28.02.2019,  18:06:00 | 0 comentarii | 251 vizualizari
Cronica meseriaşilor şi negustorilor / Viaţa din spatele reclamelor (III)
de Marian BOBOC

La 24 mai 1922, „Gazeta Jiului” revine asupra subiectului în articolul sugestiv intitulat „Afişajul”: „Publicul din Valea Jiului are numeroase prilejuri prin care să-şi varieze viaţa sufletească, uneori chiar izbitoare ocazii locale. Cu toate acestea, impresia covârşitoare făcută de vizita Majestăţii Sale Regele (Regele Ferdinand I a sosit în Valea Jiului după cea mai mare explozie din istoria mineritului Văii Jiului, de la Mina Aurelia Lupeni, din 27 aprilie 1922, unde au murit 82 de mineri - n.a.) stăpâneşte şi azi. Se discută amănuntele, se cercetează amănuntele şi preferinţele, se caută să se tragă norme pentru conduită. Nu lipsesc bineînţeles nici criticile, ca de obicei. Mulţi uită, că la înmormântarea şi la pomana morţilor, care - în cazul nostru - este miluirea celor rămaşi după ei, formele nu au însemnătate. Atunci vorbeşte numai sufletul, şi credem că părintescului suflet al Regelui, recunoştinţa noastră i-a răspuns cu cât s-a putut astăzi. În schimb, ca în cercul de lumină al unei orbitoare lampe, vizita aceasta ne-a descoperit şi lucruri pe care nu le vedeam mai înainte. Între acestea este aşa zisul afişaj, adică lipirea pe păreţi a reclamelor şi anunţurilor. Abia acum ne dăm seama de urâţenia adăpostitorilor noştri contra frigului şi umezelii. Pare-se că ar fi nişte obiecte de batjocură pereţii caselor noastre: zdrenţe de hârtie albă, roşă, albastră, verde şi galbenă flutură pe ei. Suntem ca un târg din Africa, în care Negrii vând diamantele pentru mărgele sclipicioase. Şi aproape nici o casă de pe strada principală nu scapă de împestriţarea aceasta. Nici chiar clădirile publice. Ce va fi făcând oare comisia pentru înfrumuseţarea comunei şi arte a consiliilor noastre comunale? Dar mai ceva, foarte important. Profitând de neatenţiunea autorităţilor competente în chestiunea aceasta, unii dintre negustorii şi comercianţii din Jiu, care nu sunt prieteni stăpânirii peste plaiurile acestea - cum se vede, trântesc la afişe numai în limba maghiară, făcând reclama ca în Dobreţin. Denunţăm autorităţilor cazul lui Löwy de duminică şi marţea trecută, când arendatorul Cinematografului Apollo a comis infracţia. Şi o vom dovedi. Nu s-ar putea oare reglementa şi dreptul de afişaj în comunele noastre? Prin ridicarea tablelor pentru afişe din partea primăriilor la răspântiile mai populare, s-ar opri desfigurarea clădirilor particulare, s-ar obişnui publicul la mai multă regulă, şi - te pomeneşti - s-ar spori veniturile comunelor. Ba s-ar ridica dintre oameni şi ocara de azi a comisiilor reprezentanţelor comunale. Să fie aşa de grea opera aceasta patriotică de normalizare şi de estetică, cum ea uneşte vechea înţelepciune utile cum dulci?”.
La 18 iunie 1922 „manipularea” greşită a limbii române de către comercianţi este luată din nou în discuţie, chiar pe prima pagina a „Gazetei Jiului”: „Şi nu vom înceta de a atrage atenţia  autorităţilor noastre asupra stâlcirii limbii româneşti în Valea Jiului. Au trecut, în săptămânile din urmă, pe la noi atâtea şcoale din vechiul regat şi Ardeal (în acei ani, Valea Jiului era cercetată de excursionişti - elevi, studenţi, profesori etc. - veniţi din toată ţara în „pribegii turistice” - n.a.), se învârte în căldarea aceasta atâta lume, cum nu credem că se mai poate întâlni în România mare, afară de Bucureşti. Teatre româneşti nu avem. Serbări şcolare sau producţiuni de artă ale altor instituţiuni de cultură sunt foarte rare (şi necercetate) prilejuri de înviorare sufletească. În afară de excursiunile aşa de scumpe, ne rămân doar cinematografele şi firmele, care se sporesc mereu, ale prăvăliilor, ca distracţie. Bineînţeles, şi acestea numai pentru cei care vorbesc şi citesc limba ungurească, deoarece traducerile româneşti sunt neînţelese. Am văzut la gara din Petroşani trei elevi ai şcoalei comerciale din Iaşi într-un hal de hazlie mirare nedumerită, cum citeau afişul despre un avantor de Paris şi femeia care a ucidat. Firma unei venerabile modiste ne spune că se află sus (în loc de deasupra) lui Fehérvary. Dar limba Statului ştim că are drepturi sfinte. Drepturi naturale şi drepturi codificate în legi. Drepturi care îi asigură cinstirea, adică nebatjocorirea prin stâlcire, de la pledoariile în faţa instanţelor judecătoreşti până la firma pantofarului sau reclama ghicitorilor de noroc. Iar con­tra­venţia se pedepseşte tot după lege. Sau nu, domnilor, care aveţi că­derea să opriţi odată ruşinea aceasta?”.
Problema nu s-a rezolvat nici peste 6 ani. La 27 mai 1928 „Avântul” reia subiectul în „Nu stâlciţi limba, vă rugăm”: „Aproa­pe zilnic avem ocaziune a ob­serva publicaţii, afişe, firme etc., care sunt redactate într-o stâlcită limbă românească, ce-ţi produce numai indignare, dar chiar revoltă. Dacă, numai pe strada principală din Petroşani, aruncăm ochii la firmele agăţate pe faţadele prăvăliilor sau pe afişele lipite pe tablele fixate în acest scop, observăm greşeli de neiertat în redactarea lor”. 
La 16 august 1936, „Avântul” revine cu o analiză aplicată (şi ironică) a reclamelor (mai mult, a denumirilor…) din domeniul farmaceutic din Petroşani (care se regăsesc şi în acest volum): „În repetate rânduri gazetele s-au ocupat de gingaşa problemă a masacrării limbii române în compunerea firmelor comerciale, mai cu seamă în Ardeal. Nu mai înşirăm consideraţiile sintactice comise până în prezent. De astă dată, vom pomeni de altele de pe la noi, care tocmai contrariu sunt scrise corect şi sunt străbătute de o sinceritate emoţionantă. Să începem cu acele magazine închinate zeului Esculap. Citim în Petroşani: Farmacia E. Rişca. În sfârşit, că medicamentele sunt m.m.s.m. puţin eficace dacă dă Dumnezeu de se potrivesc în boala în cauză, o ştiam; că viaţa este o loterie, tocmai din cauza medicamentelor, şi asta ne intrase în cap, mai demult; că pentru a scăpa cu viaţă triumviratul medic, farmacist, pacient este absolut necesar ca medicamentele să fie azvârlite în Jiu imediat după cumpărare, încă o ştiam. Dar şi că Farmacia e… rişcă, asta de-abia acum o aflarăm şi ne pare bine că stă scris… alb pe negru. Mai departe: Farmacia la Îngerul. Apoi când ajunge bolnavul să se adreseze pentru leacuri… Ingerului, nu îi mai trebuie, dragă Doamne, decât puţin ceai de sunătoare (de clopot) şi vorba ceea… Îngerul l-a luat! Apoi Drogueria La Şarpe. Mă rog, intră cineva cu scaun la cap într-un magazin unde ştie precis că ce e pe firmă zugrăvit, înăuntru-i viu şi natural? Aş vrea să-l cunosc şi eu pe curajosul acela, ca să-l felicit. Şi dacă, totuşi, a avut cineva marele curaj de a intra în… gura şarpelui, crede el că scapă cu portofelul nemuşcat? Încercaţi, domnilor, şi să-mi comunicaţi şi mie rezultatul”.  
Marian BOBOC 
(Din volumul ALFABETUL PUBLICITĂȚII ÎN VALEA JIULUI)



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 3 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter