05.06.2019,  19:34:01 | 0 comentarii | 374 vizualizari
În urmă cu 70 de ani pe scena Palatului Cultural „Minerul” Lupeni (III)
de Marian BOBOC

Minerii discută despre… „Minerii”
 În seara zilei de 20 iunie 1949 pe scena Cazinoului Muncitoresc are loc o mult aşteptată premieră: Minerii de Mihai Davidoglu. Piesa a fost prezentată în cadrul unui turneu întreprins în Valea Jiului de trupa Teatrului Naţional din Bucureşti. Pentru documentarea piesei, Mihai Davidoglu (pe numele său real Moise Davidson) s-a deplasat cu un an înainte în Valea Jiului, unde a intrat şi în mină, pentru a cunoaşte condiţiile de viaţă ale minerilor. Piesa Minerii a fost jucată şi la Teatrul de Stat din Arad, la premieră participând şi un grup de mineri fruntaşi din Valea Jiului.
La o săptămână de la premiera spectacolului, la 26 iunie 1949, actorii bucureşteni se deplasează la Palatul Cultural Lupeni. Sub titlul „Într-o atmosferă prietenească/ La Lupeni a avut loc o consfătuire a actorilor Teatrului Naţional din Bucureşti cu muncitorii asupra interpretării piesei Minerii”, „Zori Noi” relatează: „În ziua de 26 crt. a avut loc la Lupeni o şedinţă de consfătuire între muncitorii mineri din localitate şi interpreţii piesei Minerii - actorii Teatrului Naţional din Bucureşti. Scopul acestei consfătuiri a fost ca, folosindu-se de observaţiile critice ale muncitorilor, actorii să-şi poată îndrepta lipsurile interpretării. Şedinţa a fost deschisă prin cuvântul tovarăşului Boroş, din partea actorilor, care a subliniat importanţa ei, cerând, totodată, minerilor de faţă, cât mai ample observaţii. Din partea muncitorilor din localitate a răspuns tovarăşul P. Gropean, arătând voinţa fiecăruia de a veni în ajutorul actorilor. Vorbind primul, minerul Simon a arătat că jocul actorilor, deşi prezentând unele deficienţe, a fost mai presus de aşteptări, dovedind dragostea cu care ei au studiat şi aprofundat rolurile. Mai departe, el a subliniat importanţa în sine a piesei; piesă care a introdus pentru prima dată pe scenă minerul, munca şi lupta lui, într-o lumină justă-obiectivă. 
A luat apoi cuvântul tovarăşul Habina Ion, făcând propuneri în vederea redării mai fidele a specificului local, atât în ceea ce priveşte culoarea, cât şi mentalitatea conturării mai precise a personagiilor mai puţin importante. Privind interpretarea, tovarăşul Herbai Ion a dat câteva sugestii bine venite. Spre exemplu, atitudinea cârciumăresei din piesă trebuia să fie mai insinuantă şi ea, în general mai linguşitoare, mai puţin rezervată (trei ceasuri se ţinea după noi crâşmăriţa de la Vulturul Negru şi până nu ne lua banii nu se lăsa, că ştia să se bage sub pielea omului). Tovarăşul Nastai Aurel, ridicând cuvântul, a remarcat jocul realist al actorilor: Mulţi dintre noi ne-am cunoscut în personagiile de pe scenă”. Din partea organizaţiei de partid a vorbit tovarăşul Vasiu, subliniind importanţa educativă a piesei. În numele actorilor, tovarăşul Boroş a mulţumit minerilor pentru observaţiile aduse, exprimându-şi încrederea că prin însuşirea lor, vor putea să îmbunătăţească jocul tuturor actorilor. În încheiere, tovarăşul Radu, secretarul organizaţiei de partid, a mulţumit actorilor pentru turneul făcut în Valea Jiului. Consfătuirea a luat apoi sfârşit într-o atmosferă prietenească, ea constituind un nou prilej de înfrăţire între muncitori şi artişti”. 
Bieţii actori, deşi au jucat într-o piesă cu subiect mineresc, nu ştiau că în miner se poate ascunde şi un critic dramatic…     

Difuzoare, difuzoare…
În angrenajul propagandei epocii de pionierat a comunismului, radioficarea ocupa un loc central, în contextul în care numărul posesorilor de aparate de radio era redus. Prin emisiunile diseminate prin intermediul radioficării, mesajul partidului ajungea la fix în… difuzoarele  clasei muncitoare.
În volumul II din Istoria Societăţii Române de Radiodifuziune (Colecţia Biblioteca Radio, Societatea Română de Radiodifuziune, Departamentul Secretariat General, Direcţia Patrimoniu, Bucureşti, 2000), Eugen Denize arată importanţa propagandistică a radioficării în anii 1946 şi 1949: „În afară de epurări, pentru că nu toţi posesorii de aparate de radio erau adepţii puterii comuniste, s-a luat hotărârea de a înfiinţa 25 de staţii de amplificare cu 500 de difuzoare tip locuinţă şi 500 de difuzoare în aer liber. Astfel, în preajma alegerilor din 19 noiembrie 1946, războiul decibelilor atinsese punctul culminant, creându-se prin larmă impresia că Partidul Comunist era un gigant”; „Pentru că aparatele de radiorecepţie erau încă destul de scumpe şi pentru că ele puteau fi folosite şi pentru ascultarea altor posturi de radio decât cele româneşti, puteau aduce propaganda inamicului în propriu cămin, autorităţile române au hotărât să introducă şi să dezvolte o vastă reţea de radioficare. Prima staţie de radioficare a fost dată în folosinţă în ziua de 11 mai 1949, în incinta Liceului nr. 10, de pe strada Expresului nr. 1, din cartierul C.F.R. Steaua. Propaganda comunistă prezenta staţiile de radioficare ca pe nişte puternice mijloace de agitaţie şi propagandă, în folosul celor ce muncesc. Punerea lor în funcţiune este o dovadă a faptului că în ţara noastră oamenii muncii se bucură efectiv de libertatea cuvântului, că în democraţia noastră populară dreptul la cultură este o cucerire însemnată a clasei muncitoare şi a întregului popor muncitor. Până în 1958 peste 1.000 de localităţi erau radioficate, numărul abonaţilor ridicându-se la aproximativ 600.000”.  
Primul difuzor, difuzorul central, a fost instalat la Lupeni în 1949, chiar în faţa Palatului Cultural. La începutul lunii august mai sunt montate încă 6 difuzoare în alte locuri, printre care şi la mină. M. Udroiu, corespondentul „Steagului Roşu”, arată rostul noilor dotări: „(…) difuzoarele prin care zilnic, dimineaţa, după masa şi seara se transmit pentru muncitori emisiunile posturilor de radio România-Bucureşti, cât şi emisiuni locale, cuprinzând conferinţe, popularizarea muncitorilor evidenţiaţi şi cântece la cererea muncitorilor, dându-se astfel un bun prilej oamenilor muncii din Lupeni de a fi la curent cu toate actualităţile. În acest fel a fost valorificat un nou şi preţios factor de ridicare politică, ideologică, culturală şi profesională a oamenilor muncii din Lupeni”.   

Minerii recepţionează chemarea la întrecere a ceferiştilor
   
Apropierea sărbătoririi aniversării nr. 70 a lui Stalin pune pe jar muncitorimea română, care, în cinstea evenimentului, pornesc întrecerile socialiste. Nocivitatea acestora am dezvoltat-o cu câteva pagini mai înainte. Dar fiind vorba de „Marele Stalin”, nu mai contau problemele generate de întrecerile socialiste, ci propaganda. Astfel, la sfârşitul lui octombrie 1949, ceferiştii de la Atelierele Griviţa-Locomotive-Bucureşti lansează chemarea la întrecere minerilor lupeneni. Neputând s-o dea la întors, aceştia se întâlnesc în sala Palatului Cultural.
La 29 octombrie, „Steagul Roşu” relatează cu frenezie propagandistică desfăşurarea adunării:
„Plini de entuziasm s-au strâns minerii lupeneni în sala teatrului pentru a răspunde cu elan chemării la întrecere în cinstea celei de-a 70-a aniversări a celui mai iubit învăţător şi conducător al clasei muncitoare din întreaga lume: tovarăşul Stalin. Citiseră cu toţii în Scânteia chemarea lansată de ceferiştii de la Griviţa-Locomotive-Bucureşti. Şi n-a fost un miner sau şef de grupă în care să nu ardă dorinţa de a-şi lua un angajament cât mai frumos de întrecere în cinstea celei de-a 70-a aniversări a tovarăşului Stalin. Fremăta sala Teatrului din Lupeni de elanul minerilor. Drapelele roşii şi tricolore, lozincile strigate de mineri creau o atmosferă de măreaţă sărbătoare. Dragostea nemărginită faţă de Marele Stalin, conducătorul oamenilor muncii din Marea Ţară a Socialismului şi din întreaga lume, se manifesta cu înflăcărare.  



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 7  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter