În anii puterii comuniste, Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroșaniului își schimbă numele în Teatrul de Stat, pentru ca mai apoi, în anii dulci și mănoși (pentru unii) ai capitalismului „de cumetrie” să devină „Belle Époque”, un restaurant fermecător. De fapt, singurul local din Valea Jiului care are tradiție interbelică, a cărei istorie, și ce istorie!, din primul sfert de veac am publicat-o în volumul „Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Corso de la George Enescu la A.R.L.U.S.”. Nu ascund faptul că de ceva timo lucrez la o nouă ediție a cărții.
Anul acesta se împlinesc, vai, cum trece vremea, 95 de ani de la inaugurarea casinoului. De aceea am numit ciclul evocator dedicat casinoului muncitoresc/ teatrului de stat, pe care îl voi publica în acest an: „Anul casinoului”.  

Ianuarie 1950 
Întrecerea echipelor artistice ale căminelor culturale

După intonarea imnurilor URSS şi RPR, tovarăşul C. Dănilă, din partea Comitetului Provizoriu al plasei Petroşani, deschide concursul căminelor culturale. La 8 ianuarie, intră în competiţie la Casinoul Muncitoresc 10 echipe artistice de la căminele culturale din regiunea Valea Jiului şi plasele înconjurătoare. Artiştii s-au întrecut la 3 secţiuni: teatru, jocuri populare şi coruri. Clasamentele au fost următoarele:
Teatru: Premiul 1 - Căminul Cultural Sălaşul de Jos; Premiul II: Căminul Cultural Pui; Premiul III - Căminul Cultural Sarmisgetusa;
Jocuri: I - Căminul Cultural Ostrov; II - Căminul Cultural Cimpa; III - Căminul Cultural Pui;
Coruri: I - Căminul Cultural Pui; II - Căminul Cultural Boţar; III - Căminul Cultural Pui.  

Consfătuire festivă care studiază
Istoria Partidului Comunist (b) al URSS

Pe lângă organizaţiile PMR din Judeţeana Valea Jiului existau cercuri, în cadrul cărora se studia Istoria Partidului Comunist (b) al URSS. Studioşii din aceste cercuri s-au reunit duminică, 15 ianuarie, la Casinoul Muncitoresc într-o consfă­tuire festivă. La care au luat parte şi fruntaşii în producţie, care, deşi nu studiau istoria, au fost convocaţi „tocmai pentru a se putea convinge de foloasele studierii Istoriei”.
Au luat cuvântul: Irma Karda - responsabila Comisiei de Propagandă de pe lângă Comitetul Judeţean al PMR Valea Jiului, Ion Olaru - secretarul adjunct al Organizaţiei Judeţene PMR Valea Jiului, Ludovic Kristaly - activist la sectorul Petroşani al PMR şi fost fruntaş în producţie, Maria Sîrbu - secretar adjunct al Organizaţiei Judeţene PMR Valea Jiului şi ilegalistă, Wiliam Suder - membru în CC al PMR, ing. Atanasiu - de la CFR, Maghiari - Comitetul Provizoriu Petroşani, tehnicianul Crişan - Mina Lonea, ing. Alexandru Panaitescu -  Direcţia Sovromcărbune Petroşani.
Consfătuirea s-a încheiat cu intonarea Internaţionalei, participanţii urmărind filmul sovietic Lenin în octombrie. 

Teatrul de Stat: Hoţii la miere

La 19 ianuarie are loc la Casinoul Muncitoresc premiera comediei muzicale pentru copii şi tineret Hoţii la miere de V. Avrigeanu şi Alexandru Jeleş.

Inaugurarea staţiei de radioficare
 
În angrenajul propagandei epocii roșii, radioficarea a ocupat un loc central. Prin emisiunile diseminate prin intermediul radioficării, mesajul partidului ajungea la fix în… difuzoarele  clasei muncitoare.
De aceea inaugurarea staţiei de radioficare a avut loc într-un cadru festiv, la Casinoul Muncitoresc, la 20 ianuarie, în prezenţa unui numeros public.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de Francisc Pal, preşedintele Comitetului Provizoriu. Şi Vasile Cîmpeanu şi Ludovic Kristaly (din partea sectorului PMR Petroşani) au arătat importanţa introducerii radioficării la Petroşani.
Festivitatea s-a încheiat cu un program artistic al formaţiilor din Petroşani.
În volumul II din Istoria Societăţii Române de Radiodifuziune (Colecţia Biblioteca Radio, Societatea Română de Radiodifuziune, Departamentul Secretariat General, Direcţia Patrimoniu, Bucureşti, 2000), Eugen Denize arată importanţa propagandistică a radioficării în anii 1946 şi 1949: „În afară de epurări, pentru că nu toţi posesorii de aparate de radio erau adepţii puterii comuniste, s-a luat hotărârea de a înfiinţa 25 de staţii de amplificare cu 500 de difuzoare tip locuinţă şi 500 de difuzoare în aer liber. Astfel, în preajma alegerilor din 19 noiembrie 1946, războiul decibelilor atinsese punctul culminant, creându-se prin larmă impresia că Partidul Comu­nist era un gigant” .; „Pentru că aparatele de radiorecepţie erau încă destul de scumpe şi pentru că ele puteau fi folosite şi pentru ascultarea altor posturi de radio decât cele româneşti, puteau aduce propaganda inamicului în propriu cămin, autorităţile române au hotărât să introducă şi să dezvolte o vastă reţea de radioficare. Prima staţie de radioficare a fost dată în folosinţă în ziua de 11 mai 1949, în incinta Liceului nr. 10, de pe strada Expresului nr. 1, din cartierul C.F.R. Steaua. Propaganda comunistă prezenta staţiile de radioficare ca pe nişte puternice mijloace de agitaţie şi propagandă, în folosul celor ce muncesc. Punerea lor în funcţiune este o dovadă a faptului că în ţara noastră oamenii muncii se bucură efectiv de libertatea cuvântului, că în democraţia noastră populară dreptul la cultură este o cucerire însemnată a clasei muncitoare şi a întregului popor muncitor. Până în 1958 peste 1.000 de localităţi erau radioficate, numărul abonaţilor ridicându-se la aproximativ 600.000”.  

Conferinţa „Viaţa şi opera lui V.I. Lenin, marele dascăl al proletariatului”

Cu prilejul împlinirii a 26 de ani de la moartea lui V.I. Lenin, la Casinoul Muncitoresc are loc în după-amiaza zilei de sâmbătă, 21 ianuarie, o mare şedinţă solemnă comemorativă.
Pe scena, aranjată în spiritul epocii cu drapele roşii, lozinci şi… bustul lui V.I. Lenin, ia loc prezidiul adunării, format din fruntaşi în producţie (Iosif Barbura - mecanic la Depoul CFR Petroşani; Cornel Jura - Atelierele Centrale Petroşani, Alexandru Moraru - Mina Petrila).
După cuvântul de deschidere rostit de Ion Cosma, secretarul organizaţiei PMR Petroşani, începe conferinţa tovarăşului Carol Juhasz, membru în Biroul Comitetului Judeţean PMR Valea Jiului.
(va urma)

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.