04.03.2019,  17:30:06 | 0 comentarii | 162 vizualizari
Cronica meseriaşilor şi negustorilor / Viaţa din spatele reclamelor (V)
de Marian BOBOC

Evantai de… bodegi
Graţie unui articol publicat în „Gazeta Jiului” din 22 iulie 1923, sub semnătura „Un finanţ”, aflăm câte ceva despre stabilimentele bachice ale Petroşaniului de pe traseul Bisericuţa de lemn - Depoul C.F.R. - Roşia: „Un prieten m-a luat într-una din zile la o plimbare până la fânul lui din gura Roşiei. Gândul că mă voi desfăta de privelişti rare şi de îmbătătorul miros de fân proaspăt a biruit teama de căldura dogorâtoare. Am plecat de la linia de vest a căilor ferate, din strada Pr. Avram Stanca. La stânga un birt, Solomon Rosenberg. În vecinătate imediată depozitul de bere de la Cisnădie Thomas. La spate grădina, la care merge toată lumea, a lui Gh. Ghiţ. Înainte, peste drum de la vechea biserică de lemn ortodoxă, birtul lui Mihail Guttmann, iar dincolo de biserică, al lui Filip Peck, cu popicărie. Dincoace de podul Jiului, birtul lui Isidor Creisman, vis a vis al lui Iuliu Rosenberg. Deasupra acestuia, cârciuma invalidului Iuliu Munteanu, iar ceva mai încolo a văduvei de război Ana Murgu”. Chiar dacă nu s-a răcorit cu nici o licoare, anonimul cronicar este ameţit (citeşte: revoltat…) de un asemenea evantai de bodegi: „Când am văzut acest pomelnic, pus în gâtul bieţilor săteni români, mi-a venit ca un fel de ameţeală. Am mulţumit prietenului pentru invitaţie, şi m-am întors acasă. Nici acum nu pot să-mi dau seama, că această crimă este civilizaţie sau inconştienţă? Poate că autorităţile competente se vor dumiri mai repede ca mine…”.  Fără a fi ipocriţi sau… abstinenţi, noi ne arătăm încântaţi de relatare. Pe care, de altfel, am sorbit-o cu… sete…

Suprasolviri la concert
La 15 septembrie 1923 în sala „Apollo” are loc concertul „Corului (sic!) vocal al Cercului Meseriaşilor din Petroşani”. Conform cutumei, spectatorii donează diferite sume de bani, după cât îi lasă buzunarul, iar publicaţia locală publică numele şi sumele celor care au „suprasolvit”. Un exerciţiu pe viu de transparenţă, care ar trebui urmat şi în zilele noastre. Dincolo de transparenţă, listele de suprasolviri rămân ca un document veritabil al participanţilor la evenimente culturale. Iată lista donatorilor la concertul corului meseriaşilor, printre care se regăsesc şi negustori şi meseriaşi care-şi fac reclamă la ziar: I. Winklehner (directorul general al Soc. Petroşani) - 500 lei; Emil Pop, Pittini şi Comp. - câte 200 lei; L. Tassy, I. Borssy, N. Todea, M. Peck, T. Munteanu,  Zikeli, Sindicatul Naţional Român, Corul C.F.R., A. Giţiu, L. Simon, H. Salmen, A. Fodor, M. Schneider, K. Papp, K. Barabás, I. Huber, L. Csiszar, E. Sallay, F. Guld şi I. Stolţ - câte 100 lei; S. Stan şi I. Szemeti - câte 70 lei; F. Strancky, I. Kurkó şi Kohut A. - câte 60 lei; F. Albert, I. Luslig, P. Rörich, Wolf şi Comp., K. Sajtos, I. Krauss (ceasornicar), I. Fărcaş, B. Aangel, B. Kerekes, H. Herţ, M. Wiener şi F. Jäger - câte 50 lei; Fleiser şi Bardi, L. Hajdu, P. Rakossa, D-na M. Jura şi A. Ferdinand - câte 40 lei; G. Dina - 30 lei; P. Streifeld - 25 lei, S. Franko, I. Maksai, d-şoara M. Simon, K. Sinka, I. Ulrich, L. Kopacz, Körösladányi, S. Vékony, F. Münich, Dr. R. Miocu - câte 20 Lei; P. Pădureanu, A. Györke şi I. Krausz junior - câte 15 lei; F. Heincz, I. Gáll şi Srnai - câte 10 Lei şi N.N. - 5 lei. Total: 2.405 lei.

Alegeri la Sfatul Negustoresc
La 11 noiembrie 1923 are loc adunarea generală extraordinară a Sfatului Negustoresc Petroşani. Cu acest prilej este ales noul comitet de conducere: Emil Pop - preşedinte; Carol Gausam şi Lipot Schäffer - vicepreşedinţi; Nicolae Fărcaş - primul secretar; Dem. Epure - al doilea secretar; Mauriţiu Weisz şi Isidor Hermann - economi; Samuil Pick - casier; Dezideriu Grünfeld - bibliotecar; Andor Hunyadi – notar; Dr. Hermann Schäffer – procuror; Dr. Romulus Miocu, Nicodim Vanc, I. Peneş, Hermann David, Markus Goldstein, Teodor Munteanu, Adolf Gardos, Henrik Herz, Miksa Hoffmann, Mauriţiu Izrael, Bernat Klein, Vilhelm Klein şi Eugen Zisovists - membri.       

Supărarea lui Szabo, vopsitorul învăţat 
„Loc deschis” era rubrica „Primim la redac­ţie” din ziarele din zilele noastre. Aceasta apărea cu precizarea expresă: „Pentru ştirile de mai sus redacţia nu-şi asumă res­pon­sabilitatea”. La 28 octombrie 1923, „Gazeta Jiului” publică la această rubrică scrisoarea unei meseriaş supărat pe zvonurile care circulau şi care astfel speră ca lumea (din care făcea parte şi clienţii săi) să ştie adevărul (adevărul meseriaşului, bineînţeles): „Dl. Filip Klüger, măestru vopsitor, că eu nu sunt vopsitor învăţat şi că în mod ilegal exercitez meseria independent, pentru ce şi Domnul primpretor al plasei Petroşani mi-a retras Certificatul meu de meserie.
Contra acestor:
Eu am învăţat la Domnul Klüger branşa de vopsitor, începând cu anul 1910. Chiar din vina şi neglijenţa D-Sale sunt ceva defecte, numai aparente, la eliberarea Certificatului meu de meserie. În apelul meu înaintat la Subprefectura jud. Hunedoara, am expus şi am dovedit dreptul adevărat al meu la un Certificat ca măestru vopsitor independent, şi sunt convins că din cauza aceasta - care numai intriga şi maliţia domnului Klüger au provocat-o - va fi terminată cu biruinţa adevărului şi dreptului meu
Iosif Szabó,
Măestru vopsitor”. 
Aproape jumătate de an i-a trebuit lui Szabo ca să rumege scrisoarea lui Klüger. La 30 martie 1924 răspunde acuzaţiilor fostului său meşter:
„În legătură cu cea publicată în locul acesta în luna Novembrie 1923, în afacerea D-lui Filip Klüger, contra mea, mă simt obligat a public, că Dl. Subprefect cu decisiunea D-Sale de Nr. 10.077/ 1923 a reformat în fond hotărârea forului prim - cu care a fost încasat brevetul meu de meserie ca vopsitor - şi a hotărât restituirea brevetului meu. Dl. Subprefect a constatat, că brevetul meu de meserie a fost eliberat în forma legală, după ce am împlinit timpul de ucenicie şi de calfă, chiar la Klüger, şi după ce am satisfăcut şi celorlalte prescripţiuni legale. Hotărârea aceasta s-a ridicat la valoare. Aşadar, goana maestrului milionar D-lui Klüger contra mea ca umil maestru începător şi necăjit s-a înzădărnicit, şi încredinţez onoratul Public, ca să calific aceasta gestiune a D-lui Klüger”.
În zilele noastre asemenea conflicte în interiorul unei bresle nu mai pot apărea, din simplul motiv că scara ierarhică nu mai are treptele ucenic, calfă, meseriaş. De fapt, nu mai are nimic din mândria de altădată a apartenenţei la o breaslă.

O frână în calea comerţului: Oficiul Poştal
„Graiul muncitorimei”, din 17 iulie 1924, publică scrisoarea comerciantului N. Vancu, revoltat pe serviciile oferite de Oficiul Poştal Petroşani, condus de dirigintele Gheorghe Constantinescu:
„(…) Oraşul Petroşani, care astăzi e cel mai însemnat centru comercial şi industrial, are o singură stradă, Strada Regele Ferdinand, unde se-ntoarce lumea comercială, şi pentru această stradă Dl. Dirigente Constantinescu nu are factor pentru înmanuarea epistolelor, din cauză că înmanuatorul este bolnav, dar ce uşor s-ar putea înlocui cu altul dacă Dl. Constantinescu ar şti împărţi serviciul celor subalterni ce are la dispoziţie.
Comercianţii trebuie să trimită particulari sau să meargă în persoană etc.? (…) sau să aştepte până când se va însănătoşi bietul factor. În fine, ei nu înseamnă pentru poştă nimica?

Un alt caz şi mai frumos.
O firmă comercială din Petroşani avea plăcerea să aibă un aparat telefonic de masă. Oficiul Poştal neavând, dar totuşi voind a-i face plăcerea, Dl Diriginte cu mâna lui dreaptă mechanicul Pantea, la 10 iunie a.c., seara, se sfătuiesc de unde să-i ridice aparatul necesar, amândoi într-un gând, îl vom lua de la abonatul No. 31 (firma N. Vancu), s-au înţeles cum să-l ridice ca să nu observ şarlatania aceasta, întrerup legătura din centrală, şi nefiind avizat de aceasta, în ziua următoare, neputând vorbi, rog oficiul să-mi trimită un mechanic să-mi dreagă aparatul, crezând că-i stricat. În cinci minute, ca niciodată, se şi prezintă Dl. Pantea, şi încercând linia îmi zice: Linia e bună, dar aparatul e stricat, trebuie să-l duc la reparaţie, şi mâine îl aduc îndărăpt.
Aşteptând 4-5 zile, fac arătare Domnului Diriginte în scris şi verbal, şi spălându-şi mâinile că el nu e vinovat, îmi promite că aparatul îl voi primi îndărăpt. După două zile aflu că aparatul zis stricat s-a instalat la altă firmă, despre care împrejurare l-am avizat pe D-l Diriginte Constantinescu”.
Neprimind nici un răspuns, N. Vancu se adresează şi şefilor dirigintelui de la Cluj şi Timişoara. Din păcate, nici de aici nu a primit nici un răspuns. De aceea, ca ultimă soluţie, a apelat la presă. Orice asemănare cu timpurile noastre este pur întâmplătoare…
Marian BOBOC 
(Din volumul ALFABETUL PUBLICITĂȚII ÎN VALEA JIULUI)



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Licitații

* * *








* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter