24.07.2019,  19:06:06 | 0 comentarii | 637 vizualizari
În urmă cu 95 de ani… / Vibrantă cuvântare a inginerului Iosif Iancu la adunarea ASTRA - Despărţământul Jiu (I)
de Marian BOBOC

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), înfiinţată în 1861 la Sibiu, a desfăşurat în perioada interbelică o activitate bogată şi în Valea Jiului, concretizată în spectacole, conferinţe etc. În octombrie 1924 are loc la Lupeni adunarea despărţământului Jiu al ASTRA. Prilej cu care ing. Iosif Iancu, inspector al minelor, susţine o cuvântare de deschidere, din care aflăm informaţii preţioase despre activitatea acestei importante asociaţii. Inginerul Iosif Iancu este bunicul dinspre mamă al celebrului regizor Lucian Giurchescu.

„După furtunile groaznice ale războiului mondial care începură în vara anului 1914, abia la începutul anului 1919 începu a se însenina orizontul Asociaţiunii, care, timp de 5 ani, a fost nevoită să-şi înceteze orice propagandă culturală, atât în oraşe, cât şi la sate.
O mare parte dintre conducătorii Asociaţiunei şi ai despărţă­min­­telor, în timpul vijeliilor războiului, era dislocată, care pe front, care la diferite comandamente militare; o parte chiar internată. Mişcarea liberă în ţară stă sub cătuşele cele mai crâncene.
Între astfel de împrejurări, Asociaţiunea, ca şi alte instituţii culturale româneşti, nu putea da nici un semn de viaţă.
Pronia Dumnezeiască însă a hotărât, ca după vijeliile mari, prin care a trecut poporul nostru, timp de mai multe secole, să ajungă soarta care o visau strămoşii şi părinţii noştri, şi pentru care a vărsat sânge atâta putere de lume, Providenţa Dumnezeiască a vroit ca poporul acesta mult încercat, poporul mult asuprit, şi cu desăvârşire desconsiderat, să-şi determine însuşi soarta sa, nedepinzând de bunăvoinţa altor popoare.
Meleagurile acestea pe care trăim au fost secole de-a lungul adăpate cu sângele poporului nostru, lucrate cu sudoarea muncii lui. Aerul în care trăim, razele soarelui care ne încălzesc, dealurile, câmpiile ce le vedem în jurul nostru, subsolul cu bogăţiile lui imense, toate trebuiau să fie ale noastre, însă din vitregia sorţii alţii dispuneau asupra lor.
Pronia Dumnezeiască a pus sfârşit suferinţelor neamului nostru şi i-a asigurat o soartă demnă de calităţile sale măreţe şi chemarea sa istorică.
După luarea în stăpânire a Ardealului şi a celorlalte ţinuturi româneşti, dincoace de munţi, situaţia poporului nostru se schimbă. Instituţiunile noastre culturale nu mai au să ducă o luptă defensivă, pentru a se putea susţine, ele nu numai că-şi pot desfăşura liber activitatea lor, dar sunt sprijinite de toate autorităţile, de la cele mai mici până la cele mai mari.
Sub astfel de auspicii începe comitetul central al Asociaţiunei, în primăvara anului 1919, o activitate nouă.
Numai după ce vitejia s-a potolit şi viaţa a început a se calma, a aflat comitetul central timpul potrivit pentru a se adresa publicului şi organelor sale, şi Asociaţiunea după cinci ani de amorţire îşi reia firul activităţii.
Comitetul central, în circulara sa de la 30 Aprilie 1919, reaminteşte despărţămintelor sale şi publicului că în timpul războiului au trebuit să fie suspendate aproape toate legăturile între centrală şi filialele sale, şi între aceste din urmă şi comune.
Comitetul în circulara sa zice: Spre norocul nostru, războiul îndelungat şi împreunat cu jertfe fără număr s-a sfârşit, şi el, după multele dezastre, ne-a hărăzit şi cel mai mare bine, ce am fi putut dori unirea politică a neamului nostru. El a pregătit şi instituţiunii noastre calea pentru o dezvoltare avântată, după ce mersul ei mai înainte fusese stânjenit la tot pasul de meşterul tratament al fostelor guverne şi alte organe ale Statului. Acum, ajungând cu ajutorul lui Dumnezeu, în împrejurări cu totul prielnice dezvoltării noastre culturale naţionale, datoria noastră, a tuturora, este să ne punem pe lucru cu sufletele înălţate, să reluăm firul întrerupt în vara anului 1914, să umplem lagunele rămase în activitatea despărţămintelor în anii de război şi să tragem brazde  noi în ogorul culturii neamului nostru. În urma acestor îndemnuri 23, din fostele 87 despărţăminte ale Asociaţiunii, îşi reiau firul lucrărilor.
În regiunea noastră, în anul 1919, situaţia nu era încă destul de clară, viaţa încă nu începuse a se calma. Intelectualii puţini, care trăiau în această Vale, nu se puteau încă gândi la reînvierea despărţământului Jiu. Ei toţi erau preocupaţi de chestii sociale, economice, de care erau frământaţi zi şi noapte. Nu trebuie să înşir aici predicile  din anul 1919 şi de la începutul anului 1920, care ne-au stânjenit activitatea culturală, acelea sunt bine cunoscute înaintea D-voastră”.
(va urma)



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 4 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter