08.05.2019,  18:38:29 | 1 comentariu | 318 vizualizari
Mărturii ale românilor din Transilvania de Nord refugiaţi în Valea Jiului în urma Dictatului de la Viena (VI)
de Marian BOBOC

În urma Dictatului de la Viena (Al doilea arbitraj de la Viena) din 30 august 1940, România pierde cam jumătate din Transilvania. Ungaria câştigă astfel 43.492 km². La punctul 3 al documentului Dictatului se face referire şi la soarta românilor din teritoriile cedate: „Toţi supuşii români, stabiliţi în această zi pe teritoriul ce urmează a fi cedat de România, dobândesc fără alte formalităţi naţionalitatea ungară. Ei vor fi autorizaţi să opteze în favoarea naţionalităţii române într-un termen de şase luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor părăsi teritoriul ungar într-un termen adiţional de un an şi vor fi primiţi de România. Ei vor putea să ia, fără nicio împiedicare, bunurile lor mobile, să lichideze proprietatea lor imobilă, până în momentul plecării lor, să ia cu ei produsul rezultat. Dacă lichidarea nu reuşeşte, aceste persoane vor fi despăgubite de Ungaria. Ungaria va rezolva într-un mod larg şi acomodant toate chestiunile relative la transplantarea optanţilor”. O parte a acestor români se refugiază în toate localităţile din Valea Jiului. Aici, refugiaţii români din Transilvania de Nord depun mărturie despre atrocităţile la care au fost supuşi de stăpânirea maghiară. Putem vorbi astfel de un veritabil memorial al suferinţelor românilor din Transilvania de Nord refugiaţi în Valea Jiului.
Am cercetat la Direcţia Judeţeană Hunedoara a Arhivelor Naţionale mai multe documente referitoare la acest subiect, păstrate în mai multe fonduri arhivistice. Astfel am parcurs câteva dosare care conţin tablouri-nominale despre locuitorii evacuaţi din teritoriile cedate Ungariei. 
Continui publicarea câtorva fragmente dintr-un volum aflat în lucru, cu speranţa că istoria nu se va mai repeta şi că, deopotrivă, maghiari şi români vom învăţa şi din acest documentar că toleranţa etnică, religioasă, sexuală etc. este cel mai bun atribut al unei bune convieţuiri. Sau ar trebui să fie. (Marian BOBOC)

Marţian Simion (Mănăşturel, judeţul Someş):
„L-au măsurat cu o sfoară pentru a şti cât să îi facă groapa”

Subsemnatul Marţian Simion, refugiat la 18 mai 1942, din comuna Mănăşturel, judeţul Someş, şi stabilit în comuna Vulcan, str. Ciobanilor, No. 1/4, declar:

Eu m-am refugiat din teritoriul cedat Ungariei din cauză că muream de foame, căci am primit în aprilie 3 kg. făină de persoană şi câte 1 kg de porumb, în Mai la fel am primit numai 3 kg de persoană, însă porumb nu am mai primit.
Dacă mergeam la prăvălia din Cuzdrioara, de unde ne aprovizionam, ne spunea un domn de acolo, zis Miţu, că dacă nu ne place să plecăm în România că în România stau colaci pe garduri.
Prin luna iunie 1941 s-a distribuit pentru unguri făina de grâu şi pentru români făină de orz cu ovăz şi dacă ceream şi noi, ni se spunea că făina de grâu este pentru unguri, iar pentru români este făina de ovăz, din care ne-au dat şi pe care n-am putut-o mânca.
La unguri, faţă de noi, le da aceeaşi porţie, însă aveau o altă cameră, tot la prăvălia aceea în dos, unde mergeau noaptea şi primeau făină.
În luna Septembrie 1941, soldaţii unguri l-au bătut foarte rău pe Drăgan Simion, fost primar, pe care l-au bătut noaptea în casă, şi în acel timp alţi soldaţi unguri i-au aprins o gireadă de paie, pe care l-a făcut tot vănătăi şi l-au măsurat cu o sfoară pentru a şti cât să îi facă groapa; el a fost pârât de către Bolo Imbre şi Kiss Ianoş că ar avea arme, acestea din comuna Mănăşturel, jud. Someş.
Într-o noapte au venit cu o maşină şi l-au dus, fără ca să ştiu unde şi nu s-a înapoiat 6-7 zile, iar când a venit nu se cunoştea de bătut.
Au mai bătut soldaţii unguri pe Calincan Aron, Potcoavă Zaharie, Mezei Ioan, Popa Nicolae, Căuaci Simion şi mai sunt, însă nu mi-i amintesc, toţi sunt din Mănăstioara, i-au bătut în casa lui Bogdan Simion care era pustie.
17 iulie 1942

Baiaş Vasile (Mănăşturel, jud. Someş):
„Nu aveam ce să mâncăm acolo”

Subsemnatul Baiaş Vasile, de ani 39, născut în comuna Mănăşturel, jud. Someş, refugiat la 15 mai şi stabilit în comuna Vulcan, Str. Ciobanilor, nr. 1/ 2, declar:

Am plecat din teritoriul cedat pentru faptul că nu aveam ce să mâncăm acolo, fiindcă nu am primit porumb şi făină, în luna aprilie nu am primit decât 1 kg de făină de porumb pentru o persoană.
În luna mai am primit 2 kg făină de grâu de persoană.
La unguri s-a împărţit într-o noapte din săptămâna Paştilor 250 kg făină de grâu într-o cameră la Mănăşturean Gavrilă din comuna Cuzdrioara. Pentru însămânţat s-a dat la unguri câte 50 kg grâu de primăvară, 50 kg orz, 50 kg cartofi şi alte seminţii, iar la români nu a dat la nici unul.
Pe Drăgan Simion, fost primar, l-au bătut soldaţii maghiari din cauză că nişte unguri din comună care avea necaz pe el că ar avea armă, l-am văzut bătut şi era tot vânătăi pe faţă şi pe corp, iar în timpul când îl băteau soldaţi în casă, noaptea alţi soldaţi i-au aprins o gireadă de paie, numitul se află în prezent la abatorul din Deva, portar.
Au mai bătut tot atunci pe Mezei Ioan, Potcoavă Zaharie tot din comuna Mănăşturel, jud. Someş.
Dl. dr. Olteanu Ion, ce era din comuna noastră, a fost expulzat, iar acolo i-au rămas 30 jugăre şi acesta a fost împărţit între unguri în comună ca să-l lucreze în parte; m-am dus şi eu şi am cerut un jugăr sau o jumătate şi mi-a spus Bolog Koly că dacă seamănă numai 4 boabe într-un jugăr şi nu dă la nici un român.
Când mergeam la prăvălie ca să cumpărăm făină, ne spunea ca să mergem la Dl. Mareşal Antonescu să ne dea, prăvălia a fost în comuna Cuzdrioara, iar pe vânzători nu-i cunosc cum îi cheamă. Cam în luna iulie 1941 soţia mea s-a dus la prăvălie să-i dea şi ei făină, şi la unguri le-a dat făină de grâu, iar la români le-a dat făină de ovăz amestecată cu orz, spunându-le că cine vrea să scoată făină de ovăz cu orz să meargă, cine nu să plece, fiindcă făina de grâu numai pentru unguri este, aceasta a spus de la prăvălia lui Citoi din Cuzdrioara
17 iulie 1942
Timandi Gheorghe (Top, jud. Someş):
„8 zile nu am gustat pâine, nici mămăligă atât eu, cât şi un copil şi nevasta…”

Subsemnatul Timandi Gheorghe de ani 34,refugiat din comuna Top,Judeţul Someş, la 10 Mai 1942 şi stabilit în comuna Vulcan, Str. Dorobanţi Nr.3/2 declar:

Eu m-am refugiat din teritoriul cedat pentru faptul că nu am avut ce să mănânc, fiindcă pe mine m-a şters Dl.Pretor maghiar din Gherla pe motiv că am cumpărat o meriţă de porumb pe care am măcinat-o şi mi-a luat-o şi împărţit la unguri din comuna Fizeşul Gherlei. Lucrul s-a petrecut în 28 Aprilie 1942. Dacă am văzut că nu mai primesc făina, m-am dus din nou la Dl. Pretor din Gherla şi l-am întrebat ce să fac, că nu mai am ce mânca, şi el mi-a răspuns că nu are ce să-mi facă şi să mă duc unde oi vrea.
În luna Mai 8 zile nu am gustat pâine, nici mămăligă atât eu cât şi 1 copil şi nevasta.
În luna Ianuarie 1952, jandarmi din comuna Gherla au venit într-o joi seara şi au strâns pe 12 feciori care au făcut horă ţărăneasca într-o duminecă si i-au bătut rău şi i-au arestat şi dus la Gherla. Dintre aceştia reţin numele Roman Gavriş, Oltean Alexandru şi Chelemet Vasilică, care s-au refugiat şi ei, iar Rus Grigore la fel a fost bătut şi în prezent se afla în comuna Top, eu am văzut pe geam când i-au bătut. Pe ceilalţi ce au fost bătuţi nu ştiu care au fost, au fost însă de toţi 12 feciori.
Au mai fost bătuţi în Septemvrie 1940 şi Silaghi Vasile şi Rotaru Gheorghe din comuna Top, pentru că au găsit la ei efecte militare cu care a plecat din armata română.
Aceştia se găsesc in comuna Top şi in prezent.
Nu am mai avut ce să stau acolo fiindcă nu am avut seminţe să semăn, întrucât nu mi s-a dat, decât în comună au dat 200 kg. grâu care a fost împărţit la 4 gazde ce erau mai bine privite de unguri: primarul, subprimarul si 2 delegaţi. La unguri li s-a dat cât au avut lipsă pentru însămânţări, iar românilor nu le-au dat că au ştiut că dacă n-au ce semăna, pleacă în România. Când am făcut cerere pentru seminţe, ni s-a răspuns că nu este pentru români, numai pentru unguri.
Aceasta îmi este declaraţie care declar, susţin si semnez propriu.
(va urma)



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (1 )

#1 RAD GHEORGHITA09.05.2019,  08:00:37
Felicitari pentru munca depusa, multa sanatate si asteptam CARTEA.


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 3 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter