26.01.2020,  20:03:24 | 0 comentarii | 451 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Inspirat și de cărțile-document ale lui Marian Boboc, / Radu Chinţa și ai săi talentaţi copii au demarat un proiect de suflet pentru Vale 
Articole de acelasi autor
de Corneliu BRAN

Am auzit încă de la finele anului trecut de ideea profesorului de desen petrilean, totodată și directorul Clubului Copiilor Petrila, Radu Chința, despre un proiect de suflet al dumnealui pe care urmează să-l pună în aplicare în acest an. Ideea și proiectul sunt reprezentative zonei noastre. Proiectul celui care coordonează în toată Valea Jiului cluburile copiilor din cele patru localități, de la est la vest, merită prezentat opiniei publice.

„Mineritul în Valea Jiului și minerii săi minunați – trecut, prezent, viitor”…
Pe cel care se ocupă săptămânal și de cercul de pictură și desen al Clubului Copiilor Petrila, pe lângă treburile administrative și de coordonare ale activității acestor cluburi ale elevilor, l-am găsit săptămâna trecută în biroul său. Avea o mică „fereastră” între două ore de pictură și desen cu copiii, o mică pauză numai bună să se mai ocupe de partea scriptică, de documente, acte și alte hârțogării birocratice de care nimeni nu scapă într-o funcție, fie el preot, medic, profesor, funcționar public, inginer sau ce-o mai fi. Odată sosiți în birou, i-am „răpit” profesorului pentru câteva zeci de minute această activitate.
„Dacă e vorba să vorbim de acest proiect de suflet, oricând vă stau la dispoziție, iar ce mai am de lucru poate să mai aștepte”, ne-a spus Radu Chința”. Imediat, ca să și argumenteze ceea ce va vorbi, a adus la „locul faptei” și „probele”, pregătindu-se pentru a ne da toate datele și a-i evidenția pe talentații copii, că, în fond, chiar dacă ideea vine de la profesor, despre ei este vorba și despre creațiile artistice ale lor.
Ei bine, să trecem așadar peste alte amănunte și să intrăm în miezul problemei. Radu Chința a avut o idee foarte bună anul trecut, spre final, pe care a pus-o în practică printr-un proiect despre care va auzi în acest an și anul care vine toată țara. Proiectul se numește simplu și sugestiv, „Mineritul în Valea Jiului și minerii săi minunați – trecut, prezent, viitor” și va cuprinde realizări artistice – desene, picturi și grafică – realizate de elevii de la cluburile copiilor din toată Valea Jiului pe această temă – trecut, prezent și viitor. Lucrările vor fi expuse în diverse expoziții care vor fi organizate de Radu Chința și aceste cluburi în Valea Jiului, dar și în județ și prin toată țara, în parteneriat cu alte cluburi ale copiilor cu care Clubul Copiilor Petrila are legături de multă vreme sau va avea începând din 2020 sau 2021.
„Primele expoziții cu lucrări pe această temă vor avea loc la Petrila, Petroșani, Vulcan, Lupeni, Uricani și Aninoasa, deci în Vale, urmând ca totodată să le organizăm pentru început și la Deva, apoi Hunedoara și, poate, Orăștie, Hațeg și Simeria. Vom vedea, încă nu am stabilit exact datele și localitățile, dar pentru început știm că Petrila, Petroșani, Lupeni și Deva vor fi printre primele. Apoi, avem în vedere centre culturale din toată țara, pentru început va fi Alba-Iulia, apoi ne vom orienta spre Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Craiova, Constanța, Brașov, Sibiu și, firește, Capitala. Toate aceste expoziții vrem să le organizăm anul acesta și în 2021, poate chiar și 2022. Este un proiect cu bătaie lungă prin care vom arăta, prin ochii copiilor, ce a însemnat mineritul în Valea Jiului, cum arată el în prezent și cum va arăta în viitorii ani, dacă vom mai putea vorbi de această activitate. Totodată, vom încerca să le arătăm copiilor, la fața locului, cum arată o exploatare minieră – la suprafață, istoria Minei Petrila, pe care o pot vedea prin intermediul și cu ajutorul celor ce se ocupă de acel proiect minunat de la fosta Mină Petrila și alte lucruri legate de această activitate, inclusiv date, informații și imagini din ceea ce a însemnat mineritul în toată Valea, o activitate prețioasă care a dat practic viață acestei zone a țării, oamenii venind din toate zările pentru o pâine mai albă și pentru a putea așeza cum trebuie viitorul copiilor lor. Aici avem atâtea exemple de cărți și informații din documente originale și ziare vechi, încât copiii își pot face o idee, exact, cum a fost mineritul și ce a adus el pentru Valea Jiului și locuitorilor ei. Ca să dau doar un exemplu, doar scriitorul și documentaristul Marian Boboc, la câte cărți și pagini de ziare a așternut cu minunatele sale povești despre Valea Jiului, e un izvor foarte prețios de informații în acest sens!”, ne-a spus Radu Chința.

Câteva creații
A doua parte a discuției noastre s-a desfășurat pe fondul prezentării primelor lucrări pe această temă, lucrări ce vor fi deja expuse la prima expoziție ce va fi organizată probabil la Petrila în această primăvară care vine și apoi în alte localități ale Văii Jiului.
„Tematica aceasta a mineritului în viziunea copiilor este foarte interesantă și de la copil la copil ea este văzută din alte perspective, ceea ce mie, ca profesor, mi se pare remarcabil. Dacă până nu demult copiii realizau lucrări pe această temă prin informațiile pe care le cunoșteau de la părinții lor și care, într-un fel sau altul, le erau familiare, în momentul de față copiii mai cunosc mineritul doar din amintiri, din ceea ce le este povestit lor de către bunici, tați sau frați mai mari, și care au avut un contact direct cu această activitate.
Ca să încep prezentarea mini expoziției începută de curând și pe care noi dorim să o dezvoltăm anul acesta și anul care va veni, trebuie să vă spun că imaginația și dorința copiilor de a desena pe această temă este mare.
Sunt câteva elemente distincte ale vieții de miner. Sunt, de exemplu, obiecte familiare actului în sine: o cască de miner, cizmele de cauciuc, lampa de miner, un târnăcop și așa mai departe. Copiii le surprind foarte bine în desenele lor.
De exemplu, o cască de miner a fost surprinsă foarte bine de elevul Alexandru Florin Acamenițoaie. Printr-un studiu despre natură destul de aprofundat, acest băiat a primit o cască reală de miner, pe care a trebuit să o deseneze așa cum o vede el și a ieșit ceva foarte frumos.
Continuăm cu o lampă veche de miner, eleva Andreea Timeea Ecselei a înțeles să o deseneze artistic, dându-i acel aspect rustic și o mare expresivitate, după cum puteți vedea și fotografia pentru cititorii ziarului dumneavoastră. Există niște lanțuri care sunt rupte și cred că ceea ce a vrut să spună eleva prin imaginea creată este faptul că această meserie și această ocupație poate fi și o îngrădire, dar poate fi și un fel de eliberare din sărăcie sau din alte aspecte sociale. Ea este din Petroșani și vine la noi la cerc în Petrila de ani de zile, făcând naveta în fiecare zi de sâmbătă, spunându-ne că aici la noi a găsit un mediu prielnic ca să-și dezvolte creativitatea, un loc unde se simte bine.
Eleva Dana Maria Codrea Hoarcă a desenat un portret de miner, așa cum îl vede ea în ziua de astăzi, cu un fel de galerie în spate și este de subliniat oarecum expresivitatea ochilor acestui personaj, dar și abordarea interesantă a subiectului, aș putea spune că e vorba de un miner mai neconvențional. 
Avem, de asemenea, o fostă elevă care a frecventat cursurile cercului nostru de la Petrila și care, moment este elevă a liceului de artă din Deva. După cunoștințele și tehnica de lucru primită aici la noi, a fost îndrumată să meargă să studieze la un liceu de artă, lucru pe care fata l-a și făcut. Talentul ei există și era păcat să nu meargă pe a cale. Eleva se numește Iasmina Ionela Urmă, care a desenat un vechi funicular, un utilaj prin care era transportat cărbunele sau piatra sau alte materiale necesare acestei activități. Este un desen realizat doar în creion și e bine că s-a folosit doar creion, s-a mers practic pe culoarea mineritului, mult negru, fiind vorba de foarte mult cărbune, foarte mult praf… 
Există desenat pe un perete de pe coridorul de la parter, o operă colectivă, deci realizată de fiecare din acești copii pe care-i evidențiez azi, o desfășurare a Minei Petrila, așa cum era ea în momentul în care funcționa, realizat după o fotografie mai veche. Fiecare elev a realizat câteo bucățică din această desfășurare a fostei mine și a ieșit ceva foarte frumos. Prin această lucrare am încercat să dezvolt și spiritul acesta de echipă, de colaborare între acești ucenici ai mei, încercând astfel să le arăt că într-o echipă, fie ea de artiști plastici, de fotbal sau de orice vreți, acest spirit trebuie să existe. 
Mai este un desen pe care doresc să vi-l prezint, unde apare de asemenea o cască de miner, dar și un târnăcop și o lampă veche de miner, aici fiind vorba de colaborarea dintre două fetițe, Ana Maria Gîrda și Alexandra Constantin. Ele două sunt din Petrila și au realizat un desen foarte interesant, din prisma gândirii lor despre această activitate. 
Mai avem și acest desen, realizat de Alexandra Murtaza, o fetiță care și-a imaginat o scenă de minerit, un miner care împinge vagonetul, desenat pe un tablou mai mic și foarte interesant realizat. Micul artist plastic a vrut să surprindă nu atât obiecte din viața minerului, ci chiar o scenă din această muncă grea și nobilă.
Ultimul tablou pe care vi-l prezint acum este cel al unui băiat, Vlăduț Vesa, a făcut o alăturare între două elemente foarte importante: modernul și trecutul. A alăturat unei cizme de miner un baschet de sport – papuc revenit la modă pe terenurile de sport după ce în anii 80-90 erau la modă bascheții chinezești, pe care i-am prins și eu și probabil și dumneavoastră. Există în această lucrare un dialog între generații, cel puțin el mi-a spus că a vrut să arate ceea ce era odată și ceea ce este acum. El e pasionat de personaje de desene animate și ar vrea să devină pe viitor un bun creator de imagini pentru aceste desene, un bun animator care să facă animații și să devină cunoscut. Poate că visul său nu e chiar departe ținând cont de talentul lui. Desenând foarte mulți papuci și lucruri de genul acesta, la un moment dat i-a venit ideea să facă o alăturare între ceva nou și ceva vechi. Rezultatul este foarte frumos, ideea i-a ieșit foarte bine și ca atare i-am inclus desenul în tematica noastră și acest proiect de care am vorbit. Eu, de altfel, încurajez dialogul acesta, între a păstra ceea ce este vechi și important pentru societate și comunitate și a scoate în evidență ceea ce este nou dar bun”, a încheiat prezentarea profesorul Radu Chința.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227







Publicitate
Newsletter