05.03.2019,  18:18:06 | 0 comentarii | 263 vizualizari
Cronica meseriaşilor şi negustorilor / Viaţa din spatele reclamelor (VI)
de Marian BOBOC

Petrecerile meseriaşilor     
La 27 septembrie 1924 are loc în sala „Apolo” petrecerea Corporaţiei meseriaşilor nu doar din Petroşani, ci şi din întreaga Vale a Jiului. Dincolo de distracţie şi de socializare, scopul declarat al petrecerii a fost strângerea de bani pentru construirea Casei corporaţiunii. Chiar dacă s-au înregistrat numeroase absenţe, evenimentul a fost o reuşită. Chiar şi unii dintre meseriaşii care nu au onorat cu prezenţa, au donat bani. Cei care au venit, nu au avut ce regreta. Au avut cu ce să-şi spele ochii, căci concursul de frumuseţe a meritat toţii banii. În urma unei confruntări gustate de public, pe podium au urcat în această ordine domnişoarele: Marioara Bobrovszki (locul I), Iuliana Kurko (locul al II-lea) şi Bianca Tassy (locul al III-lea).

Cam cât beau minerii (buni)
Conform unei statistici, în România anului 1924 la 99 de români le revenea o bodegă: „Cineva a avut răbdarea şi a făcut socoteala câtă băutură s-a vândut într-un an în orăşelul şi satele cu băiuşaguri (mine - n.a.) din ţinutul Petroşanilor.  Şi, iată ce spun răvaşele: spirt - 270.500 litri; bere - 550.000 litri; coniac - 36.000 litri. Astfel, 29 de milioane de lei au intrat în buzunarele cârciumarilor”. C-atâta beau minerii buni...

Fabrica de pielărie 
Fabrica de pielărie şi tăbăcărie. Societate pe acţiuni Petroşani (cum scria, la început, pe ştampilă) era amplasată în zona unde astăzi este INSEMEX, iar cartierul de aici se numea, cum altfel, decât Tăbăcari. 
La 22 februarie 1925, „Gazeta Jiului” publică un interviu luat de Caton Dumitrescu - Bumbeşti lui M. Damianoff, administrator delegat al Fabricii de pielărie. Dincolo de valoarea sa intrinsecă (răspunsurile lui Damianoff furnizează informaţii preţioase despre această fabrică), interviul este important şi pentru istoria presei locale, fiind printre puţinele publicate în presa locală interbelică, interviul fiind un gen puţin cultivat de aceasta.
„În oraşul nostru de câţiva ani s-au pus bazele unei mari fabrici de pielărie, cu scopul de a aproviziona Ardealul cu produsele sale şi de a da o extindere lăudabilă industriilor româneşti. Pentru clarificarea organizaţiei acestei fabrici ne-am adresat domnului Damianoff, administratorul delegat.
D-sa, gentil ca întotdeauna, ne-a oferit să ne satisfacă curiozitatea, explicându-ne în amănunţime întrebările pe care i le-am cerut.
- Ce părere aveţi asupra industriilor din Valea Jiului? 
- Sunt convins că aici, mai mult ca în oricare parte a ţării, se va putea dezvolta orice fel de industrie şi va avea toată şansa de reuşită, fiindcă e un judeţ bogat şi înzestrat cu combustibil în cantităţi enorme, care se află la îndemâna oricui cu multă uşurinţă, şi mai ales cu un preţ redus.
În această localitate se fac tranzacţii mari, iar puterea de consum şi a debuşeurilor găseşte locul prielnic.
Este ţinutul unde banii lichizi sunt mai mulţi, şi orice comerciant găseşte creditul necesar fără multă greutate. Industria care primează e aceea care poate să transporte în facilitate fabricatele sale.
Din acest motiv s-a creat şi fabrica de pielărie.
- Ca administrator delegat ce lămuriri ne puteţi da asupra fabricii de pielărie?
- Pentru înjghebarea acestei fabrici se cereau două elemente primordiale, care le-a putut rezolva din primul moment.
Materialul prim (cărbuni) sunt în abundenţă şi pielăria brută se regăseşte în număr destul de mare. Acest fapt este explicabil fiindcă în acest loc se află o populaţie deasă care consumă foarte multă carne. O altă chestiune care trebuie să desăvârşească succesul fabricii de pielărie, ar fi debuşeul pe care l-am găsit conform dorinţelor noastre. Şi la acestea se adaugă surplusul fabricatelor care să se expedieze în toată ţara, cu preţ convenabil, şi mai ales că se transportă în mod uşor.
- Care este scopul înfiinţării fabricii de pielărie?
- S-a avut în vedere să se combine cu multă uşurinţă cele două elemente de primă necesitate pe care le-am arătat mai sus.
În afară de aceste preocupări, s-a ţinut seama de numărul considerabil al lucrătorilor care întrebuinţează bocanci, care trece peste 50.000 de perechi. Până acum acest scop nu s-a atins decât în parte, şi nu va trece mult timp până se va rezolva complet această ches­tiune.
- Cum este organizată fabrica de pielărie din punct de vedere tehnic?
- Vă pot afirma că o putem socoti pe un picior de egalitate cu cele mai moderne fabrici din occident. Maşinăriile sunt noi şi cu o putere de manevrare neobiş­nuită. 
Semistabila este de 175 H.P. (cai putere) şi de o valoare de circa 3.000.000 lei. Această semistabilă are o putere motrice formidabilă, conduce şase butoaie rotative deocamdată, şi în scurt timp vor funcţiona nouă, care accelerează tăbăcitul pieilor.
Cu asemenea instalaţie sistematică, care face economie de braţe şi timp, este natural că se va da produse multe şi foarte repede.
Planul este întocmit de aşa fel, că odată introdusă, pielea brută trece prin diferite faze de transformaţiune, cu o iuţeală vertiginoasă, şi fără multă întârziere iese piele tăbăcită pentru bocanci, talpă şi crupoane.
Pentru a desăvârşi produsele fabricate vin în ajutor două uscătoare instalate după ultima inovaţie a tehnicii acestei industrii.
- Cât produce fabrica şi care este maximul de fabricaţiune?
- Fără prea multe dificultăţi s-ar putea prelucra patru vagoane de piei brute pe lună, reprezentând o valoare de 3.000.000 lei, ceea ce ar atinge cifra fabuloasă de 35 - 40.000.000 lei.
Însă, din anumite motive fabrica nu a avut posibilitatea să lucreze în stil mare, şi din cauza crizei de numerar, care a zguduit şi a redus industria şi comerţul nostru într-o stare lamentabilă. Aceste inconveniente sper că vor fi înlăturate în scurtă vreme şi vă asigur că vom ajunge la intenţiile dorite.
- Cine a avut această ingenioasă idee să înfăptuiască industria pielăriei în valea Jiului?                
- Cred că cunoaşteţi pe marii români şi financiari C. 
Neamţu şi C.C. Neamţu, actualii conducători ai Băncii Comerţului din Craiova, una din cele mai mari instituţii financiare din ţară.
Ne-au pus la dispoziţie capitaluri enorme împreună cu Cassa de Păstrare, ca să putem organiza sistematic această industrie românească (…)”.
Din păcate, fabrica începe să se confrunte cu probleme economice. La 4 ianuarie 1933,  o adresă a Primăriei Petroşani ne înştiinţează că „Fabrica de piele S.A. din această localitate, cu data de 23 August 1928, a fost sistată şi de la acea dată nu mai funcţionează”. 

Prăvăliile până la 8 seara
La 4 ianuarie 1925, Prefectura Hunedoara trimite tuturor preturile şi primăriilor orăşeneşti următoarea circulara având ca obiect „orele de închidere a stabilimentelor comerciale”: „Binevoiţi a cunoaşte că Ministerul Muncii şi a Cooperaţiunii prin ordinul No. 21.890/ 1925 a încuviinţat ca drogheriile să închidă la orele 8 seara”. Pe urmă, începea probabil viaţa de noapte…
  
Petrecerile Corporaţiunii Meseriaşilor
Balul mascat care are loc în sala „Apolo”, la 14 februarie 1925, organizat de Corporaţiunea Meseriaşului din Petroşani şi jur, se desfăşoară sub patronajul unor personalităţi de primă mâna ale Văii Jiului: 
I. Winklehner (director general), Dr. Romulus Miocu (primar) şi Tiberiu Timoc (director principal).
Acţiunea este anunţată din timp în presa locală: 
„Marele bal mascat al Corporaţiunii Meseriaşilor din Petroşeni va fi în 14 februarie 1926, în sala Apollo, cu începutul de la orele 8 seara, Taxa de intrare de persoană - 40 Lei. Dacă cineva din eroare încă n-a primit invitarea să se adreseze d-lui preşedinte al Corporaţiunii, ori Cercului Meseriaşilor din str. Regele Ferdinand”. 
La 5 iulie 1925, Corporaţiunea organizează o reuşită „moraliceşte şi materialiceşte” petrecere.  Reuşita se datoreşte şi lui I. Winklehner, directorul general al. Soc. Petroşani, care a pus la dispoziţia meseriaşilor petrecăreţi două „ingrediente” principale: localul (Clubul Cultural Petroşani) şi orchestra societăţii. Participanţii s-au dovedit generoşi, băgând mâna în buzunar şi scoţând fiecare câte: 500 lei (Leopold Schäffer, Imre Dékány senior şi Emil Pop), 380 lei (Ferdinand Kvitt), 350 lei (Barabas şi Cinta), 300 lei (Nicolae Todea), 250 lei (Fraţii Heinzinger), 200 lei (Ioan Bodrog, Nicolae Popoviciu, Nicolae Sădean, Teodor Muntean, Nicolae Oprea, Ioan Schneider, Ioan Farkaş, Francisc Guld, Géza Herz, Victor Gostian, Iuliu Hubert, Carol Grausam, Alexandru Löwy, Alexandru Riegelhaupt, Holmik şi Lajos, Béla Kövári, văd. Berger Adolf şi văd. Herz Henrik), 180 lei (Ludovic Pasztor şi Dr. Emil Boeriu), 160 lei (Emanuil Schwalb), 150 lei (Ferenc Albert, Ioan Radu, Dr. Herman Schäffer, Zuberetcz és Irsa şi Ioan Szenik), 130 lei (Aron Perin), 100 lei (Rezsö Kelling, Árpád Fodor, Francisc Rákosa, Karol Szakáts, Anton Spáth, Iosif Csiszár, Ladislau Hajdu, Emeric Dekány jr., Ernö Zsigmondovics, Ioan Salmen, Ludovic Szemeth, Deszõ Féhervéri, George Varga, Iosif Krausz, Vilhelm Schwarcz Vilhelm, Petru Iacob, Tiberiu Timoc, Francisc Bacal, Alexandru Molnár, Mihail Kincses, Imre Irsal, Herman Kratz, Ioan Bâja, Mauriţiu Marek, Samoil Kosztea, Nicodim Vancu, Ioan Talán, Vilhelm Grosz, Sándor Franko, Vásárhelyi, Pilanczer et Co. şi Solomon Stan), 60 lei (Ştefan Totok, Béla Csuri şi Ştefan Suchi), 50 lei (Matias Wiener, Alexandru Szabo, Ludovic Incze, Carol Droba, Anton Angyel, Ludovic Zengraf, Rudolf Schemp, Ludovic Herceg, Ioan Lazăr, Octavian Mihuţi, Eduard Schlett, András Györki, Ştefan Barcsay, Oscar Martina, Ştefan Katona, Jenõ Simon, Ioan Krausz jr. Anton Huros, Mihail Varga, Mihály Molnár, Henrik Herskovits, Iuliu Fábian, Dr. Romulus Miocu, Rudolf Mureşan, văd. Béla Keppich, Oscar Bieber, D.K., Victor Kurcsány, Imre Román, Salamon Felsner, Gèza Benke, Jozsef Nagy, Moisa Glück, Sandor Dèkány, Gyula Incze, Ioan Frunza şi Alexandru Morariu) şi 30 lei (văd. Gluber Emil, Heincz Ferenc, Márton Sorger şi Mihail Schneider).    
Marian BOBOC 
(Din volumul ALFABETUL PUBLICITĂȚII ÎN VALEA JIULUI)                



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 2 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter