Conf. univ. dr. Rodica Gabriela CHIRA



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.



Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 9 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

* * *
Locuri de muncă


* * *
Publicitate


* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter