12.08.2019,  22:23:16 | 0 comentarii | 469 vizualizari
În urmă cu 95 de ani… / Vibrantă cuvântare a inginerului Iosif Iancu la adunarea ASTRA - Despărţământul Jiu (III)
de Marian BOBOC

Acestea sunt cuvintele unui ţăran bătrân, cu suflet românesc, care a înţeles rostul Asociaţiunii şi al activităţii sale. Dea Dumnezeu, ca toţi ţăranii şi muncitorii noştri să cugete astfel.

Onorată adunare cercuală!
Azi, când, după trei ani de activitate a despărţământului, stăm înaintea D-voastră să vă dau socoteala despre munca desfăşurată, mă apucă o îngrijorare oarecare şi-mi pun însumi întrebarea dacă în fruntea comitetului am lucrat cu acea râvnă ce aţi aşteptat-o de la mine atunci când m-aţi ales de director al despărţământului, când mi-aţi dat mandatul să conduc nava despărţământului la liman.
Fie răspunsul D-voastră favorabil sau nefavorabil pentru mine, atâta vă pot declara, că orişicât să fi lucrat, destul, totuşi, nu s-a lucrat, deoarece este încă foarte mult de făcut.
Poporul nostru are nevoie încă de foarte multă lumină. El, care secole de-a lungul a fost neglijat şi desconsiderat, nu poate fi la nivelul acela de cultură, unde cu toţi am dori să-l vedem. Greşelile trecutului nu pot fi reparate în 5 sau 10 ani, avem nevoie încă de mult timp şi multă muncă. Această muncă nu poate fi executată numai de pătura intelectualilor, de aceea trebuie să ia parte toate păturile naţiunii noastre. Numai cu concursul tuturor elementelor şi al păturilor sociale vom putea duce la liman acea navă a culturii şi a luminii, care pluteşte pe marea eternităţii şi este încă departe de malul visat.
Azi, când trebuie să ne dăm seama de activitatea noastră, stau sub impresiile plăcute ale rezultatelor frumoase obţinute de maica noastră Asociaţiune. Noi, cei de la conducerea despărţămintelor, în decursul întregii noastre activităţi trebuie să ne ridicăm privirea spre centrul Asociaţiunii şi, urmând sfaturile şi îndrumările aceluia, să ne întocmim programul nostru de muncă.
Rezultatele strălucite ale Asociaţiunei ne servesc şi nouă de îndemn, la munca ce voim să o desfăşurăm.
Deşi ştiu, că asupra activităţii Asociaţiunii sunteţi bine orientaţi, totuşi ţin să atrag atenţiunea D-voastră asupra rezultatelor frumoase obţinute de ea în urma muncii desfăşurate, îndeosebi, în anul curent.
Nu de mult au decurs serbările frumoase, aranjate de Asociaţiune în Capitala noastră şi în alte localităţi ale scumpei noastre ţări: stăm încă sub impresia însufleţirii frăţeşti, cu care au fost primiţi fraţii noştri, membrii Asociaţiunii, în tot locul pe unde au trecut. Simţim iubirea fraţilor noştri, cu care au îmbrăţişat delegaţii Asociaţiunii, şi ştim preţul valorii unirii sufleteşti, întărită şi prin serbările acestea. Dea Dumnezeu ca aceea să devină tot mai tare şi să nu sufere, prin neînţelegeri sporadice, individuale, nici o ştirbire.
Care dintre noi nu are cunoştinţă despre măreţele serbări ţinute în toamna aceasta la Ţebea, Baia de Criş, Câmpeni, Vidra şi Cluj în amintirea lui Avram Iancu?!
Câmpeni, Vidra, Ţebea!
Pământ săturat cu sângele şi sudoarea poporului nostru cel mai vrednic, al Moţilor.
Câmpeni, Vidra, locuri unde atâta dor şi atâta suferinţă este semănată, unde marele nostru erou a văzut lumina soarelui, unde maica sa îl legăna, cântându-i doine duioase şi unde brazii codrilor îi vorbeau de un viitor frumos al neamului său. Locul luptelor pentru libertatea poporului şi locul unde, după o luptă titanică, neputându-se realiza visurile lui frumoase, îşi pierde echilibrul sufletesc, şi înnebuneşte.
Ce soartă tragică! Craiul Munţilor rătăceşte nebun prin văile, codrii şi prin satele curate ale munţilor Apuseni timp de peste 20 de ani, pe acolo pe unde înainte trimis de destin, înconjurat de oştirea vitează a Moţilor, cu sabia în mână, împărţea moarte printre duşmanii noştri.
Ţebea, locul unde după o suferinţă de atâţia ani osemintele lui îşi găsiră loc pentru veşnică odihnă.
Neamul românesc nu i-a putut rămânea dator, jertfele aduse de Iancu au fost atât de mari, încât peste acelea niciodată nu pot trece valurile uitării. Neamul românesc, prin Asociaţiune, a aranjat în memoria marelui erou serbările din 30-31 August şi 1 şi 2 Septem­brie. Serbări naţionale, la care toată Ţara a luat parte, la care din cele mai depărtate colţuri ale României au plecat delegaţii tuturor păturilor societăţii.
Acolo vedem în fruntea serbărilor pe Maiestăţile Lor Regele şi Regina, pe Prinţul Moştenitor şi Principesa Ileana, pe amiralul englez Beatty, membrii guvernului, prelaţii ambelor biserici româneşti, şefii politici, tot ce are mai bun şi mai ales această Ţară, mii de ţărani din diferite colţuri ale Ţării, apoi Moţii în hainele lor sărbătoreşti. O sărbătoare demnă de memoria lui Avram Iancu. Aşa a trebuit să se întâmple. Partea cea mai impunătoare a sărbătorii a fost adunarea festivă a Asociaţiunei, prezidată de Maiestatea  Sa Regele. (…)
Onorată adunare cercuală!
Făcând o scurtă privire asupra activităţii generale a Asocia­ţiunii după războiul mondial, cu satisfacţie sufletească vom constata că aceea este vastă şi multiplă. Între altele a pus pond mare pe înfiinţarea şi dezvoltarea bibliotecilor poporale, pe propaganda cooperatistă. S-a îngrijit de editarea multor lucrări ştiinţifice, literare. A înfiinţat, a susţinut şi augmentat muzee, şi a susţinut căminul de pe lângă liceul de fete din Sibiu.
Trecând peste expunerea activităţii Asociaţiunei de până acum, în cuvinte aş dori să cuprind ce ar fi de făcut pe viitor pentru a putea ajunge scopul nostru. Poporul nostru, în timpul scurt de 5 ani de la dezrobire, a dat dovadă necontestabilă despre iubirea de cultură şi, prin urmare, de iubirea de carte. Cu bucurie vedem cum se populează şcoalele noastre naţionale. Pe tărâmul ştiinţific, în timp scurt, vom avea oameni destui şi cu pregătiri mari. Nu se poate afirma aceasta despre terenul economiei, unde suntem încă slab reprezentaţi. Aici să ne oprim pe vreo câteva minute şi să căutăm ce ar fi de făcut pentru îmbunătăţirea situaţiei.
Este în general ştiut că în părţile ardelene elementul român e slab reprezentat în ramurile industriei, comerţului şi la diferite meserii.
Se pune întrebarea: dacă poporul nostru nu e apt pentru aceste ocupaţiuni?
Răspunsul este că nu lipsa de aptitudine, ci neîncrederea care o are încă poporul nostru faţă de aceste meserii îl reţine de la ele. O parte mare din diferite pături ale societăţii noastre, încă şi azi, dispreţuieşte comerţul, industria şi meseriile. În deosebi în ţăranii noştri s-a înfipt falsa credinţă că meseria nu e ocupaţiune pentru fiii lor, din acest motiv nu se îmbulzesc la aceste carieri. Pentru noi este fatală mentalitatea aceasta, deci, avem datorinţa ca, folosindu-ne de toate mijloacele ce ne stau la dispoziţie, să convingem poporul nostru că greşeşte şi să-l înduplecăm a-şi trimite băieţii la meserii.
Un caz ce s-a întâmplat nu de mult în regiunea noastră încă ne arată mentalitatea greşită a poporului. Un ţăran de treabă, fără mijloace îndestulătoare, îşi ţine copilul la liceu până la clasa III-a, când din lipsă de mijloace îl aduce acasă. Dându-i-se sfatul să-şi dea băiatul la meserie, cu indignare răspunde că nu de aceea l-a ţinut 3 ani de zile la şcoală, ca să facă din el meseriaş. Dacă nu-l pot ţinea la şcoală mai departe, zice el, îl duc acasă, meseriaş din el nu fac. Astfel de cazuri nu sunt sporadice. Principiul ţăranului e că din copil ori face domn, ori îl ţine acasă. De-ar şti cu câte greutăţi se luptă aceşti aşa zişi domni şi de-ar şti că unui meseriaş cinstit şi muncitor cât îi merge de bine, şi-ar schimba părerea greşită.
Părţile ardelene au nevoie de comercianţi, de industriaşi şi meseriaşi români, că numai prin ei putem conduce noi şi pe terenul economic.
Dacă se simte lipsa de români pe aceste cariere, în general în părţile ardelene, în special regiunea noastră e aceea unde numărul românilor la diferite meserii este foarte redus. Abia al cincilea dintre meseriaşi este român. Trebuie să ştim, că meseria bună e o comoară, care îşi are valoarea şi atunci când banii îşi pierd preţul şi că comerţul, pus pe baze morale şi în mâini cinstite ale cetăţenilor români, serveşte la îmbogăţirea şi înflorirea statului. Este, deci, datoria fiecărui român să sprijinească Statul pe terenul acesta şi să contribuie cu munca lui la consolidarea ţării.
Am citit în zilele trecute într-un ziar un articol cu titlul Negoţul şi meseriile, în care scriitorul se plânge că poporul românesc nu-şi dă copiii la meserie.
Voi cita un alineat din acela, din care încă se poate vedea cât de greşită e atitudinea poporului nostru faţă de negoţ şi meserie. Iată ce zice scriitorul articolului: Partea slabă a poporului nostru a fost şi continuă să fie că nu-şi dă copiii la învăţarea negoţului şi meseriilor, care sunt ocupaţiuni practice pentru asigurarea traiului, - ci-i îndreaptă tot numai la şcoli, unde-şi încarcă memoria cu tot felul de noţiuni teoretice şi fără putinţă de a fi puse în aplicare. Apoi astăzi Statul nu poate asigura slujbaşilor săi o existenţă onorabilă. Singure, negoţul şi meseriile pot oferi poporului nostru condiţii sigure de trai cinstit în viitor. Acestea sunt ocupaţiile, pe urma cărora putem nădăjdui românizarea oraşelor noastre. Trebuie să recunoaştem, cu tristeţe, că ne lipseşte la oraşe această pătură producătoare.
Scriitorul acestui articol îndeamnă poporul să-şi trimită copiii la negoţ şi meserie, unde-şi pot asigura condiţii sigure de trai.
Oameni de ştiinţă, precum am arătat şi mai sus, în timp scurt, vom avea în număr îndestulător, comercianţii, industriaşii şi meseriaşii însă ne lipsesc cu desăvârşire.
Am arătat mai sus că, dacă lipsa de români pe aceste cariere se simte în general în tot Ardealul, în special o putem zice aceasta despre regiunea noastră. În privinţa aceasta vă pot servi cu o icoană clară, dar tristă, din care veţi vedea situaţia elementului român în ce priveşte meseriile şi voi da numărul ucenicilor angajaţi la întreprinderile miniere din Valea-Jiului în anii 1922 şi ’23 grupaţi după naţionalitate, care date nu necesită nici un comentariu:
În anul 1922 au fost angajaţi la întreprinderile miniere: 73 de ucenici români - 22,19%; 167  maghiari - 50,76%; 58 germani - 17,63%; 3 evrei - 0,91%; 28 de alte naţionalităţi - 8,51%. Total: 329 - 100%.
În anul 1923 au fost angajaţi: 78 de români - 23%; 189 de maghiari - 55,75%; 44 de germani - 12,98%; 3 evrei - 0,89%; 25 de alte naţionalităţi - 7,38%. Total: 339 - 100%.
(va urma) 
Din cele arătate reiese că numărul ucenicilor români în anii 1922 şi 1923 nu arată nici o urcare, situaţia e cea veche, tristă, şi cu atât mai mult tristă, deoarece întreprinderile miniere primesc ucenici români în serviciu dacă se prezintă, cu regret trebuie însă să constatăm că elementul român nici azi nu pricepe avantajele acestor ocupaţiuni şi foarte puţini cer primire ca ucenici în serviciu.
(va urma)
Mă folosesc de ocaziunea de azi şi atrag atenţiunea publicului întreg asupra situaţiei descrise şi rog cu insistenţă pe tot românul, care se interesează de soarta neamului, îndeosebi însă preoţii şi învăţătorii noştri, să îndemne părinţii a-şi trimite copiii la negoţ şi meserii, care asigură o existenţă cinstită. Întărirea elementului român pe aceste cariere înseamnă totodată şi întărirea noastră pe tărâmul economic.
Despărţământul nostru trebuie să ia în programul său viitor desfăşurarea unei propagande cât mai întinse în această privinţă, ce cred nu va rămânea fără rezultat.
Onorată adunare cercuală!
Despărţământul Jiu al Asociaţiunii, şi pe viitor ca în trecut, numai răzimat pe sprijinul întregii clase a intelectualilor şi acea a muncitorilor şi ţăranilor va fi în stare a-şi împlini datorinţa. Mă adresez, deci, cu toată căldura şi nădejdea sufletului meu D-voastră şi vă rog sprijiniţi şi pe viitor Insituţiunea noastră culturală, ca să vedem poporul pe acea treaptă de cultură, pe care stau celelalte popoare din apus”.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter