13.06.2019,  18:17:19 | 2 comentarii | 432 vizualizari GALERIE:     FOTO    
De Ziua Eroilor, la Sighet, / „Memorialul Durerii” a mai întors o pagină din viaţa foștilor deţinuţi politici, ce au avut de pătimit în închisorile comuniste
de Corneliu BRAN

În fiecare an de Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor, în închisoarea de tristă amintire de la Sighet, „Memorialul Durerii”, ne aduce aminte de ororile făcute de sistemul represiv comunist, cel care a nenorocit zeci și zeci de mii de familii, retezând aripile unor compatrioți care credeau că se pot opune unui sistem represiv, rece, injust, total în defavoarea omului și ale drepturilor sale, azi foarte mulți uitând din păcate toate aceste tragedii. Însă istoria iartă dar nu uită, omul cu scaun la cap la fel. Și nu poate, sigur, de aceea Dumnezeu face să existe astfel de evenimente și astfel de oameni precum Ana Blandiana, cunoscută de tot românul nu doar ca o poetă de mare talent și un om de litere bine pregătit, ci și o luptătoare anticomunistă destoinică prin tot ceea ce a făcut și face alături de mulți alții ca dumneaei, oameni care să ne facă să ne readucem aminte prin ce chinuri a trecut acest popor și câtă batjocură au făcut unii asupra fraților lor, adevărați torționari lași și haini ce nu pot fi descriși acum în doar câteva cuvinte.

Mircea Muntean, invitat personal de Ana Blandiana
Ca de fiecare dată în ultimii ani, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici, filiala Valea Jiului, loneanul Mircea Muntean, a fost invitat personal, alături de alți președinți de la filialele din țară și de oameni ce au avut de suferit în închisorile comuniste pe criterii politice, să participe la evenimentele derulate în zilele de 6-7 iunie, organizate la închisoarea-muzeu de la Sighet, unde Ana Blandiana este directorul muzeului și cea care s-a ocupat de toate schimbările de-acolo. „Ana Blandiana m-a invitat personal și nu doar atât, acolo, la un dineu de seară, m-a strâns în brațe și mi-a spus că mă apreciază foarte mult”, după cum ne-a spus interlocutorul nostru.
Și tot ca de fiecare dată, fiind un prieten al ziarului nostru, la întoarcerea de la Sighet, Mircea Muntean ne destăinuiește trăirile sale și ceea ce a văzut în orașul tinereții sale (cei care ați urmărit viața sa, descrisă în paginile ziarului nostru, știți cu siguranță că Sighetul este orașul de suflet al acestui petrilean anticomunist din tată-n fiu cum se zice și cum de altfel a fost). Dar să lăsăm să curgă declarațiile sale, fără să mai intervenim decât cu câteva subtitluri.

Ana Blandiana, „îngerul păzitor” al foștilor deținuți politici
„Doamna director al Memorialului Durerii de la Sighet, Ana Blandiana, totodată și președintele Academiei Civice, un adevărat înger păzitor al foștilor deținuți politici din România, mi-a făcut din nou o invitație să particip la Sighet, de Ziua Eroilor, la evenimentele ce au avut loc, asta după ce anul trecut s-au împlinit 25 de ani de când a început totul la Sighet, vorbesc de muzeu și de aceste evenimente dedicate celor care și-au pierdut viețile sau au avut de suferit în închisorile comuniste, și când am fost la fel invitat. Memorialul explică pe larg toate crimele comuniste comise în perioada dictaturii, iar în fiecare an mergem cu adânc respect la Sighet să ne plângem colegii, prietenii, părinții sau frații uciși sau torturați de sistemul represiv comunist. Anul acesta a fost la fel, în sensul că fiecare participant a putut vedea pe viu, la închisoarea-muzeu, ce a însemnat o astfel de închisoare comunistă, fiecare trăind din plin și cu emoție evenimentul. 

Celula minerilor - Lupeni ’77
Vă spun sincer, am plâns din nou când am văzut celulele, când am văzut celula destinată Grevei Minerilor de la Lupeni din 1977, o încăpere specială în care se explică pe larg cum a fost atunci totul, ce manevre a făcut Securitatea ca să se afle în extern cât mai puțin și mai ales la postul de radio Europa Liberă, dar și când mi-am văzut foști colegi de suferință adunați cu toții la un loc și ascultând poveștile lor de viață, triste, groaznic de triste!

Cei șapte episcopi beatificați de Papă n-au fost uitați nici la Sighet
Anul acesta, fiindcă tot a venit Papa Francisc de la Vatican în vizită în România, la Blaj fiind beatificați cei șapte episcopi greco-catolici uciși de comuniști, iar dintre aceștia trei au murit prin împușcare la închisoarea de la Sighet, evenimentele de la închisoarea-muzeu au fost dedicate acestor martiri ai neamului. Au fost momente înălțătoare, care ne-au făcut să plângem cu toții de emoție, colegii mei și mine auzind ceea ce s-a întâmplat, detaliat, nu au mai putut să-și oprească lacrimile (și știind fiecare, de asemenea, ce a pățit cu torționarii din pușcăriile comuniste).

Revederea după multă vreme cu un prieten bun…
Mai vreau să vă spun că am avut bucuria să-l întâlnesc și pe Emrich Kelemen, venit tocmai din Ungaria, un cotizant al asociației noastre de la Petroșani și un bun prieten de-al meu, care, ca și noi toți din asociație, a avut mult de suferit de pe urma închisorilor comuniste din acele vremuri de dictatură roșie, vreme de vreo șapte ani, dintre care doi ani la Sighet și alți vreo câțiva la Gherla, o altă închisoare grea, unde deținuții politici erau batjocoriți de dimineața și până seara de către haimanalele represive, că altcumva nici nu știu cum să le mai spun acestor așa-zișilor compatrioți. Ne-am îmbrățișat cu căldură, am râs, apoi ne-au dat lacrimile… Este ceva ce nu pot descrie în cuvinte.

Discursul lui Ilie Lazăr și copiii români de peste Prut
Împreună cu domnul președinte de la București, Octavian Bjoza, toți membrii filialelor de asociație am participat atât la momentele de discursuri (unde Ilie Lazăr, rudă bună a marelui Corneliu Coposu, a vorbit pe larg despre ororile din închisorile comuniste suferite de acest patriot și român adevărat, un anticomunist convins), cât și la momentele unde s-au depus coroanele și jerbele de flori, asta petrecându-se în Cimitirul Săracilor, ca de fiecare dată, alături de preoți ortodocși, catolici, greco-catolici și romano-catolici (fiecare ține slujbă acolo după ritualul bisericii din care face parte, iar în cimitir sunt îngropați la grămadă oameni care au murit în închisorile comuniste de diferite etnii și naționalități). Revenind la momentul lui Ilie Lazăr, el a invitat copii din Basarabia să fie alături de noi, alături de profesori de-ai lor. Atât de emoționați erau acei copii și dascăli și atât le-a plăcut ce văd, încât la urmă nu se mai opreau din mulțumiri pentru faptul că ei sunt acolo! Ceva extraordinar, românii de-ai noștri, chiar dacă se zice că sunt de peste Prut, care suferă și au emoții mai multe decât unii de dincoace de Prut. Asta înseamnă România Mare adevărată! Că fie ei basarabeni, moldoveni sau cum or mai fi, tot Români, cu r mare se cheamă și tot românește simt, asta e clar!
Vizavi de situația asta cu copiii, într-una din cele două zile petrecute acolo ni s-a prezentat un film de o oră și jumătate, regizat de Nicolae Mărgineanu, despre cei șapte preoți-martiri beatificați de Papa Francisc la Blaj. Filmul a fost jucat de actori buni, prezenți și ei la Sighet, iar la terminarea filmului actorii au fost felicitați de toți cei prezenți pentru faptul că și-au jucat foarte bine rolurile.

O mică concluzie 
După film au fost prezentate ultimele titluri de cărți ce au legătură cu deținuții politici din România, cărți apărute în ultimul an. Așa se procedează de fiecare dată și vreau să vă spun că de la an la an apar parcă tot mai multe mărturii scrise și cărți ce au legătură cu foștii deținuți politici, cu vremurile de-atunci și viața din închisorile de la Sighet, Gherla, Aiud și așa mai departe.
În concluzie, un an cu alte multe evenimente deosebite la Sighet, unde, cu toții, ne-am amintit la ce chinuri și răutăți au fost supuși românii noștri de către sistemul bolșevic. Un an și o sărbătoare pe care cu siguranță le voi purta în inima mea atât cât mai trăiesc”.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





Comentarii articol (2 )

#1 cristi16.06.2019,  20:26:42
Si tot ,,sistemul represiv comunist" a impuscat,ca pe animale,minerii,in 1929,la Lupeni!Si tot acest sistem odios a macelarit taranii in 1907!Rusine!
#2 Marin17.06.2019,  20:13:23
Da, măi cristi (scriu cum te-ai scris tu, cu litere mici... oare atât valorezi?), cântă-le în strună la comuniști. Sau o-i fi făcut și tu parte din vechiul sistem... Vreun papagal ciripitor... Or o-i fi vreun fiu de torționar și nu-ți place când citești din astea... Cât rău au făcut ăștia prin anii `50-`60 și câte persoane au schingiuit și nenorocit, nici nu se compară cu niciun regim. Vorbim de aproape 1 milioan de oameni nenorociți pe la munci silnice prin lagărele morții, al'ii morți prin pușcării ;i beciuri ale securității, batjocoriți, schingiuiți până și-au pierdut mințile... Ia-le mă, apărarea, că merită!


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter