17.03.2019,  12:33:45 | 0 comentarii | 340 vizualizari
Cronica meseriaşilor şi negustorilor / Viaţa din spatele reclamelor (XIV)
de Marian BOBOC

Întrunire la iniţiativa lui Sădean  
Mecanicul apeductului Petroşani, Nicolae Sădean, a fost ales, chiar de la înfiinţare, vicepreşedinte al Reuniunii comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor români din Valea Jiului. Astăzi, la iniţiativa subsemnatului şi a lui Costel Avram, directorul general al SC APA SERV VALEA JIULUI, sala de conferinţe a performantului operator de apă poartă numele lui Nicolae Sădean. Însă, în decembrie 1928, Nicolae Sădean nu devenise istorie, ci era un activ membru al reuniunii. Duminică, 9 decembrie 1928, Sădean organizează o întâlnire cu caracter politic a meseriaşilor şi comercianţilor petroşeneni la sala „Berger” din Petroşani.
„Avântul” consemnează critic întâlnirea: „D-l Nicolae Sădean, mic industriaş, la iniţiativa căruia s-a făcut această întrunire şi-a dat toată silinţa să învedereze neajunsurile de care suferă meseria şi comerţul, cu scopul mărturisit chiar de a anima aceşti oropsiţi contribuabili pentru o solidară atitudine în vederea alegerilor. Scopul e frumos, ba chiar lăudabil, deoarece trebuie să se afirme totdeauna uniţi în convingeri ca un factor, de care trebuie să se ţină seama în orice împrejurare şi cu ocaziunea oricăror manifestări, de orice ordin ar fi ele. Solidaritatea ar fi necesară şi se impune chiar, la aceasta se cere însă conştiinţă şi o dezvoltare intelectuală mai intensă. Spiritul de solidaritate între meseriaşi a dispărut în ultimii ani din cauza lipsei de lucru şi, ca consecinţă naturală, o concurenţă neloială, dar explicabilă prin frica din zi în zi mai pronunţată, că cetăţeanul meseriaş nu-şi va putea întreţine familia. E incontestabil că meseriaşii şi comercianţii s-au întrunit în număr atât de impunător mânaţi de necazuri, care au scuzat întrucâtva lipsa oricărei reguli retorice şi confuziunea de idei, recunoscută chiar de vorbitor. Dacă oratorul s-ar fi limitat strict numai la enumerarea doleanţelor create de o insuportabilă criză economică - de altfel, generală în întreaga ţară -, lipsurile ar fi fost mai puţin observate. D-sa a căutat să analizeze cauzele, ceea a dat la o confuzie mai greu de descurcat decât nodul gordian. Sunt între meseriaşi şi oameni mai scăpătaţi, ba foarte inteligenţi chiar, care ar avea datoria să se intereseze mai de aproape de organizare pe baze sănătoase a acestor umili muncitori, cărora nu le trebuie altceva decât muncă, din rodul căreia să poată trăi cinstit. Materialul brut nu lipseşte. Această dovadă a făcut-o întrunirea de Duminecă”.

Vin, ţuică, rachiu…
Ştefan Peneş - preşedintele Reuniunii comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor români din Valea Jiului - îi avertizează la 7 ianuarie 1929 pe membrii reuniunii: „1. Urcându-se taxa fiscală la vin şi beuturi spirtoase, fiecare comerciant are datoria ca până la 15 Ianuarie 1929 să înscrie la Perceptoratul Petroşani câţi litri de vin are în pivniţă, câţi litri de ţuică şi alte rachiuri şi cu tărie a ars fiecare. Acela care întârzie cu declaraţia va fi amendat de la 5.000 lei la 50.000 lei.; 2. Declaraţiile de dare pe anul 1929 se vor prezenta Perceptoratului din Petroşani până la 21 Ianuarie 1929. Amânare nu se acordă sub nici un motiv”.  

Casinoul Muncitoresc ca acela al uzinelor Krupp, mai curat ca Terasa Otetelişanu
Iancu Mărgărit, un colaborator din Tg. Jiu al săptămâ­nalului petroşenean Avântul, efectuează o vizită în Valea Jiului în 1929. Prilej cu care scrie un scurt „memorial” de călătorie, din care aflăm şi amănunte despre Petroşani. Din acesta reţinem descrierea elogioasă a Casinoului Muncitoresc Petro­şani. Dacă o scria un localnic, îl puteam bănui de patriotism local, dar aşa, bănuim că doar obiectivitatea i-a declanşat resortul entu­ziasmului descriptiv. 
„Apoi Casinoul Muncitorilor, compus dintr-o modernă sală de spectacole, spaţioasă şi elegantă, o sală de consumaţie destul de vastă şi o bibliotecă pentru muncitori.
Însoţitorul meu, un ofiţer superior ce şi-a făcut studiile de specialitate în Germania şi care a vizitat multe localităţi industriale ale Germaniei, îmi spunea că numai la Uzinele Krupp a mai văzut asemenea Casinou pentru muncitori. Şi drept să spun, deşi i se spune Cazinoul pentru muncitori, totuşi am preferat să luăm masa în timpul şederii noastre în Petroşani numai în acest local, fiind mai elegant şi mai curat decât Terasa Otetelişanu din Bucureşti, de exemplu.
În sala de spectacole, în mod curent se dau reprezentaţii de cinematograf - filmele fiind cenzurate de un comitet al Direcţiunii Minelor - pe un preţ derizoriu numai spre a tenta pe muncitori şi pe familiile lor în primul rând şi spre a nu se împovăra un buget nestabil ca acela al muncitorului minier care, la capitolul distracţii, repede poate găsi altă întrebuinţare în locul cinematografului.
Din când în când, şi după puteri, se mai aduce şi câte o trupă de teatru cu reputaţie pentru reprezentaţii, dar încercările acestea izbutesc numai pe jumătate, din cauze ce noi nu voim a le semnala aici”.

Se caută 6 ucenici
Reuniunea comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor români din Valea Jiului este preocupată de formarea tinerilor în diverse meserii. La 24 noiembrie 1929 publică următorul anunţ: „Caută 6 băieţi români pentru ai aşeza ca ucenici la următoarele meserii: 2 la maeştrii pantofari (Petroşani şi Cimpa), 1 la măestrul frizer (Cimpa), 1 la maestru zugrav (Petroşani), 1 la maestru blănar de lux (Petroşani), 1 la prăvălia de coloniale şi manufactură în Petroşani. Părinţii care doresc să-şi dea copiii la meseriile de mai sus să se adreseze grabnic Preşedintelui Reuniunei D-lui Ştefan Peneş în Petroşani, str. Regele Ferdinand No. 63. Domnii preoţi şi învăţători sunt rugaţi să îndemne pe copiii destoinici la îmbrăţişarea acestor meserii. Copiii să aibă terminate 4 clase primare şi să fie sănătoşi.

Sindicatul profesional al patronilor 
La 3 decembrie 1929 ia fiinţă Sindicatul profesional al patronilor din industria alimentară din Petroşani şi jur. De la un asemenea eveniment nu putea lipsi reporterul „Avântului”: „La şedinţa de constituire ce s-a ţinut în Petroşani, a luat parte un mare număr de patroni. În numele comitetului de iniţiativă, D-l Petrică Constantin a deschis şedinţa, propunând ca preşedinte al adunării pe d-l Carol Grausman. Adunarea constituită a ascultat citirea statutelor de către d-l Fehervary Ladislau, în limba română şi M. Klein în limba maghiară. Statutele fiind aprobate de către adunare, sindicatul proiectat a fost constituit şi s-a ales următorul comitet: preşedinte - Petrică Constantin; vice-preşedinte - Martin Klein; preşedinte conducător - Ştefan Fabian; cassier - Carol Grausman; cenzori - D-tru Coşa, Lazăr Ludovic, Rossenfeld Iosif; secretar - Fehervarry Ladislau. În comitet s-au mai ales d-nii: Globariu Gorciu, Ştefan Peneş, I. Nemeş, Pop Arpad, N. Salmon, C. Sajios, Herman Ştefan, M. Guttman, A. Vârtop, Fr. Züllich, Ghiţiu, N. Somagyi, S. Rosenberg, I. Henţiu, C. Stieber; iar supleanţii d-nii: Gross W., S. Rosenberg, I. Kraczmann, I. Göhzel, B. Weinberg, M. Fuchs, M. Hirsch, A. Inding, Schwicht, N. Hoaga, Z. Bogdan, M. Osztróvskien. După constituire, d-l Petrică Constantin, preşedintele sindicatului, a mulţumit celor de faţă pentru încrederea ce i-a arătat, asigurându-i că întreg comitetul va depune toată osteneala pentru promovarea intereselor de breaslă şi a face ca această nouă organizaţie să prospere şi să se dezvolte încontinuu”.
La 15 decembrie 1929, „Avântul” aduce noi lămuriri organizatorice „Despre noua or­ganizaţie profesională”: „Membrii sindicatului se împart în: membri ordinari, fondatori, onorifici şi sprijinitori. Membri ordinari sunt toţi patronii sau con­ducătorii de prăvălii, care desfac articole alimentare, fără deosebire de sex sau naţio­nalitate. Să fie cetăţeni români. Aceştia plătesc, după cum urmează: restauratorii, cafegii, cofetarii etc., de cl. I, câte 150 lei cotizaţie lunară; cei de cl. II câte 80 lei, iar cei de cl. III şi cârciumarii câte 60 lei lunar. Membrii fondatori sunt aceia care depun odată pentru totdeauna 1.000 lei pentru sindicat”.
  
Bal pentru săraci
Tradiţionalul bal al Corporaţiei Meseriaşilor are loc în seara zilei de 1 Martie 1930 la Casinoul Muncitoresc din Petroşani. Rezultatul, atât moral, cât şi material, este mulţumitor, iar scopul strângerii fondurilor, cât se poate de nobil - cumpărarea de îmbrăcăminte pentru ucenicii săracii - este atins. 
Balul a avut succesul scontat de organizatori, iar „pu­blicul venit în număr destul de mare a rămas mulţumit de toate pregătirile ce s-au făcut spre deplina reuşită a balului”. 

Adunarea generală nr. XXIX
La 27 aprilie 1930 are loc cea de-a XXIX-a adunare generală a Corporaţiei meseriaşilor din Petroşani. Adunarea a decurs după tipicul obişnuit: darea de seamă a preşedintelui comitetului, descărcarea comitetului de sarcini, (re)alegeri (Teodor Munteanu, preşedinte, şi I. Farkaş - casier). În comitetul de conducere s-a produs o singură modificare: Victor Colarini din Lupeni i-a luat locul lui Lazăr Sălăgeanu.

Premii pentru ucenicii români
Reuniunea comercianţilor şi industriaşilor români din Valea Jiului organizează, în sala Casinoului muncitoresc, în seara zilei de 8 iunie 1930, o reprezentaţie teatrală, urmată de dans. Trupa de diletanţi joacă Din vremuri de restrişte (în 4 acte), titlul potrivindu-se vremurilor grele ce tocmai îşi lăsaseră cortina peste Valea Jiului. 
În cadrul seratei Reuniunii au fost înmânate şi premii celor mai buni ucenici români.
Venitul net (biletele au costat 30, 40 şi 60 de lei) a avut o nobilă destinaţie: construirea Căminului de ucenici Petroşani. 

Fabrica de sifon
La 11 mai 1931, Nathan Emanoil se adresează primăriei Petroşani: „Domnule Primar/ Subsemnatul, care voesc a deschide o fabrică de sifon şi pentru care am cerut şi autorizaţia, cu tot respectul Vă rog să binevoiţi a-mi da autorizaţie ca să pot introduce apa în casele D-lui Katz Solomon, şi anume în localul unde va funcţiona fabrica. Cu stimă, Nathan Emanoil”. 
Ing. Dimitriu, cel care se ocupă, printre altele, şi de apeductul Petroşaniului, este de acord cu cererea şi întocmeşte, la 22 mai, următorul referat: „Se poate acorda autorizaţia cerută, cu respectarea regulamentului conductei de apă. Maestrul de apeduct va supraveghea executarea conf. regulamentului”.

Balul Corporaţiei meseriaşilor
În seara zilei de 13 februarie 1932 membrii Corporaţiei Meseriaşilor din Petroşani îşi lasă sculele deoparte, se costumează, care mai de care mai original, şi îşi dau întâlnire la tradiţionalul bal mascat de la Casinoul Muncitoresc. Aici, pe lângă dans, este organizată şi o tombolă, dar şi alte surprize…   
Marian BOBOC 
(Din volumul ALFABETUL PUBLICITĂȚII ÎN VALEA JIULUI)



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 7 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter