07.01.2020,  20:05:52 | 0 comentarii | 1320 vizualizari
Din volumul „Din Valea Jiului în Europa. Călătoriile de studii ale inginerilor interbelici” / O călătorie de studii cu totul atipică…
de Ziarul Vaii Jiului

Unele dinte călătoriile de studiu au loc în… concediu de odihnă. Inginerul Dumitru Dimitriu este unul dintre cei care îmbină, vorba vine, utilul cu plăcutul, realizând un concediu pe cheltuiala societății miniere. Care, considerând concediul ca o călătorie de studii, îi decontează cheltuielile. După cât de amănunțit e întocmit raportul după vizitarea expoziției de construcții din Berlin și a instalațiilor de suprafață de la minele Westfalia și Sarre et Moselle, se pare că investiția societății miniere a meritat. Într-adevăr, inginerul Dimitriu s-a aflat mai mult în călătorie de studii, decât în concediu de odihnă.
Ușurință în exprimare, putere de condensare, talent la descrieri, inventivitate, iată câteva din atributele scrisului inginerului Dumitriu…
În vizită la o magazie centrală, Dumitriu e uimit de „capitalul mort” reînviat: echipamente care au zăcut prin magazii și care au fost revalorificate. El nu doar descrie ca un robot, ci și înțelege resorturile de funcționare a magaziei centrale.
La cât de amănunțit descrie, nici nu ai crede că notațiile le ia în grabă în laboratorul de încercări din depozitul central: „Mi-am putut nota în grabă câteva asemenea aparate interesante”. La câte aparate enumeră, se poate spune că Dumitriu are dexteritate la consemnat. De fapt, notațiile sale nu reprezintă o banală enumerare, ci arată că a înțeles și modul de funcționare al acestor aparate.
La sfârșitul laboriosului său raport asupra călătoriei-concediu, inginerul Dumitriu, cu tot respectul față de superiori, nu poate să-și reprime nemulțumirea transformării concediului de odihnă într-o călătorie de studii, și nu una obișnuită, ci una foarte obositoare: „Ca încheiere, îmi iau permisiunea de a face următoarea observație: dacă nimeni nu poate contesta marile foloase ce se trag dintr-o excursie de studii, prin îmbogățirea cunoștințelor cu multe lucruri noi și utile serviciului, nu este mai puțin adevărat că o asemenea călătorie nu poate face parte dintr-un concediu de odihnă, întrucât oboselile legate de voiaj și de programul de vizitare sunt mai mari decât cele din timpul serviciului”. La cât a notat, îl credem pe cuvânt pe inginerul Dumitriu… 

• 1-16 iunie 1931. Vizitarea expoziției de construcții din Berlin 

„În urma recomandației Onor D.G. Nr. 5589/ 1931, subsemnatul am întreprins, în timpul concediului anual, o călătorie de studii în Germania și Franța. Obiectivele acestei călătorii au fost următoarele: I. Vizitarea expoziției de construcții din Berlin; II. Vizitarea instalațiilor moderne de suprafață la unele exploatări miniere din Westfalia și Westfalia și Sarre et Moselle (băi de mină, birouri, lămpării, depozite de materiale).
Această călătorie s-a desfășurat între 1-16 iunie, și descrierea ei urmează în cele de mai jos:

I. Expoziția de construcții din Berlin
În anul 1924 s-a creat în orașul Berlin un oficiu însărcinat cu organizarea de expoziții și târguri naționale și internaționale. Acest oficiu a urmărit o politică foarte activă în acest sens, iar expoziția de construcții din acest an, deși oarecum redusă față de grandiosul proiect din care s-a născut, este considerată ca punctul culminant al acestei politici. Pe de o parte, mulțimea și diversitatea ideilor noi s-au născut și răspândit în perioada de după război, în materiale de construcții și urbanism, pe de altă parte necesitatea unei raționalizări și concentrări a fondurilor și forțelor ce se risipeau în expoziții mărunte organizate de diferitele orașe din Germania, au condus la hotărârea pe care a luat-o oficiul amintit mai sus de a reuni toate aceste forțe și idei într-o manifestare comună în felul actualei expoziții.
Cu toate greutățile enorme ce i-au stat în cale, proiectul a putut fi dus la îndeplinire în cea mai mare parte a sa, grație concursului autorităților orașului Berlin, a firmelor exponente din industria de construcții și a muncii uriașe depuse de organizatorii expoziției, personalități proeminente ale acestei industrii.
Prima vizită de orientare asupra ansamblului expoziției arată atât vizitatorului profan, cât și celui specialist, câte opere grandioase se pot realiza prin muncă pașnică, tenace, rațională și meticuloasă. Prima impresie și primul învățământ.  
Expoziția, cea mai însemnată manifestare de acest gen, în Berlin de la război încoace, ocupă o suprafață totală de 130.000 m.p., din care 60.000 m.p. suprafață ocupată de hale de expunere definitive, iar restul de 70.000 m.p. teren liber neacoperit. Din terenul acoperit a fost rezervat, pentru cele 22 de state străine care au luat parte la expoziție, 5.000 m.p., iar restul a fost ocupat de expozanții germani. Din lipsă de spațiu a trebuit să se renunțe la multe expuneri interesante.
Expoziția, în întregul ei, a avut scopul pe deoparte de a arăta schimbările și progresele care s-au produs, în ultimul timp, în spiritul și economia problemelor de construcții și urbanism, pe de altă parte de a insufla și propaga în public aceste idei noi, urmărind nu numai un efect economic, de însuflețire a industriei de construcții, ci și unul educativ. Ea nu vrea să arate ce s-a făcut ieri sau se face astăzi, ci mai ales ce trebuie să se facă în viitor; prin aceasta își asumă rolul de inspiratoare de sugestii și îndrumătoare în problemele de viitor.
Necesitățile moderne de viață, produse de transformările sociale, tendințele de ridicare a standardului de viață și a condițiilor de igienă și salubritate a claselor sociale cu mijloace de existență reduse; în același timp însă depresiunea economică, lipsa de capitaluri și de spațiu au schimbat complet situația față de trecut. Era necesar, deci, să se arate adevăratele necesități, precum și căile de urmat pentru împlinirea lor. În această privință expoziția nu este un târg sau o înșiruire cronologică a realizărilor din trecut, ci o înfățișare critică a metodelor vechi și noi, o recunoaștere a superiorității noilor metode și o îndrumare spre realizarea lor. De aceea, dintre toate expunerile, au fost alese cele mai reprezentative. Întreaga expoziție este pătrunsă de spiritul simplicității, a utilului, a lucrului de calitate și a împlinirii scopului în modul cel mai eficace. Ideile și metodele noi de raționalizare și standardizare nu s-au mărginit numai la industrie, ci caută să pătrundă în însăși viața de toate zilele; expoziția a oglindit, în multe din reprezentările sale, noile influențe. Ea nu interesează numai pe oamenii de specialitate, ci și pe profani: arată ceea ce este util și bun de urmărit și de imitat pentru toată lumea.
În cele de urmează voi încerca o descriere succintă a principalelor lor lucrări expuse, scoțând în relief caracteristicile lor.

Halele acoperite

Hala nr. 1
În prima parte a acestei hale se găsește „Expoziția internațională pentru urbanism și clădiri pentru locuințe”. În 18 încăperi, cu o suprafață totală de 5.000 m.p., 22 de state și orașe străine au expus, în planuri, tablouri, reliefuri și statistici, lucrările ce s-au executat și sunt în curs de executare sau numai în stare de proiecte, în ceea ce privește problemele de urbanism și de construcții pentru locuințe. Din înșirarea tuturor acestor lucrări se constată eforturile continui ce se fac în toată lumea civilizată pentru adaptarea orașelor la noile concepții și condiții de dezvoltare, precum și pentru aplicarea celor mai noi principii de igienă și salubritate în construcțiile de locuințe.
Statele străine au expus mai ales planuri, reliefuri și fotografii, în care se arată modul de formare și dezvoltare a orașelor lor principale, în special a capitalelor; apoi, proiectele pentru sistematizarea și dezvoltarea lor în viitor, potrivit noilor condiții de circulație, lumină, salubritate, aprovizionare, estetică, creare de cartiere noi etc.
Din ansamblul acestor expuneri se desprind următoarele tendințe caracteristice:
1. Lărgirea actualelor artere și crearea de noi artere de circulație, mai ales în punctele cu circulație intensă, astfel încât aceasta să se poată desfășura, în prezent ca și în viitor, în cele mai bune condițiuni de iuțeală, vizibilitate, ordine și securitate.
2. Ameliorarea condițiilor de higienă și salubritate în cartierele prea aglomerate, prin tăierea de noi artere de circulație, amenajarea de piețe și grădini și descongestionarea clădirilor locuite prin crearea de noi cartiere de locuit mărginașe, legate prin mijloace de locomoțiune repezi, comode și ieftine.
3. Crearea de cartiere noi, la periferia orașului, în care locuințele sunt amenajate după toate cerințele de igienă și salubritate. Străzi largi, peluze de iarbă și plantații între blocurile de locuințe. Orientarea și distanța dintre aceste blocuri permit pătrunderea soarelui și luminii cât mai mult posibil în toate locuințele. Acestea sunt prevăzute cu toate cele necesare pentru înlesnirea traiului locuitorului: apă, canal, electricitate, gaz. Pavajul străzilor de așa natură, încât circulația se desfășoară cu cât mai puțin zgomot și fără praf. Cartierele sunt prevăzute cu magazine și centre de aprovizionare, parcuri, localuri de distracții, școli, biserici, clădiri pentru administrație și în special terenuri amenajate pentru exercitarea tuturor sporturilor. În aceste cartiere sunt grupate vile singuratice, precum și blocuri cu multe locuințe de tipuri diferite, de la cele mai simple până la cele mai mari.
4. Crearea de legături repezi și ieftine între diversele cartiere, dar mai ales între cartierele mărginașe și centrul de afaceri a orașului.
5. Ameliorarea condițiilor de alimentare cu apă, lumină, forță și combustibil, prin mărirea debitelor actualelor instalațiuni, precum și prin crearea de noi instalațiuni. 
6. Micșorarea sau înlăturarea efectelor dăunătoare ale instalațiilor industriale (fabrici) asupra sănătății locuitorilor prin îndepărtarea lor în mod treptat, în afara razei orașului. Construirea și amenajarea noilor instalații în cele mai bune condițiuni de igienă și siguranță pentru muncitori. Pentru aducerea la îndeplinire și aplicarea acestor principii s-au întocmit planuri de sistematizare foarte detailate, în urma studiilor îndelungate pentru găsirea celor mai potrivite soluții. Cele mai multe orașe au început demult opera de asanare și sistematizare, și din lucrările expuse se pot constata progresele realizate. Este de la sine înțeles că asemenea lucrări nu se pot îndeplini decât într-o perioadă mai mult sau mai puțin îndelungată și în măsura posibilităților materiale, deoarece necesită fonduri și sacrificii enorme. Ceea ce este, însă, demn de respect și admirație este sârguința și tenacitatea cu care autoritățile orașelor, cu totul independent de situațiile politice, urmăresc continuu aplicarea programului stabilit. În această privință am putut constata, pe teren, foarte importante ameliorări, spre ex. în orașul Zürich, în care, în ultimii 3-4 ani, unele cartiere și-au schimbat complet fizionomia prin aplicarea noilor principii urbanistice.
Între cele 22 de state și orașe străine care au participat la expoziție, este și țara noastră, adică orașul București: Dl. ing. C. Sfinteanu, directorul Serv. Technic al capitalei, expune, în scheme, tablouri, hărți și statistici, aplicarea teoriei supraurbanismului în România, precum și studii pentru planul general de sistematizare a orașului București. 

În celelalte spații amenajate în hala Nr. 1, urmează:
În spațiile 18-30: Secțiunea germană pentru urbanism.
În această secțiune se tratează în mod foarte detailat, cu ajutorul tuturor felurilor de planuri, planșe, reliefuri, statistici și fotografii, toate chestiunile relative la urbanism, și anume:
Sp. 18: Cauzele formării orașelor (aglomerații): Modelele reprezintă aglomerații tipice: capitala regiunii texitile, capitala regiunii miniere, orașul situat la un mod de comunicații pe canale și căi pe uscat, orașul situat la vărsarea unui fluviu pe mare, orașul situat la vărsarea unui fluviu în mare, orașul mondial (centrala gospodăriei interne și a legăturilor cu toată lumea). Apoi urmează hărți ale tuturor căilor de transport și legătură între aglomerații: apă, aeriene; în sfârșit, exemple cu fotografii asupra câtorva orașe tipice germane.
Sp. 19. Regiunea pentru locuit. Se tratează toate problemele și studiile asupra regiunilor pentru locuit, și anume: mărimea, situația, forma, raportul dintre teritoriul locuit și teritoriile pentru muncă și recreație, cu exemple și statistici din orașe germane.
Sp. 20: Regiunea pentru afaceri. Se tratează problemele relative la dezvoltarea centrelor de afaceri din orașe, tendințele de decongestionare și descentralizare a acestor centre.
Sp. 21. Regiunea industrială ca celulă inițială a formării centrelor de locuit, moderne. Aici se tratează raportul dintre regiunile industriale și formarea centrelor de locuit, studiindu-se problemele de dezvoltare în viitor a acestor centre pe baza principiilor de igienă și salubritate; așezarea terenurilor industriale, respectiv de locuit, astfel încât dezvoltarea lor ulterioară să se poată face fără piedici, iar legăturile între ele să fie repezi și comode.
Sp. 22. Problema aprovizionării orașului. Studii, în special la crearea de cartiere noi, asupra problemelor de aprovizionare: apă, canalizare, electricitate, gaz, alimente, căi de comunicație etc. Exemple în care se arată atât soluții potrivite, cât și nepotrivite și neeconomice.
Sp. 23. Problema circulației în orașele mici. În planuri, fotografii și proiecțiuni luminoase, se arată dezvoltarea mijloacelor de circulație în legătură cu dezvoltarea orașelor în ultimii 30 de ani (Berlin, Hamburg); modificările survenite în urma creșterii și înmulțirii mijloacelor de circulație, crearea de noi mijloace, studii pentru ușurarea circulației mereu crescânde în viitor.
Sp. 24. Terenul ca element de formațiune a aglomerațiilor de locuit. Se studiază problemele de amenajare a terenurilor libere publice în raport cu suprafețele clădite și cu numărul populației (terenuri de sport, promenadă, grădini pentru școală, grădini botanice, parcuri, păduri, aerodromuri, hipodromuri, terenuri de tir, cimitire etc…)
Sp. 25. Orașul. Se tratează problemele orașului ca organism viu. Se arată cum scopul de creare și modul de dezvoltare a multor orașe nu mai corespunde cu rolul ce-l îndeplinesc astăzi și se studiază posibilitățile de transformare și dezvoltare în viitor, pentru a se adapta cât mai potrivit nevoilor populației.
Sp. 26. Probleme de estetică în urbanism. Se tratează principiile de estetică în dezvoltarea viitoare a orașelor: amenajarea arterelor de circulație în raport cu clădirile de destinații diverse, amenajarea piețelor, lucrărilor de artă, terenurilor libere, parcurilor etc… În celelalte spații (27-30) se tratează toate celelalte probleme relative la poliția și îngrijirea clădirilor, legiferări în urbanism, reformele în administrația orașelor, precum și problemele asupra dezvoltării armonioase a tuturor centrelor și activităților unei țări întregi.
În spațiile 31-42. Secțiunea germană pentru clădirile de locuit. 
Sp. 31. Aprovizionarea locuinței. Se tratează, în planuri, tablouri, fotografii, toate chestiunile relative la raționalizarea activității domestice, mai ales la populația orășenească. Împărțirea spațiilor în locuință, condițiile de igienă și salubritate, reducerea activității și cheltuielilor domestice la minimum necesar, ușurarea muncii prin introducerea mijloacelor mecanice de executare a muncilor mai grele, reducerea timpului de lucru prin organizarea lui, reducerea cheltuielilor generale etc…
În spațiile 23-24 se tratează chestiunile relative la venituri și cheltuieli de locuit, politica agrară și prețurile terenurilor în orașe, politica socială în construcțiile pentru locuințe.
Sp. 35. Planul orizontal al locuinței. Problema principală a construcției de locuințe este planul potrivit al locuinței pentru o familie. Acest plan este proiecția orizontală a ideii în spațiu a locuinței și totodată planul de organizare a activității întrânsa; pe când fațada este numai o urmare a acestui plan și nicidecum punctul de plecare al proiectului. De aceea nu trebuie să se caute numaidecât simetrie, ci numai satisfacerea nevoilor funcționale ale activității domestice cu cele mai mici cheltuieli de construcție și întreținere și cu întrebuințarea în modul cel mai armonic a spațiilor.
(va urma)



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 7 ori 10  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter