09.05.2019,  18:14:48 | 0 comentarii | 309 vizualizari
Mărturii ale românilor din Transilvania de Nord refugiaţi în Valea Jiului în urma Dictatului de la Viena (VII)
de Marian BOBOC

În urma Dictatului de la Viena (Al doilea arbitraj de la Viena) din 30 august 1940, România pierde cam jumătate din Transilvania. Ungaria câştigă astfel 43.492 km². La punctul 3 al documentului Dictatului se face referire şi la soarta românilor din teritoriile cedate: „Toţi supuşii români, stabiliţi în această zi pe teritoriul ce urmează a fi cedat de România, dobândesc fără alte formalităţi naţionalitatea ungară. Ei vor fi autorizaţi să opteze în favoarea naţionalităţii române într-un termen de şase luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor părăsi teritoriul ungar într-un termen adiţional de un an şi vor fi primiţi de România. Ei vor putea să ia, fără nicio împiedicare, bunurile lor mobile, să lichideze proprietatea lor imobilă, până în momentul plecării lor, să ia cu ei produsul rezultat. Dacă lichidarea nu reuşeşte, aceste persoane vor fi despăgubite de Ungaria. Ungaria va rezolva într-un mod larg şi acomodant toate chestiunile relative la transplantarea optanţilor”. O parte a acestor români se refugiază în toate localităţile din Valea Jiului. Aici, refugiaţii români din Transilvania de Nord depun mărturie despre atrocităţile la care au fost supuşi de stăpânirea maghiară. Putem vorbi astfel de un veritabil memorial al suferinţelor românilor din Transilvania de Nord refugiaţi în Valea Jiului.
Am cercetat la Direcţia Judeţeană Hunedoara a Arhivelor Naţionale mai multe documente referitoare la acest subiect, păstrate în mai multe fonduri arhivistice. Astfel am parcurs câteva dosare care conţin tablouri-nominale despre locuitorii evacuaţi din teritoriile cedate Ungariei. 
Continui publicarea câtorva fragmente dintr-un volum aflat în lucru, cu speranţa că istoria nu se va mai repeta şi că, deopotrivă, maghiari şi români vom învăţa şi din acest documentar că toleranţa etnică, religioasă, sexuală etc. este cel mai bun atribut al unei bune convieţuiri. Sau ar trebui să fie. (Marian BOBOC)

Farkaş Dionisie (Cesari, jud. Someş):
„Pe toţi copiii români i-au dus la şcoala maghiară unde nu le dă voie să mai vorbească româneşte nici un cuvânt”

Subsemnatul Farkaş Dionisie de ani 28, refugiat din comuna Cesari, Judeţul Someş, la data de 14 Mai 1942 şi stabilit în comuna Vulcan, Str.Dorobanţi, no.12/3 declar:

Eu m-am refugiat, deoarece nu primeam decât câte 4 kg. făină de persoană pe lună.
În luna Mai 1941 ne-am înţeles cu fratele meu Farkaş Petru, Silaghi Ioan şi încă vreo 7-8 oameni pe care nu mi-i mai amintesc ca să mergem într-o noapte când soseşte făina să vedem dacă merg ungurii şi le dă noaptea.
Ne-am dus 10 oameni într-o noapte şi am păzit la depozitul de făină care era la primărie şi sosise ziua 1.000 kg. făină de grâu şi au început să vie cum s-a făcut noapte tot câte un ungur, şi pe la 10-11 ore noaptea au intrat toţi în Primărie au astupat ferestrele şi au împărţit făina, nu a mai rămas decât 400 kg. dimineaţa pe care le-au împărţit la români şi la unguri. Acestea se pot dovedi cu cei de mai sus care se găsesc în comună, afară de fratele meu care este refugiat.
În luna Septemvrie 1940 când au ocupat ungurii comuna, soldaţii maghiari l-au bătut foarte rău pe primarul comunei cu numele de Gorea Dionisie, încât nu s-a putut scula de pe pat trei săptămâni, lucru ce ştie tot satul.
În luna Ianuarie 1942, ungurii l-au bătut pe un român negustor de porci din comuna Fizeşul Gheril la un târg, încât după ce l-au adus acasă la 2 zile a murit, cum îl cheamă nu ştiu.
În comună este numai şcoala ungurească, deşi ungurii înainte de cedare aveau şcoala lor ungurească şi învăţător ungur, şi pe toţi copiii români i-au dus la şcoala maghiară unde nu le dă voie să mai vorbească româneşte nici un cuvânt, ci numai ungureşte, iar dacă îndrăznesc să spună vreun cuvânt românesc îi bate.
La şcoală au înfiinţat o cantină unde găteşte mâncare, şi pentru români le serveşte numai o supă, pe când la unguri le dă 2 feluri de mâncare.
Peste tot locul eram înjuraţi chiar şi copii pe stradă strigau după noi „Olah”. Cine mergea la Notariat după vreun act nu-i da dacă nu ştia ungureşte. Acest lucru l-a păţit şi soţia mea, căci s-a dus după bon pentru făină şi nu i-a dat, spunându-i că până învaţă ungureşte nu-i dă.
17.VII.1942

Varga Augustin (Trestia, judeţul Cluj):
„L-au bătut pe Pintea Nicolae aşa de rău de nu a mai putut merge pe picioare şi a trebuit să-l ducă alţii”

Subsemnatul Varga Augustin de ani 22, născut in comuna Trestia, judeţul Cluj, refugiat în 24 Maiu 1942 şi stabilit cu domiciliul în comuna Vulcan, Str.Dorobanţi no.11/3, referitor la refugiul meu declar următoarele:

Eu am plecat din Ardealul cedat pentru faptul că autorităţile maghiare nu vreau să ne mai dea făină, am mers într-o săptămână de 3 ori la notariat şi am cerut să-mi dea făina ce mi se cuvine pe o lună şi mi s-a spus că nu este, şi eu neavând ce să mănânc am fost nevoit să-mi părăsesc comuna şi să vin în România.
Jandarmii unguri l-au bătut pe Pintea Nicolae aşa de rău de nu a mai putut merge pe picioare şi a trebuit să-l ducă alţii, motivele că nu ar fi ajuns la timp la instrucţia premilitară.
La instrucţia premilitară în tot minutul îşi băteau joc de noi şi ne înjurau tot büdös oláh şi fel de fel de înjurături murdare, încât nu am mai putut suporta aceasta mizerie.

Farcaş Petru (Cesar, jud. Someş):
„Omul bătut a fost adus in sat cu carul în stare de agonie cu capul zdrobit, şi după 9 zile a murit acasă…”

Subsemnatul Farcaş Petru, de ani 34, refugiat din comuna Cesar, la 13 Mai 1942, judeţul Someş, şi stabilit în comuna Vulcan, str. Dorobanţilor no.12/1 declar:

Eu am plecat din teritoriul cedat împreună cu soţia şi 2 copii pentru faptul că muream de foame, întrucât nu ne da decât câte 5 kg. făină de persoană pe lună.
Eu am stat cu domiciliul în comuna Fizeşul Gherlei şi în aceasta comună de negustorul de porci Bătălău Ion a fost bătut in luna Noiembrie 1941, la târg în Gherla de către 3 unguri, dintre care doi sunt pădurari, însă nu ştiu cum îi cheamă, şi a fost văzut când l-a bătut de către Mureşan Ioan zis Ciota din comuna Fizeşul Gherlei, care a fost cercetat de jandarmi şi el a spus că a văzut când ungurii l-au bătut pe român, şi atunci jandarmii au început să-l bată şi să-l întrebe că a văzut, şi el a spus de mai multe ori că da, a văzut, însă văzând că după fiecare întrebare îl băteau, de la un timp nu a spus că nu a văzut şi nu ştie nimic, şi atunci jandarmii unguri a spus că aşa trebuia să spună de la început căci nu-l băteau. Eu, personal, am vorbit cu Mureşan Ioan Ciota, şi el mi-a spus celea păţite, numitul se află şi in prezent in comuna Fizeşul Gherlei, judeţul Someş.
Tot satul ştie despre acest lucru, căci omul bătut a fost adus in sat cu carul în stare de agonie cu capul zdrobit, şi după 9 zile a murit acasă.
Notarul şi dr.Salo Ghiuri şi Salo Andraş şi preotul unguresc au răspândit zvonul prin comună că ar fi fost bătut de nişte negustori din Pesta ca să scape de adevăraţii unguri din comună care îl bătuseră.
Când a venit armata maghiară să ocupe comuna, pe primarul comunei, Stei Grigore, l-au arestat soldaţii, şi jandarmi ungureşti l-au bătut foarte rău încât a zăcut pe pat o lună de zile şi a rămas surd din cauza bătăilor. Aşa bătut, în fiecare zi îl purtau prin comună, din casă în casă, la români să spună că cine are revolver să-l predea la Popa unguresc, căci dacă nu, pune mitralierele la bătaie şi distruge comuna. Primarul a fost bătut la îndemnările lui Salo Andraş. Stei Grigore se găseşte şi în prezent în comuna Fizeşul Gherlei.
După ce a ocupat armata, maghiarii ne-au scos pe toţi românii, ţigani şi jidani la lucru la drum o săptămână de rând, spunând că armata română a stricat drumul când s-a retras, stând cu arma soldaţi în urma noastră ca după arestaţi, ungurii nu au fost scoşi nici unul, ne duceau cu armele, şi ungurii se râdeau de noi, strigând numai Olah.
În comună sunt vreo 500 români şi au cerut şcoală confesională, însă nu li s-au aprobat, deşi ei sub regimul românesc au avut şcoala maghiară şi învăţător ungur, şi pe copii îi silesc să meargă la şcoala maghiară unde învaţă numai ungureşte. Peste tot locul dacă merge un român şi are vreo cerere nu este luat în seamă dacă nu ştie ungureşte. De sărbătorile Crăciunului a venit la comună cam 100 perechi bocanci şi nişte pânză pentru cămăşi şi au fost distribuite numai ungurilor, eu am mers la Salo Andraş, conducătorul comunei, şi am cerut şi pentru mine o pereche de bocanci şi acesta a răspuns că acestea sunt numai pentru unguri, căci românii au avut destul 20 de ani.
În luna martie jandarmii i-au luat pe Vedean Ioan şi pe ficiorul safatului din comuna Fizeşul Gherlei şi i-au dus la primărie, unde i-au băgat într-o cameră şi i-au bătut la fund cu bâte, într-o săptămână în fiecare zi şi îi punea să nu spună la nimeni, nici chiar la soţia sa. Mie ei mi-au spus cele păţite. Mulţi să găsesc în comună şi în prezent.
(va urma)



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 7  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter