12.03.2019,  18:01:37 | 0 comentarii | 146 vizualizari
Cronica meseriaşilor şi negustorilor / Viaţa din spatele reclamelor (XI)
de Marian BOBOC

Scrisoarea lui Peneş, întâiul comerciant
De la 1 decembrie 1926, intră în vigoare un nou contract colectiv de muncă al societăţilor miniere „Lonea”, „Petroşani” şi „Lupeni”. Între noile prevederi, Ştefan Peneş, preşedintele Reuniunii comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor români din Valea Jiului, identifică două, obligatorii pentru societăţile miniere, de care ar putea profita membrii reuniunii: 1. de a plăti retrograd, începând de la 1 august, un spor de salariu de 15%; 2. de a cumpăra în bani, cu preţul pieţii alimentele pe care le da cu preţ redus muncitorilor şi membrilor de familie.
Într-o scrisoare către „Domnii Comercianţi Români din Valea Jiului, membri şi nemembrii ai Reuniunii noastre”, Ştefan Peneş explică la concret în ce constă noua oportunitate a CCM-ului:
„În urma acestui nou aranjament, muncitorii mineri vor primi acum la plată, cu adaosul de salariu, plata aproape îndoită, iar în lunile viitoare cu pauşalul de alimente va primi un muncitor familist cu 1.000-1.500 Lei mai mult ca până acum. În schimb, muncitorii au libertatea să se aprovizioneze cu alimente (făină, slănină, zahăr, cartofi, untură, bocanci, carne şi celelalte) de unde voieşte, adică de la comercianţi particulari sau de la magaziile şi consumurile Societăţilor, fără nici o reducere.
Aşadar, de la 1 Decembrie1926, muncitorii care până acum - din oricare motiv - au fost nemulţumiţi cu magazinurile şi cu consumurile societăţilor miniere vor căuta să-şi acopere lipsurile de la comercianţi particulari.
Noi, comercianţii Români, vom dobândi începând de la plata curentă noi clienţi, pe muncitorii minieri, foştii nemulţumiţi cu aprovizionarea Societăţilor.
Pe aceşti noi clienţi, noi, Românii, avem datorinţa să-i atragem şi să-i legăm de prăvăliile noastre, dar se pune o mare întrebare: PRIN CE MIJLOACE?”.
Peneş întreabă, Peneş răspunde, arătând mijloacele de câştig, dar şi pericolele care-l pândesc pe comerciant:
„1. Clienţii noi ne vor cere credit. Dar noi ştim cu toţii din păţaniile şi din experienţele de până acum, că prin credit ne înstrăinăm clientela, căci muncitorul care nu-şi echilibrează cheltuielile în măsura câştigului, acela se îndatorează pe unde poate, nu plăteşte, se lasă împrocesuat, iar când a ajuns la proces, acest fost client e cel mai mare duşman al comerciantului. Proverbul creditul înstrăinează clientela este adevărat, iar comerciantul care are multe pretensiuni de la clienţi, ajunge la un moment dat că nu-şi poate încasa nici atâţi bani ca să poată plăti marfa ce cumpără. Din această expunere învăţăm ca să nu vindem pe credit, căci creditul ne face duşmani din clienţi şi ne ruinează pe noi. Să vindem pe bani gata, atunci suntem prieteni cu toată lumea, sau pe bonuri, dacă Societăţile vor da bonuri de credit.
2. Pe clienţii cei noi şi pe cei vechi trebuie să-i servim în schimbul banilor ce ne aduc, cu mărfuri de cea mai bună calitate, cu preţuri cât se poate de reduse, să dăm măsura dreaptă şi să-i servim iute şi politicos (cu vorbe frumoase).
Dacă ne mulţumim cu un câştig mai modest, dacă dăm măsura exactă şi marfă de calitate (sic!) bună şi vindem numai cu bani gata, sau bon, atunci cu siguranţă ne vom câştiga de clienţi statornici pe muncitorii minieri, care, la rândul lor, vor şti să aprecieze năzuinţele noastre.
Iar în ce priveşte creditul, îşi vor face şi muncitorii o împărţire raţională a câştigului, punând deoparte (la neveste sau la comercianţii de la care cumpără) banii pentru mâncare, şi de altă parte banii pentru haine sau alte lipsuri casnice.
Va trebui să înceteze - odată cu încetarea de a mai primi alimente gratuite - şi zicala de până acum: Azi e plata, mâine-i gata!
Vă veţi întreba mulţi dintre Dvs. cum să vă cumpăraţi mărfuri ieftine, ca să puteţi şi Dvs. vinde ieftin? Mijlocul de aprovizionare ieftin vi l-am spus în diferite rânduri. Să ne asociem comercianţii români dintr-o comună, şi să ne aducem în comun mărfurile necesare. Pildă am dat la Vulcan, aducând zahăr şi sare în comun pe preţul de fabrică. Această pildă trebuie imitată şi repetată”.

Un ministru nepăsător    
În decembrie 1926, Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii şi ocrotirilor sociale, întreprinde o vizită în Valea Jiului, venind dinspre Tg. Jiu. Este primit conform rangului. Ministrul intră în vorbă cu factorii de decizie, însă, pe meseriaşi, nu se ştie din ce motive, îi ignoră, deşi ambele corporaţii şi-au făcut datoria de gazde, aşteptându-l la intrarea în judeţ şi însoţindu-l până la Petroşani.
Situaţia meseriaşilor este prezentată în articolul „Doleanţele meseriaşilor” , publicat la 26 decembrie: „(…) Meseriaşul de azi nu mai are mândria predecesorilor, care în urma muncii lor erau consideraţi ca nobili, foarte binevăzuţi la curţile domnitorilor din vechile principate române. Nu mai au mândria profesională din cauza situaţiei de multe ori umilitoare, căreia îi sunt supuşi forţat. Situaţia micului patron este atât de deplorabilă, încât la noi, în cetatea muncii, cred că şi în alte părţi, mai mulţi meseriaşi cu oareşcare vază odinioară sunt avizaţi la caritatea publică, ca să poată serba şi ei mai omeneşte Naşterea Mântuitorului. Sutele de meseriaşi renunţă la brevetul de meserie şi devin simpli muncitori, nu din cauza că situaţia acestora ar fi mult mai bună şi de invidiat, dar în multe ramuri ale micii industrii posibilitatea de a trăi cinstit a muncitorului este mai asigurată. Avem exemple destul de edificatoare în această privinţă, când un mic patron cu familie grea de 10 membri, după un trai ca vai de el în decurs de 15 ani, a renunţat la brevetul de mic patron, şi acum ca simplu muncitor, abia în stare să-şi menţină familia în mod cinstit. (…) După legea contribuţiilor directe, meseriaşii sunt a se impune după venitul net anual cu 12%. În judeţul nostru a devenit normă generală impunerea micului patron cu 16% ca oricare comerciant sau mare industriaş. Marea industrie are avantaje, ca reduceri de impozite, reducerea la transport şi taxele vamale, deci e injust ca mica industrie să suporte aceleaşi îndatoriri, nebeneficiind de aceleaşi drepturi. Dacă nu avem de lucru nu ne putem câştiga nici strictul necesar pentru trai, cu atât mai puţin pentru a ne putea satisface îndatoririle către fisc, impuse mai de multe ori după aprecierea organelor financiare fără a lua în seamă obiecţiunile noastre. Neputând achita impozitele, ni se sechestrează chiar şi sculele, punându-ne astfel în imposibilitatea de a produce şi lăsându-ne soldat fără armă la voia întâmplării. Comisia specială de impunere nu se deplasează la Petroşani, deşi suntem peste 300 de contribuabili chemaţi înaintea ei. Trebuie să se deplaseze fiecare contribuabil la Deva făcând speze inutile. Mica industrie, fiind lipsită de numerar, nu poate beneficia de avantajele creditului industrial, care stă direct şi oricând la dispoziţia marii industrii. N-ar putea acorda credite unei bănci din loc, care pe lângă garanţia necesară să le ţină la dispoziţia micilor patroni, ca şi aceşti factori producători, care au dat în război dovadă de devotamentul lor, să prospereze, bucurându-se de rodul muncii prestate?”.    

Casinoul ca o grădină cu flori
Chiar de Bobotează, pe 6 ianuarie 1927, în sala de spectacole a Casinoului muncitoresc nu mai ai loc să arunci un ac. Semn clar că e balul Reuniunii meseriaşilor şi comercianţilor români. Însă, atâta popor, îmbrăcat în costume naţionale, parcă nu s-a mai adunat la nici o petrecere organizată de meseriaşi. Dar să pătrun­dem în sală, să luăm pe scaune şi să asistăm la programul artistic.
Spectacolul începe cu o punere în scenă a „Poemului Unirei” de Zaharia Bârsan, o seamă de domni şi domnişoare perso­nificând provincii mai mult sau mai puţin româneşti: M. Morariu - România, E. Branga - Basarabia, F. Henţiu - Bucovina, E. Vonica - Ardealul, Henţiu - Banatul, S. Bocanici - Macedonia, iar P. Florea şi I. Irimie sunt feciori din Ardeal.
I. Mântoiu declamă poezia Cu toţii una (tot) de Zaharia Bârsan, învăţătorul I. Bora doineşte, I. Braiu delectează publicul cu un cuplet, Balada chiriaşului. Apoi, domnişoarele şi domnii, întăriţi de domnii Nicolae Teodorescu şi Blăgăilă, care au prestat în Poemul Unirii, joacă Hora şi Căluşerul, vătaful dansului este d-şoara M. Morariu. Dl. Dodu cântă celebra Butelcuţa mea, iar I. Mântoiu citeşte declamaţiunea Munci de aur de Mircea Rădulescu. 
Odată încheiate cele 7 puncte ale programului, începe petrecerea, care ţine până dimineaţa, iar sala Casinoului seamănă cu o grădină cu flori, „atâtea erau costumele”.
După un asemenea bal, preşedintele Reuniunii, negustorul român Ştefan Peneş, printre altele autorul unui album fotografic puţin cunoscut având ca temă Valea Jiului, are toate motivele să fie mulţumit: „petrecerea a reuşit”. De aceea, ne ridicăm în picioare şi o aplaudăm.

Concurs pentru secretar
La 15 februarie 1927, Corporaţiunea Meseriaşilor publică în „Gazeta Jiului” un anunţ de concurs: „Mandatul secretarului Corporaţiunii Meseriaşilor, cu 1 ianuarie 1927, a expirat. Pentru ocuparea postului de secretar se publică concurs. Cererile scris de mâna proprie, prevăzute cu certificatele necesare prescrise de lege să se înainteze până la 5 martie 1927 la Corporaţiunea Meseriaşilor”.

Baluri mascate 
Două baluri mascate au loc în lunile februarie-martie ale anului 1927.  
Încă de la 12 februarie 1927 este anunţat în presă, pentru 21 februarie, Balul mascat al Corporaţiunii Meseriaşilor, unii dintre aceştia fiind avertizaţi: „Cei care până în prezent n-au primit invitare, să se adreseze la Preşedintele Corporaţiunei”.  Consiliul Corporaţiunii Meseriaşilor publică la 26 februarie 1928 o succintă dare de seamă asupra balului care a avut loc în sala „Apollo”: „(…) Pentru munca dezinteresată depusă de aranjatorii balului, Francisc Rákosa, Francisc Jäger, Eduard Macai, Gheorghe Dina etc. merită toată lauda. Corporaţiunea Meseriaşilor ţine să aducă cu această ocaziune cele mai sincere mulţumiri doamnelor Muntean, Todea, Macai, Jäger, Stranszky, Kurkó, Soukup, Rákosa, Ciuci, Almássy, Sădean şi Schneider pentru munca depusă cu colectarea şi pricepută aranjare şi desfacere a bufetului, contribuind astfel într-o largă măsură la buna reuşită materială a petrecerii. Comitetul Corporaţiunii îşi ţine de datorinţă a aduce şi pe această cale mulţumirile sale On. public, care, în frunte cu Soc. Petroşani - având în vedere scopul cultural al petrecerii - prin numeroase suprasolviri şi diferite articole alimentare au binevoit a contribui cu obolul la buna reuşită a balului”.
La 1 martie, Corporaţiunea Industriaşilor nu se lasă mai prejos şi aranjează şi ea un bal mascat. Care este consemnat ca un succes în „Gazeta Jiului”: „În seara de 1 Martie Corporaţiunea industriaşilor a aranjat un reuşit bal mascat. Pe lângă meseriaşi, a luat parte şi un numeros public. Preşedintele comitetului de aranjatori a fost dl. T. Munteanu. La buffet au servit d-nele: 
Munteanu, Todea şi Maccai. A fost concurs de frumuseţe între măşti şi premiul I l-a câştigat d-na ing. Dimitriu. Din taxe, suparsolviri, buffet şi altele s-a încasat suma de 53.000 Lei, care va servi drept început de fond pentru clădirea unui cămin al meseriaşilor. Petrecerea a durat până dimineaţa în cea mai bună dispoziţie”.
În ambele relatări este evidenţiază d-na Maccai, care îşi dovedeşte efervescenţa organizatorică la ambele baluri.  

Meseriaşi, comercianţi, crâşmari 
În primăvara anului 1927, cinci brutării, toate situate pe strada principală, coc pâinea cea de toate zilele a lupenenilor. Cea mai productivă brutărie este a lui Bela Fabri (un cuptor; 3 coaceri în 24 de ore; 40 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 120 kg; gramajul pâinii - 2 kg), urmată de brutăria Erezii Boncina (un cuptor; 2 coaceri în 24 de ore; 40 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 80 kg; gramajul pâinii - 2 kg), de văduva Carol Iancso (un cuptor; 2 coaceri în 24 de ore; 30 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 60 kg; gramajul pâinii - 2 kg), de Lazăr Sălăgean (un cuptor; 2 coaceri în 24 de ore; 30 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 60 kg; gramajul pâinii - 2 kg), soţia lui Keresztes Kalman (un cuptor; 3 coaceri în 24 de ore; 25 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 75 kg; gramajul pâinii - 2 kg; cocea ocazional).
De ras, frezat şi… aranjat se ocupă 10 frizeri şi bărbieri: Iosif Dumitrescu, Iosif Muth, Geza Koszta, Ştefan Hering, Victor Schumacher, Mihail Desenyai, Ioan Ronkow, Nicolae Stoica, Mihail Foldeş şi Ioan Havencsuk.
Sintr-o tablou întocmit de primăria comunei aflăm că în Lupeni prestau 210 meseriaşi, industriaşi, comercianţi, cârciumari: Draghici Andrei (cârciumă, restaurant şi comerţ mixt), Carolina Miholci (comerţ mixt; piaţă, bazar), văduva lui Carol Kuncsa (cârciumă; comerţ mixt, vinderea alimentelor), Ioan Ştefan (vinderea zaharicalelor), Emil Pischl (cârciumar), Iosif Grausman (măcelar şi cârnăţar), Maria Dicu (cârciumă şi băcănie), Iosif Gutman (croitor), Ioan Ianc (pantofar), Maria Roza (coferiţă la piaţă), Fullop Roza (coferiţă la piaţă), Magda Sofia (coferiţă la piaţă), Nicolae Hogman (cofer la piaţă), Popovici Nicolae (bodegă), Olteanu Ioana (croitoreasă), Szenik Ioan (hornar), Eiszler Leopold (comerţ mixt), Sara Petru (restaurant), Lang Preja (modistă, pălării dame), Francisc Daczo (fierar), Eisler Maria (frizerie de dame), Ştefan Csakani (măcelar şi cârnăţar), Mihail Zechmann (comerţ mixt; cârciumă), Mauritius Zechmann (ceasornicar), Ioan Kiraly (rotar), Miko Ioan (rotar), Alexandru Szabo (pantofar), Anton Schonberg (ceasornicar), Mihai Fabiani (antreprenor constructor), Ilie Bodea (cârciumar şi restaurant), Leopold Vagman (cârciumă, restaurant, croitorie), Lazăr Sălăgean (comerţ mixt şi brutărie), Olga Spitzer (prăvălie de manufactură), Izrael Veiszag (prăvălie de manufactură), Leopold Hager (ceasornicar şi bijutier), Mor Labin (cârciumă şi restaurant), Hilet Leibovics (cârciumă, comerţ mixt), Iosif Kirschner (tâmplar), Nicolae Lazăr (pantofar), Pavel Szgoit (pantofar), Ana Muntean (coferiţă la piaţă), Vasile Galdrin (cârciumar), Cooperativa de consum şi valorizare (prăvălie mixtă; cârciumă), Haschel Pollak (comerţ pentru material de construcţie), Emeric Berckovics (sticlărie şi articole de menaj), Hener şi Szigyarto (Zugravui), Cooperativa „Munca” (măcelărie şi cârnăţărie), Ludovic Hersch (negustor pe piaţă), Iosif Lazăr (cârciumă; restaurant; cafenea), Vasile Marcu (prăvălie mixtă), Solomon Herschkovics (comerţ mixt; cârciumă), Ioan Havencsuk (bărbier şi frizer), Geza Koszta (bărbier şi frizer), Nicolae Dordea (comerţ mixt la piaţă), Valer Căliman (pantofar), Ioan Miriuţă (croitor), Masno Gutman (ceasornicar), Irma Oravetz şi Ecaterina Pascha (fabrică de sifon), soţia lui Iulius Oravetz (cusutul plapumelor), Adolf Hersch (restaurant), Ianca Hersch (cârciumă nelimitată), Solomia Şerb (coferiţă la piaţă), Bernard Kaftz (prăvălie de manufactură), Lucreţia Nicoară (cârciumă), Leontina Obveger (bodegă), Leontina Muntean (cârciumă), Aron Schäcter (prăvălie de modă manufacturată), Samoilă Grünfeld (pantofar), Dănilă Stanciu (cârciumă; cafenea; restaurant), Parschiva Ilea (cârciumă; prăvălie mixtă), Iacob Cimenti (zidar), Sofia Ciorega (vinderea alimentelor), Iszak Eisler (comerţ mixt), Francisc Ratz (zidar), Samoilă Reiner (comerţ mixt; vinderea timbrelor), Vasile Arsenie (curelar), Alexandru Deac (Zugravu), Dănilă Zoffo (zidar), Rozalia Trifan (bodegă; cofetărie; prăvălie mixtă), Leopold Kumelheim (comerţ mixt), Roza Berkovics (bodegă), Ludovic Deutsch (negustor pe piaţă), Ludovic Malek (cârciumă comerţ mixt), Maria Lugojan (comerţ mixt), Izidor Iakobovics (prăvălie de manufactură), Iuliu Schön (compactorie şi tipografie), Solomon Kohn (comerţ mixt; cârciumă), Laura Horvat (coferiţă de pui şi ouă); György Iosif (tinichigiu), Iacob Berger (croitor), Iosif Lengyel (pantofar), Ioan Corpadia (măcelar şi cârnăţar), Lazăr Cucu (cârciumar; măcelar şi cârnăţar; cafenea; bucătărie publică), Eisig Strulovici (comerţ mixt), Eremie Coroi (cârciumă; bodegă), Irimie Medgyesi (pantofar), soţia lui Anton Fischl (prăvălie de modă), Ştefan Szabo (întreprindere de înmormântare; prăvălie de jucării pentru copii şi arte de librărie), Aurelia Fidler şi Gizela Hajer (prăvălie de modă), Alexandru Naftali (croitor), Zaharie Trifan (măcelar şi cârnăţar), Samoilă Pusi (ferar), Carol Munganaszt (curăţitor), Berta Fülöp (coferiţă la piaţă), Iosif Szonbat (tâmplar şi rotar), Nicolae Chirilă (pantofar), Carol Schiler (fotograf), Carol Beivinkler (croitor), Ana Florea (coferiţă, băcănie), Dezideriu Fulop (vinderea zaharicalelor), Gizela Furnica (cafenea, restaurant), Ştefan Czaban (tâmplar), Leon Silberstein (antreprenor), Gal Ştefan (comerţ mixt), Vilhelm Szasz (croitor), Ludovic Asztaloş (pantofar), Petru Gilig (vopsitor), Francis Albert (pantofar), Nicolae Negrea (pantofar), Geza Vider (pantofar), Gizela Kiraly (atelier de fotografie), Mihail Kaffari (cojocar), Vilhelm Roth (restaurant, cârciumă); Francisc Grünfeld (pantofar), Ana Ardelean (coferiţă la piaţă), Iuliana Moldovan (coferiţă la piaţă), Atel Focht (cafenea; restaurant); Elisabeta Schäffer (cofetărie), Bela Iszlai (ceasornicar), Tibar Vastman (comerţ mixt), Visalon Napău (pantofar), Markus Knebel (băcănie), Samoilă Schäffer (fabrică de sodă), Ludovic Lazăr (cărăuş), Avram Moţoc (cărăuş), Nicolae Dregolics (comerţ de pielărie), Toader Rusu (coloniale), Nicolae Zamfir (cârciumă), Ioan Vlad (cârciumă), Susana Scutar (comerţ cu păsări de curte şi ouă), Marta Rusz (cumpărarea şi vinderea vechiturilor), Petru Hajdu (tâmplar), Eugen Veinert (dentist), Ioan Jambor (dulgher), Boldiner Batista (zidar), Ileana Keresktas (brutărie), Susana Szõke (cumpărarea şi vinderea vechiturilor), Nicolae Rubin (comerţ mixt), Vasile Oţoi (comerţ mixt), Rozalia Matics (comerţ mixt), Bela Kümelheim (comerţ mixt), Marta Feleki (comerţ haine vechi), Ioan Korfanta (pantofar), Gabor Kalman (pantofar), Ştefan Kõmünves (pantofar), Matilda Kalster (atelier de ciorapi), Vilhelm Roth (depozit de bere), Filip Omota (cârciumă). 

Contra cârpacilor. Bancă pentru meseriaşi. Bani pentru presă
La 13 martie 1927, are loc, în sala de spectacole „Urania”, adunarea generală anuală a Corporaţiei Meseriaşilor. În prezenţa a 88 de membri, Teodor Munteanu, preşedintele corporaţiei prezintă raportul anual în care punctează întreaga activitate: „Certificate de meserii s-au eliberat 44 buc., s-au încheiat 439 contracte de ucenici şi s-au eliberat 294 ucenici. Corporaţia a achiziţionat un teren în scopul clădirii Căminului Meseriaşilor, vărsând în întregime şi preţul lui în suma de 250.000 Lei. A început fabricarea cărămidei.  Schiţează activitatea depusă pentru adunarea fondului de înfiinţare a căminului ucenicilor. Cercul meseriaşilor a fost vândut. Corporaţia a fost reprezentată la congresul corporaţiilor industriale la Arad şi la consfătuirile de la Ministerul Muncii”.
După raportul de activitate, a fost prezentată darea de seamă bănească: „s-au încasat 347.954,52 Lei şi s-au cheltuit 327.664 Lei, rămânând un excedent de 20.290,62 Lei. S-a dat descărcarea de gestiune”.
Apoi, toţi conducătorii corporaţiei (preşedintele T. Munteanu, casierul Ion Fărcaş, secretarul Socup) îşi depun mandatul, pentru a fi (re)aleşi pentru… 3 ani. Este ales prin vot secret şi comitetul de conducere: N. Todea, I. Borsi, E. Maccai, P. Aron, F. Rákosa, S. Costea. I. Kurkó, N. Ciuciu, I. Radu, F. Jäger, V. Schwartz, Al. Poleac, G. Dina, C. Barabas, H. Rub şi Ar. Almássy (din Petroşani), Chirca (Lonea), Hebedean şi Oncu (Vulcan), György (Lupeni). Iar ca membri supleanţi: N. Morariu, M. Bugner şi I. Schneider (Petroşani), Mociu (Lonea), Klodi (Vulcan) şi Chirilă (Lupeni). Exactori (adică, cenzori) au fost aleşi: I. Ciuta, L. Tassy, F. Stránszky, iar stegar: L. Szoes.
După aceasta se atacă un subiect care-i preocupă pe meseriaşi: „stârpirea cârpacilor care păgubesc statul şi răpesc pâinea adevăraţilor meseriaşi”. Subiectul este disecat de Totok, Kóváry, Rákosa, Hebedean, Morariu, Kurkó, Grosz, Fodor, Jäger.
Pentru îndreptarea situaţiei precare a meseriaşilor, cenzorul Ioan Ciura vine cu o propunere bombă, însuşită pe loc de adunare, înfiinţarea unei bănci a meseriaşilor: „Situaţia micului patron este foarte precară. Ea se datorează lipsei de lucru, nesiguranţei plăţii lucrului executat şi lipsei de control a meseriilor. 

(Din volumul ALFABETUL PUBLICITĂȚII ÎN VALEA JIULUI)



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 2 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

* * *
Locuri de muncă


* * *
Publicitate


* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter