06.03.2019,  17:58:48 | 0 comentarii | 328 vizualizari
Cronica meseriaşilor şi negustorilor / Viaţa din spatele reclamelor (VII)
de Marian BOBOC

Prima ieşire în public a Reuniunii
Recent înfiinţata Reuniune a comercianţilor şi meseriaşilor români iese la rampă în ianuarie 1925. „Gazeta Jiului” consemnează elogios întâia ieşire artistică publică: „E întâia oară când păşeşte în public această tânără organizaţie. Şi primul debut a fost mai mult decât ne aşteptam. Programul, precedat de vorbirea de deschidere a preşedintelui ei, dl. I. Peneş, a fost compus din declamări, cântări, jocuri şi comedia „Noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale. A plăcut mult dansul naţional Bătuta executat de domnişoarele Ionescu, care a fost repetat. Interpreţii rolurilor din O noapte furtunoasă şi-au dat toată silinţa să redea bine cuprinsul grelei piese. Mare parte din ei au şi reuşit, animând acţiunea mai cu seamă în actul al doilea. Cât priveşte publicul, ne-a surprins numărul mare care s-a adunat, ceea ce e iarăşi un semn bun. N-a fost mai puţin însemnat nici rezultatul material, încasându-se suma de peste 20.000 Lei. Balul a durat până dimineaţa. În pauză s-a desfăşurat concursul de frumuşeţă”.

Carne confiscată, măcelar despăgubit
La 2 februarie 1925, veselul medic veterinar N. Rădoi (vesel şi pentru că scria epigrame la „Avântul” cu subiecte din viaţa Văii Jiului) îl întristează pe măcelarul Samuil Szekely, întrucât îi confiscă 52 kg. de carne de porc. Motivul? Porcul sacrificat fusese, săracul!, bolnav de cisticercoză. Însă măcelarul, şi el săracul!, este înveselit de dr. Rădoi, şeful Comisiei speciale de despăgubire a cărnurilor confiscate. Nu, acesta nu îi citeşte una din vestitele sale epigrame, ci propune Primăriei Petroşani despăgubirea lui Szekely cu 960 lei.

Fabrica de spirt „Schuleri” îşi diversifică activitatea
La 22 martie 1925, Frederic Schuleri, soc. pe acţii, fabrică de spirt Orăştie, anunţă Valea Jiului că şi-a diversificat activitatea: „Aducem la cunoştinţă onor. public că fabrica de spirt Schuleri, societate pe acţii, s-a naţionalizat, fiind părtaşi la jumătate parte dintr-un grup românesc, urcând capitalul la 3.700.000 lei. Am primit autorizarea din partea ministerului pentru a ne lărgi întreprinderile şi pentru a ne ocupa cu depuneri spre fructificare (…) (Bani puşi pe camătă). Lucrând înainte cu banii în favoarea întreprinderilor noastre, putem da dobânde mai mari după banii depuşi, şi anume:
Dăm 18% (după sută) camătă pentru sume care stau depuse cel puţin un an şi se abzic cu 3 luni.
Dăm 16% după bani care stau depuşi cel puţin 6 luni şi se abzic cu o lună.
Excepţional dăm 10% invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război, precum şi instituţiunilor culturale. 
Replătim sume de depuneri oricât de mari. Fără abzicere, dacă starea cassei permite.
Sume mai mici le plătim oricând fără abzicere.
Averea noastră curată este peste 16.000.000 lei, şi este avere imobilă ca fabrica, 7 case în Orăştie, Petroşani, Deva şi Ilia instalate cu depouri en gros, 250 jugăre moşie, mărfuri, instalaţiuni etc. Garanţă deplină.
Asigurăm toată discreţia şi serviciu culant şi prompt. Banii puteţi să-i trimiteţi şi prin poştă şi vi se trimite libelul în regulă şi fără speze”.   

Tehnici de recuperare
De numele lui V.B. Taloescu este legată apariţia publicaţiei „Avântul”, cea mai longevivă din Valea Jiului, care a apărut neîntrerupt din 1928 până în 1947. În 1925, 
Taloescu este casierul şi vicepreşedintele Băncii Populare „Parângul”, dar şi colaborator constant al „Gazetei Jiului”, fiind titularul rubricii „Cronica economică”. În aprilie 1925, uzează de această ultimă calitate, şi în dorinţa de a îndrepta un diferend bancar, publică o scrisoare deschisă către un membru al băncii, un anume maior pensionar Grigore Brăiloiu:
„Deşi v-am invitat în mai multe rânduri să depuneţi la Banca Populară Parângul primul vărsământ de Lei 500, împreună cu Lei 90, costul livretului şi taxei de înscriere, aşa după cum v-aţi obligat prin semnarea statutelor şi actului constitutiv al băncii mai sus amintite. constatăm că Dv. nu numai că nu vă achitaţi de o obligaţie luată, dar nici nu voiţi să răspundeţi cel puţin la scrisorile noastre, pe care parte din ele le reţineţi, iar pe altele le refuzaţi, fără a vedea conţinutul lor, lucru ce constituie pentru noi o ofensă. Dat fiind că nu voiţi a sta cu noi de vorbă sub nicio formă, vă întrebăm pe această cale, care este cauza atitudinii Dvs.? Ce v-a determinat o astfel de hotărâre fără explicaţii? Voim un răspuns, oricare ar fi el, pentru a cunoaşte acest mister, căci nu ne închipuim că aţi dori să pierdem noi suma în chestiune, care am pus-o în casa băncii. Încă de la declaraţia Dvs. că o veţi achita în termen de câteva zile, deşi a trecut de atunci 6 luni. Dacă voiţi a reveni la hotărârea Dv. de a nu mai figura ca societar în bancă, vă dăm toate lămuririle de modul cum trebuie procedat, chestiunea soluţionându-se şi acest chip. Până atunci necesită un răspuns”.
Publicare la ziar a problemelor unor negustori sau instituţii comerciale&bancare reprezenta o formă ultimativă/ ultimă de rezolvare a unei probleme, înainte ca aceasta să ajungă în instanţă, dar şi o formă de marketing.  

O idee năstruşnică şi prin urmare abandonată: Canalul Jiu - Dunăre
În zilele de 16-17 mai 1925, generalul Traian Moşoiu, ministrul lucrărilor publice, efectuează o vi­zi­tă în Valea Jiului. 
Profesorul Ion Niciu, redactor la „Gazeta Jiului” (şi… viitor primar al Petroşaniului), profită de ocazie pentru a-l intervieva. Vorbind despre viitorul Văii Jiului, Ministrul Moşoiu face referiri la linia ferată Bumbeşti-Livezeni, dar şi la construcţia unui... canal navigabil Jiu-Dunăre: „(…) cred că ea (Valea Jiului - n.a.) se va dezvolta în mod nebănuit atunci când linia ferată Bumbeşti-Petroşeni va fi dată funcţionării, creând atunci posibilitatea ca produsele miniere din Valea Jiului să poată fi dirijate şi exportate cu mai puţine cheltuieli spre Valea Dunării. Afară de aceasta, sunt convins că într-un viitor puţin depărtat se va putea crea şi o linie navigabilă de la Petroşani la Dunăre, regulând cursul Jiului şi introducând sistemul de eclo­­zie (închidere) întrebuinţat actualmente cu succes în Norvegia şi Suedia. Când se va realiza această linie navigabilă, atunci transportul de mărfuri şi cel de cărbuni, precum şi exploatarea cărbunilor se va in­tensifica la maximum, cărbunele fiind cerut în Oltenia şi Muntenia, nu numai pentru trebuinţele industriale, dar şi pentru trebuinţele casnice”. Cutezătoarea şi năstruşnica idee a ministrului, aceea ca Petroşaniul să devină… port, nu a fost pusă în practică decât forţat, cu ocazia... inundaţiilor, rămânând la stadiul de „şi miniştrii spun lucrurile trăsnite”…
Mai serioasă pare ideea unei linii ferate Petroşani - Turnu Severin, avansate în august 1928 de Ştefan A. Damianov, industriaş şi doctor în drept. Acesta vedea posibilă această realizare prin construcţia tronsoanelor Turnu Severin - Baia de Aramă, Baia de Aramă - Tg. Jiu, Bumbeşti - Livezeni.  

„O sărbătoare a Băncii Populare Parângul”
Sub acest titlu este publicată la 31 mai 1925 o relatare a mai multor evenimente care vizează activitatea Băncii Populare Parângul: „În săptămâna trecută (17-24 mai n.a.) Banca Populară Parângul din Petroşani, care şi-a început operaţiunile acum 5 luni de zile, a fost în trecere inspectată de D-nul Titu Axinte, directorul general al Centralei Băncilor Populare, care venea de la Bucureşti cu automobilul, însoţit de d-nul Inspector I.C. Mihăilescu, de la aceeaşi Centrală. D-sa, care se găseşte în fruntea mişcării cooperatiste din ţară, a rămas îndeajuns de mulţumit de modul cum banca a putut lua un aşa mare avânt şi de progresele ce le-a făcut de la înfiinţarea sa. S-a întreţinut mai mult timp cu D-nul Avocat Caton Dumitrescu- Bumbeşti, preşedintele băncii şi cu D-nul V.B. Taloescu, vicepreşedintele, mulţumindu-le pentru osteneala pusă, de asemenea întregului consiliu de administraţie al băncii care lucrează în mod cu totul gratuit. Sâmbătă, în 23 crt. aceeaşi bancă a fost inspectată în mod amănunţit de alt organ al Casei Centrale din Bucureşti, de d-nul Inspector Ioan Tomescu, care, de asemenea, şi acesta a rămas mulţumit de cele constatate. În aceeaşi zi, banca a avut şedinţă cu întreg consiliul, compus din 15 membri şi cenzori în număr de 3, care în urmă au mers în oraş, unde au procedat la scoaterea unei fotografii cu toţii (păcat că nu s-a mai păstrat nici o fotografie - n.a.). Seara s-a servit o masă comună la Restaurantul Berger, unde au luat parte toţi consilierii, cenzorii şi soţiile, împreună cu D-nul Inspector Ioan Tomescu, amintit mai sus.         
Au toastat Caton Dumitrescu-Bumbeşti şi N.V. Popescu, arătând în acelaşi timp foloasele cooperaţiei şi dezvoltarea sa luată în întreg cuprinsul României-Mari. A mai vorbit Pr. Sebastian Rusan, Pr. Victor Şandru, Pr. Ioan Pop, Dem Necşulescu etc. Dl. inspector Tomescu a toastat  în sănătatea D-lui Gheorghe Dumitrescu-Bumbeşti, care a muncit pentru cooperaţie. La orele 12 şi jumătate membrii au început a se retrage fiecare, luând astfel sfârşit adunarea intimă a consiliului de administraţie”.
(Din volumul ALFABETUL PUBLICITĂȚII ÎN VALEA JIULUI)               



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter