18.07.2019,  17:03:40 | 0 comentarii | 293 vizualizari GALERIE:     FOTO    
La Casinoul Muncitoresc Petroșani în iunie 1927: Regalul unui monstru sacru al Thaliei: Constantin Nottara
de Marian BOBOC

În decurs de un an și jumătate de la inaugurarea sa întâmplată în toamna anului 1925, prin frecvența și, mai ales, calitatea evenimentelor găzduite pe scena sa, Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroșaniului dovedește că se poate face cultură înaltă și într-un zonă muncitorească, emi­na­mente minieră. Desigur și pentru că există resurse fi­nan­ciare, conducători ai societății miniere cultivați, dar și un public edu­cat și avid de evenimente artistice.
Un astfel de eveniment, găzduit de Casinoul Muncitoresc, este și spectacolul susținut pe scena Casinoului Muncitoresc de către marele actor Constantin Nottara în iunie 1927.

Spectacolul este anunțat pentru ultima zi a lunii mai, pe 31, însă este amânat. Spectatorii care, prevăzători, și-au cumpărat bilete din timp, sunt anunțați să nu se panicheze: „Comitetul de aranjare a reprezentației maestrului Nottara roagă onoratul public să păstreze biletele pentru reprezentația, a cărei dată se va comunica din timp”.
În sfârșit, maestrul Nottara confirmă ferm venirea la Petroșani. La 12 iunie, V.B. Taloescu, ziarist la săptămânalul local, este în măsură să informeze călduros și mobilizator publicul amator de teatru despre „Turneul maestrului Nottara în Ardeal”: „Maestrul Constantin Nottara, căruia i se făcuse pregătirile necesare de primire la data de 31 mai a.c. pentru a juca la Petroșani, a avizat oficial sosirea în acest oraș, irevocabil, pe ziua de 16 iunie a.c., urmând ca în acea seară să aibă loc în sala Casinoului Muncitoresc reprezentația piesei Fata muzicantului, jucată de ansamblul Teatrului Național din București, în frunte cu d-sa. Acest artist desăvârșit, îmbătrânit pe prima scenă a teatrului românesc, de unde jumătate de secol a radiat în jurul său flăcările binefăcătoare ale culturii unui neam, vine în mijlocul nostru cu tot avântul unei tinereți, pentru a cunoaște și acest colțișor de țară, vine ca să aducă fiori în inimile noastre și dragoste de tot ce-i nobil și frumos, așa cum el a propovăduit o viață întreagă pe unde a mers. Cu ocazia a 50 de ani de activitate, a fost sărbătorit anul trecut la București de toată lumea, precum și de familia regală, într-un elan de nedescris. În prezent, s-a înapoiat din turneul întreprins în Basarabia și Bucovina, unde a fost sărbătorit. Acum, pășind în Ardeal, avem ocaziunea să-l vedem și-n orașul nostru în seara zilei de 16 iunie crt., cât tuturor ne incumbă o datorie de a lua parte în număr cât mai mare la spectacol și a sărbători pe acest pionier al culturii românești, cu toate cinstea și admirația ce merită. E de dorit să i se facă la sosire primirea cuvenită, din partea populației, în frunte cu autoritățile și instituțiile culturale din acest oraș, pentru a da dovadă că știm să apreciem pe venerabilii apostoli ai neamului nostru”.
În numele petroșenenilor, V.B. Taloescu îl întâmpină pe marele artist Nottara cu ospitaliera și tradiționala urare „Bine-ai venit, maestre!”. Textul nu este doar unul de curtoazie, ci și o pledoarie pentru rostul artei într-o zonă minieră: „Bine-ai venit, maestre! este strigătul cu care te întâmpină o populațiune de câteva mii de suflete din acest oraș. Bine ai venit între noi! Este același strigăt pornit din sufletul tuturor, în momentul debarcării din tren. Ai venit să ne aduci o fărâmă de bucurie cu care să ne îndulcim viața. Ai venit să cunoști o regiune pur muncitorească și să duci la centru impresiile ce ți-au făcut meleagurile noastre. Ai venit să ne redai și nouă simțăminte din cultura și arta, cărora le-ai închinat întreaga viață și să ne inspiri cu tot ce-i bun și frumos, așa cum ai propovăduit 50 de ani neîntreupți, în cariera de artist desăvârșit, care un neam întreg îți va purta stima și considerația cuvenită. În greutățile de toate zilele, putem spune că cele mai sublime momente de reculegere sufletească nu ni le poate da decât arta. Arta, care prin apostolii ei, este hărăzită să aibă acest rol frumos, trebuia să se intensifice în toate stratele sociale, până în locurile noastre și să aducă cu dânsa ceea ce era de așteptat. Petroșenii are ocaziunea fericită să aibă în mijlocul său un pionier al culturii românești, cu un trecut despre care s-a dus faima și cu un renume destul de mare. Avem nespuse bucurii să le vedem în mijlocul nostru și datoria, în același timp, să le sărbătorim cu tot fastul necesar în atari împrejurări. Bine ai venit, maestre Nottara!”.  
În fine, sosește și mult așteptata zi de joi, 16 iunie. Gara Petroșani este ticsită încă de la orele amiezii de oameni care-l așteaptă cu înfrigurare pe maestru. Ora 15, trenul garează pufăind zgomotos la linia I. Unei doamne îi cade pe obraz puțină funingine de la locomotivă.  Elevii de liceu râd ca la comedie. Profesorii îi muștruluiesc. Maestrul Nottara coboară din tren. Este însoțit, printre alții, de actorii Mia Niculescu Mateescu, M. Mateescu, Săvulescu și Vințescu.
În puținele cuvinte adresate maestrului pe peronul gării, secretarul Despărțământului Jiu al Astrei, învățătorul Alexiu David arată importanța turneului maestrului Nottara, „venit să dezrobească sufletele noastre de măruntele preocupări ale zilei și să le înalțe spre idealul artei”. În răspunsul său, maestrul Nottara subliniază binefacerile artei.
După ce petroșenenii se dovededesc gazde bune cu musafirul de seamă, la orele 21, la Casinoul Muncitoresc se aprind luminile rampei. Începe spectacolul Fata muzicantului. Cronicarul rezumă intriga piesei - „(…) Fata muzicantului, a cărui subiect de dragoste veșnică și artă se concentrează în persoana lui Jaques, bătrânul muzicant stabilit în mansarda escrocului Bernardo din Franța, care trăiește în mizerie, dar și visul de a mai revedea pe iubita lui din tinerețe, fata contelui Sant Marco, cu care încercase să fugă, dar nereușind, ajunge închis în galere. Pe ea nu o mai vede, dar îi sosește fiica lui, fruct al amorului său, care-l scapă de mizerie și-l face fericit și pe Marcel, tânărul poet, binefăcătorul tatălui său, luându-l de soț.” - jocul maestrului Nottara și a celorlalți actori: „Acest rol dominat și cu miezul întregii acțiuni a fost întrupat de maestrul Nottara în chip de tot emoționant, captând atențiunile până la încetinirea respirației. Pentru aceste clipe de artă curată, aplauzele n-au încetat a curge în ropote asurzitoare. Restul, roluri mici dar bine conturate”. La o asemenea prestație artistică, nici publicul petroșenean nu rămâne dator, reacționând chiar înainte de căderea cortinei: „După actul întâi se dă sărbătoritului o foarte frumoasă cunună de flori. Artistul, plăcut impresionat, mulțumește de căldura și simpatia ce i se arată. Arată menirea artei de a înălța, înfrăți și a cimenta sentimentele românești”.
Maestrul Nottara oferă spectatorilor și un bonus la sfârșitul piesei, recitând cu farmecu-i inenarabil două poezii: Strigoiul de Sihleanu și Vara la țară de Depărățeanu.
Pe fază, Al. David, redactor al Gazetei Jiului, profită de moment și îl abordează pe marele artist: „Am căutat să vedem care sunt impresiunile și observațiunile d-sale. Ne-a răspuns că n-are obiceiul să și le spue, de altfel ce a avut de spus a cuprins în vorbele adresate publicului. Pe neobservate, am prins, totuși, câteva din impresiunile pe care și le-a trădat. A rămas plăcut impresionat de primire, de sala de teatru, de atitudinea grupului frumos de intelectuali, care sprijină teatrul românesc, nou pe aceste meleaguri. Rolul din această seară l-a jucat mai întâi în 1888. Asupra amintirilor sale din tinerețe a mai scris câte ceva în Rampa, are intențiunea să și le scrie de acum înainte. Cariera și-a început-o la anul 1875, pe când mai trăiau marii artiști Millo și Pascali. Rolurile create îi sunt toate, deopotrivă, de dragi. Din piesele lui Shakespeare a jucat în toate cele mai cunoscute, în afară de Romeo și Julieta, a cărei reprezentare la noi în țară o găsește dificilă. Asupra rolului Othello spune că are un cusur, și anume că actul al patrulea e același aproape cu precedentul și izbucnirea geloziei nu… izbucnește atunci când a ajuns la culme, ci se mai prelungește în dauna succesului piesei. În Franța, predarea ei, cu toată cheltuiala formidabilă de a o pune în scenă, n-a avut succesul așteptat. În fine, urând distinsului interlocutor sănătate și viață lungă spre a-l mai revedea și cu alte ocaziuni, mi-a surâs, spunând: mă mai țin încă tare, din picioare vreau să închid ochii! și, mulțumindu-i, i-am urat împlinirea dorinței”.
Când a venit la Petroșani, maestrul Nottara avea frumoasa vârstă de 68 de ani și era decanul scenei românești. A mai trăit până în 1935, când a tras definitiv cortina, la 76 de ani. Nu știu dacă venerabilul actor a murit conform dorinței sale: „Din picioare vreau să închid ochii!”… 



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 7 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter