28.05.2019,  18:50:38 | 0 comentarii | 170 vizualizari
În urmă cu 70 de ani pe scena Palatului Cultural „Minerul” Lupeni (I)
de Marian BOBOC

Teatrul Poporului Petroşani
La mijlocul lunii februarie 1949, Teatrul Poporului din Petroşani se deplasează la Lupeni. Pe scena Palatului Cultural dă o reprezentaţie, apreciată de iubitorii Thaliei, cu farsa „O zi de odihnă” de Valentin Kataev.
Reprezentaţia a fost precedată de un matineu, unde au fost piesele pentru copii: „Căsuţa din Câmpie” şi „Ariciul şi Epuraşul”.

1 Mai în Piaţa Palatului
De 1 Mai, ediţia 1949, fanfara a colindat, conform obiceiului, prin toate coloniile muncitoreşti ale Lupeniului, vestind dis-de-dimineaţă Sărbătoare Muncii. Cu mic, cu mare, lupenenii s-au îndreptat către Piaţa Palatului Cultural, care „a devenit o massă de capete”.
Vilhelm Suder, fost preşedinte al sindicatului minerilor lupeneni, între timp ajuns membru în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, le-a vorbit despre importanţa zilei de 1 Mai.
56 de mineri şi tehnicieni nu s-au întors cu mâna goală acasă, pe piepturi fluturându-le „Medalia Muncii”. În plus, partidul a băgat adânc mâna în buzunar, premiind câteva brigăzi a căror hărnicie a ţinut prima pagină a ziarelor epocii: Poboreni (50.000 lei), Florian Mohan (20.000 lei), Iuliu Kuruţi şi Ioan Savu (3.000 lei) şi Arpad Solomon (10.000 lei). În plus, „Drapelul producţiei” - o distincţie din epoca stahanovistă menită să-i răsplătească pe cei mai cei dintre minerii Văii Jiului - a fost adjudecat de sectorul I al minei Lupeni.
Cu medaliile strălucindu-le pe piepturi, cu bănetul la portofel şi cu ăl mai înalt stindard al muncii fluturând în bătaia vântului primăvăratic, clasa muncitoare a pătruns mai bine înţelesul telegramei tovarăşului Chivu Stoica, ministrul Industriilor: „Transmit salutul meu fierbinte de 1 Mai, zi de verificare a forţelor pentru realizarea Planului de Stat”. Mărturisim că nici după atâţia ani n-am înţeles chestiunea cu „verificarea” forţelor…   
    
Pe vremea când 9 Mai nu era Ziua Europei
În perioada interbelică la 9 mai era sărbătorită Ziua Independenţei, sărbătoare niţel estompată din cauză că pe 10 Mai se celebrau la pachet Ziua Regalităţii şi Ziua Naţională a Regatului Român. În anii de după încheierea ostilităţilor din Al Doilea Război Mondial,  această zi va fi sărbătorită în România ca Ziua Victoriei, la 9 Mai 1945 Germania semnând capitularea necondiţionată.
Iată cum a fost celebrată Ziua Victoriei la Lupeni în 1949: „La Lupeni, sărbătorirea a avut loc în sala Palatului Cultural în prezenţa unui numeros public. După ce muzica minieră a intonat Internaţionala, Imnul R.P.R., Imnul Uniunii Sovietice, tov. Anghel Viorel, secretarul organizaţiei de partid de pe lângă Filatura Vâscoza, arată prin câteva cuvinte însemnătatea zilei de 9 Mai. A luat cuvântul apoi tov. Radu Victor, secretarul organizaţiei de sector P.M.R., care face o amplă expunere asupra însemnătăţii zilei de 9 Mai, subliniind contribuţia Armatei Roşii, eliberatoare în lupta pentru zdrobirea fascismului. Vorbitorul a fost întrerupt în repetate rânduri de ovaţii la adresa U.R.S.S., Armatei Roşii şi genialului ei conducător, Generalissimul Stalin. Serbarea a fost încheiată printr-un bogat program artistic dat de organizaţiile de massă din localitate. S-a remarcat echipa de dansuri a Sindicatului Textil, (…) premiată la concursul ce a avut loc la Bucureşti”.   

Dominoul întrecerilor socialiste
De sorginte stahanovistă, întrecerile socialiste au născut o literatură fabuloasă, comparabilă, păstrând proporţiile, cu realismul magic al romancierilor sud-americani. Citite astăzi, articolele care proslăvesc eroismul clasei muncitoare induc câteva întrebări: Oare aceste întreceri reprezentau cu adevărat un dinam al muncii?  Clasa muncitoare credea în acestea? Citind presa vremii, răspunsul ar fi un categoric „da”. Citind însă informările Securităţii, răspunsul ar fi un categoric „nu”. Iată, spre exemplificare, trei fragmente din informările Securităţii Petroşani din anul 1949 asupra stării de spirit din subteranele minelor din Valea Jiului generate de întrecerile socialiste: „Se observă o frământare între echipele care sunt provocate la întreceri socialiste, punând motivul că echipa cu care sunt în întrecere are un strat de cărbune mai tare şi deci, cărbunele extras este de calitate mai bună, fiind bucăţi şi neconţinând aşa multă cenuşă, iar invers, echipa care lucrează într-un strat de cărbune mai tare, spune că, cei din întreceri cu strat de cărbune mai moale, pot da mai mare randament, lucrând cu mai mare uşurinţă”; „Se observă că agitatorii puşi de Partid şi Sindicat depun o muncă intensă pentru ca muncitorii să se schimbe la faţa locului de muncă şi afară de aceasta sunt antrenaţi în întreceri socialiste în vederea zilei de 21 Decemvrie, străduindu-se zilnic să depăşească norma, fapt care este dăunător elementului uman, deoarece prin efortul pe care îl depun, îşi epuizează forţele şi se distrug cele mai bune elemente care răspund chemării Partidului şi după o muncă supraforţată de mai mult timp devin bolnavi, fapt care este şi explicabil că în Valea Jiului numărul bolnavilor este atât de mare, fapt care are mare influenţă asupra producţiei. Tot din cauza supra efortului pe care îl depun în special muncitorii subterani pentru depăşirea normei, o mare parte din locurile de muncă sunt neglijate, din care cauză este explicabil că se provoacă surupări şi în majoritatea cazurilor accidente din care cauză oamenii trebuie scoşi din câmpul muncii, caz raportat de noi cu nr. 21/ 2216 din 2. XII. a.c. (...)”; „În această perioadă de timp s-au accentuat întrecerile socialiste în vederea zilei de 21 Decembrie, reuşindu-se să se realizeze o producţie zilnică de 7500 tone. Organizarea acestor întreceri a avut unele lipsuri şi anume: Nu s-a ţinut cont de toate regulile minei, făcându-se armări superficiale, ceea ce a dus la surpări şi dăm caz concret la mina Lonia-Jieţ la abatajele din lentila 3, 4 şi 6 care însă au fost ridicate fără să influenţeze prea mult în procesul de producţie; alte cazuri de surpări au mai avut la mina Petrila la sectorul III, la mina Lupeni la stratul 18, care surpări însă au fost ridicate la timp, fără a suferi producţia; Utilajul a fost lipsit de întreţinere corespunzătoare în timpul întrecerilor socialiste deoarece au fost mobilizaţi meseriaşi care au lucrat în mină ca voluntari, urmând ca defecţiunile produse să fie remediate după întreceri; S-a mai observat o extenuare fizică a muncitorilor, din cauza eforturilor mari pe care le-au depus. Această extenuare provoacă comentarii în rândurile muncitorilor şi chiar nemulţumiri, spunând că e destul pentru ei că se schimbă la faţa locului de muncă şi în loc de 8 ore, lucrează 10 ore, nu să mai participe şi la muncă voluntară; Îmbolnăvirea muncitorilor s-a accentuat în ultimul timp, preliminarul nu a fost atins din cauza bolnavilor care s-a ridicat în cursul unei luni la cca. 1480, iar absenţi nemotivaţi cca. 1800”.
Să arătăm la concret cum se generau întrecerile socialiste. Ne aflăm în ziua de 31 mai 1949 la Mina Lonea. Minerul Lopşanschi de la sectorul I îi cheamă la întrecere pe minerii de la sectorul II, cei de la sectorul II pe ortacii de la sectorul III. Din păcate, minerii de la sectorul III nu au mai avut către cine să lanseze apelul la întrecere, la mina Lonea existând doar 3 sectoare… Cine crede că apelul la întrecere s-a oprit aici, se află în mare eroare. Minerii de la mina Lonea - sectoarele I, II şi III - îi provoacă la întrecerea pe semestrul al doilea pe minerii de la Aninoasa. Drept pentru care o delegaţie loneană se deplasează la Mina Aninoasa, unde în sala de apel este citită chemarea în 8 puncte a minerilor loneni: „depăşirea planului cu 8 la sută; depăşirea programului de pregătiri cu 6 la sută; reducerea procentului de şist cu 6 la sută; economie la exploziv de 3 la sută; reducerea posturilor neproductive cu 3 la sută; reducerea absenţelor nemotivate cu 1 la sută; economie de energie electrică de la 1 la sută; extinderea metodei de preluare a lucrului pe schimburi la toate grupele minei”. 
Voles-nolens, minerii aninoseni acceptă provocarea ortacilor loneni.
(va urma)



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 8 ori 10  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Licitații

* * *








* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter