13.08.2019,  21:56:02 | 0 comentarii | 332 vizualizari
Din volumul / „Schimbarea ești tu” de Avram Iancu (VIII)
de Ziarul Vaii Jiului


O ZI MAGICĂ
Azi, 6 august 2017, reușesc să realizez un nou record al acestui periplu: într-o singură zi - 53 de km. De la borna 1.345 la 1.292. Vechiul record îl stabilisem între Viena și Bratislava: 52 km/ zi. Azi am înotat între 7:30 și 20. Am beneficiat și de o zi superbă.
Trec prin Vukovar, trec pe lângă borna 1.300 și ies definitiv din Croația. În partea stângă a fluviului se află Serbia.
Sunt foarte aproape de Novi Sad. Însă, gândurile mele se îndreaptă deja către Belgrad. Dar până acolo fac cunoștință cu un nou dușman: vântul. Care începe să sufle foarte tare din față, ridicând valuri de un metru înălțime. Înaintarea este din ce în ce mai grea și mai solicitantă pentru umeri.

O LEGENDĂ CU TÂLC
Legenda Oltului și a Mureșului spune că într-un vârf de munte din România era o falnică cetate cu două turnuri.
Aici trăiau împăratul și împărăteasa care aveau doi fii gemeni care semănau ca două picături de apă. Deși asemănători la înfățișare, cei doi aveau firi atât de diferite, încât se luau la ceartă și se ciondăneau din orice nimic. Mureșul trăia în turnul de miazănoapte și Oltul în turnul de miazăzi. După o vreme, când feciorii crescuseră mai mari, împăratul a părăsit cetatea cu oastea sa și s-a dus la război, de unde nu s-a mai întors.
Într-una din zile, Mureș, mai calm și mai înțelept puțin, îi spuse lui Olt:
- Frate Oltule, mama noastră plânge într-una după tata. Hai să facem ceva!
- Eu zic, frate Mureș, să lăsăm cearta și răutatea dintre noi deoparte și să plecăm în căutarea părintelui nostru. Cine știe în ce păduri o zace rănit, iar noi stăm aici și ne certăm. Împărăteasa le-a dat binecuvântarea inițiativei și un ultim sfat. Plecați în căutarea tatălui vostru, dar băgați de seamă: orice în drumul vostru veți întâmpina, să fiți uniți și peste tot să mergeți împreună, căci de-o fi să reușiți doar împreună veți reuși. Pentru că unitatea înseamnă putere. Dar cum au ieșit din cetate, au început să se certe încotro să o apuce, pentru că de mici erau prea diferiți la fire:
- Să plecăm spre miazănoapte! spuse Mureșul.
- Ba nu! S-o luăm spre miazăzi! țipă Oltul.
Aveau orientări și viziuni diferite. Multă vreme se certară pentru că este aproape o utopie consensul în această parte de lume și, în cele din urmă, se hotărâră:
- Eu am crescut în turnul de miazănoapte și plec în acea direcție! zise Mureșul.
- Iar eu am crescut în turnul de miazăzi și acolo voi merge! răspunse Oltul.
S-au despărțit, iar Mureșul cel molcom a pornit-o spre nord, iar Oltul cel iute s-a repezit spre sud.
După o vreme, pe Mureș l-a răzbit dorul după fratele său. Că așa se întâmplă: doar după ce pierzi ce ai, realizezi cât de valoros este fratele.
- Ne-om certa noi, și-a zis Mureșul, dar ținem unul la altul, că doar frați suntem. Mama ne-a rugat să nu ne despărțim. Mă întorc să-l găsesc pe fratele meu!
Pe o vale, Mureșul s-a întors spre miazăzi, dar nu l-a mai găsit pe Olt. S-a rătăcit și a luat-o spre apus, prin câmpii așa de frumoase, încât și-a uitat fratele geamăn. Numai că, ce nu știa Mureșul este că, imediat ce va trece granița, numele îi va fi schimbat și că primul curs de apă întâlnit în cale îi va lua identitatea. Astfel sărăcit, Mureșul rătăcea prin țări străine pe căi dictate de cei mari. Nostalgia vremurilor de odinioară era și ea chinuitoare. Gândul la casa părintească, cearta cu fratele parcă îi lipsea acum, iar cântecul liniștitor al mamei îl urmărea mereu. Până într-o zi.

ÎMBRĂŢIAREA MUREŞULUI
În 9 august 2017 ajung într-un loc fabulos: la confluența marelui râu Tisa cu mărețul fluviu Dunărea. Mă opresc. Nu am cum să n-o fac. Este un moment privilegiat, acela de a privi și admira locul unde unul dintre cei mai importanți afluenți ai Dunării își face apariția pentru a da o și mai mare dimensiune fluviului. Știu că Tisa este firul de apă care a „furat” identitatea Mureșului. Știam că mă voi întâlni cu Mureșul meu. Da, este al meu, pentru că așa a simțit și el. Dupa atâta rătăcire, simte sânge de român adevărat și mă cuprinde cu brațele apelor sale. Ne îmbrățișăm, zâmbind de bucurie. Împreună ne gândim la... repatriere. Însă, până acolo, mai este drum lung de străbătut și efort de făcut. Îmi susțin acest efort braț după braț. Mureșul avea de plătit un tribut al repatrierii prin învârtirea turbinelor de la Porțile de Fier.

ULTIMA CAPITALĂ DUNĂREANĂ - BELGRAD
În sfârșit, în 10 august 2017, după 29 de kilometri parcurși în această zi, ajung la Belgrad, cea de-a patra (și ultima) capitală dunăreană. Chiar înainte de Belgrad, pe malul drept al fluviului, se află și confluența râului Sava. Apa acestui râu este mult mai caldă decât cea a Dunării. Aș putea spune că Sava este cel mai cald afluent al Dunării.
Și la Belgrad am parte de o întâmpinare deosebită. Mulți reprezentanți ai presei scrise și audio-vizuale, oficialități și diverse asociații care doresc o Dunăre curată.
Am parte de o surpriză plăcută, ca la continuarea drumului, doamna Mihaela Osorio, însărcinat cu afaceri a.i. pe lângă Ambasada României la Belgrad, să mă însoțească înot 3 km. Felicitări pentru calitățile evidente de înotător. În acest periplu acvatic, au mai fost câțiva oameni care au dorit să înoate alături de mine anumite distanțe. N-am refuzat pe nimeni...
Mai sunt doar 83 de kilometri până la intrarea în țară. Dar ce kilometri grei... Vântul din față se pare că nu vrea să mă slăbească, iar efectul barajului de la Porțile de Fier se face simțit imediat după ieșirea din Belgrad. Intru într-un imens lac de acumulare întins pe o distanță de aproape 200 de kilometri.

BAZIAŞ - INTRAREA ÎN ŢARĂ
De departe, cu câțiva kilometri înaintea de intrarea în țară, se vede pământul românesc. Emoții de bucurie îmi invadează întreaga ființă. Urmează să intru în patria-mamă, acasă. Ajung în dreptul celebrei localități, Baziaș. Intru în apele românești. Admir această micuță așezare care are doar câteva case și o turlă a bisericii, care se înalță din mijlocul lor. Da, pe aici intră Dunărea în țară. Și îmi aduc aminte că tot pe aici, pe la Baziaș, a intrat în țară Carol I, cel care avea să fie încoronat ca primul rege al României. Baziașul este un loc fabulos, plin de încărcătură istorică, și un punct geografic de referință. Ajung aici după mai bine de 1.700 de kilometri de înot. Mă întorc în patria mea. Deși mă aflu în apele românești, trebuie să mai aștept puțin pentru a pune piciorul, din nou, pe pământ românesc. Și asta, pentru că punctul de ieșire din Serbia e cu câțiva kilometri în aval, pe malul drept al Dunării, la Veliko Gradiște. Ar fi ilegal să ies la Baziaș, fără a face formalitățile legale de ieșire din Serbia.
Primul punct legal de intrare în țară este la câțiva kilometri mai jos: la Moldova Noua.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter