Ca Valea Jiului să depășească statutul de zonă defavorizată trebuie să renunțăm la blamări, să găsim soluții cu partenerii europeni, să acționăm constructiv.
Spune Mihai Danciu despre eternul pericol: „Având o populație total nepregătită să adere sau să susțină inițiative independente competitive măcar pe piața națională, beneficiile fondurilor pentru tranziție justă vor ajunge din 2023 în alte găuri negre.( ...) Trebuie să acționăm rapid ca o comunitate: să dialogăm cât mai mult, să creștem nivelul de încredere reciprocă la firul ierbii și să luăm inițiativa”.

În cotidianul nostru au apărut  o serie de materiale privind activitatea PricewaterhouseCoopers în Valea Jiului,  firmă de consultanță contractată direct de Comisia Europeana pentru a oferi suport teoretic în vederea absorbției a 750 de milioane de euro, din care o mare cotă parte trebuie să ajungă în Valea Jiului în vederea asigurării tranziției de la zonă minieră defavorizată la o zonă stabilă economic. Așteptăm acest moment de 20 de ani, de când au apărut primele semne că industria minieră nu este sustenabilă. În ultimii 10 ani, însă, se insistă la nivel mondial pentru eliminarea marilor poluatori și pentru trecerea la energie verde. Ceea ce ne pune, ca zonă, într-o altă poziție defavorizată. Tot de 10 ani batem pasul pe loc când vine vorba despre soluții reale de reconversie a zonei din una minieră în una turistică. S-au alocat fonduri importante pentru reconversii profesionale, programe de integrare pe piața muncii, dar real, comunitatea nu s-a ales cu nimic concret palpabil, ceea ce scoate la iveală un alt efect pervers al politicilor de renconversie: absorbția fondurilor pe programe socio-economice, dar cu beneficiu real doar pentru cei care le pun în practică, fără rezultate concrete pentru beneficiarii finali. În concluzie, tot noi, oamenii, comunitatea, pierdem și acest lucru se întâmplă din cauza faptului că nu știm, uneori nu vrem să colaborăm eficient și să ne ajutăm să ne fie bine. Acestă meteahnă este adusă în discuție și de Mihai Danciu. Este crucial, cum spune și Mihai, să știm să gestionăm eficient această oportunitate a schimbării, iar fără cooperare eficientă între toți actorii implicați: finanțatori - UE, consilieri – PwC, administrația locală, politicieni, guvernanți, ONG-uri, mediul de afaceri, nu ajungem unde ne-am propus.  

Mulți, foarte mulți bani pentru dezvoltarea zonei. Dar nu oricum
Comisia Europeană, prin START-ul Platformei pentru regiuni miniere în tranziție, a atribuit elaborarea prioritară a strategiei până în 2030 de către PwC Romania. Vor fi direcționate 750 de milioane de euro spre zonele miniere în tranziție din România. Cea mai muli bani vor ajunge în Valea Jiului. Banii sunt alocați pentru a compensa pierderile de venituri din industria minieră și pentru a înlocui o parte din producerea energiei termice cu energie verde. Așadar, banii care vor veni de la UE nu vor finanța doar idei de dezvoltare turistică, ei trebuie să finanțeze și business-ul verde, sustenabil. Ei nu vor sta doar la cheremul primarilor pentru a-și construi cu ei proiecte nesustenabile, sau proiecte edilitare care să aducă un plus de imagine tot primarilor. Banii nu vor mai veni în Valea Jiului doar pentru a intra în buzunarele celor care jonglează cu programele de mediu, de reconversie etc. Banii europeni sunt direcționați spre Valea Jiului pentru a rezolva o problemă veche de 20 de ani, pe care guvernanții noștri nu au reușit, nu au știut cum sau nu au avut interes să o rezolve. Acești bani se adaugă, așa cum arăta și Mihai Danciu, finanțărilor curente din Fondul Social European, Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune.
Să nu uităm, tot cu bani europeni, în perioada exercițiului financiar 2007-2013 s-au reabilitat proiecte de apă-canal, de eficientizare energetică, restaurare sau regenerare.
Valea Jiului „a fost declarată în trecut zonă defavorizată pentru a oferi facilități fiscale unor mari firme fără impact local. A primit pentru prea puțin timp un instrument de asistență tehnică permanentă, nepolitizată, împreună cu alte zone similare din țară. Acum se pregătește să devină ITI învățând (?) din eșecul ITI Delta Dunării”, evidențiază atent Mihai Danciu.
ITI-urile sunt alocări pentru Investiții Teritoriale Integrate - un instrument de ajutor financiar care s-a aplicat până acum doar în Delta Dunării, dar care acolo nu au fost implementate corect. 
Ca soluție, ideea este bună, dacă la nivel local se va cunoaște și „know- how”-ul acestor tipuri de proiecte de finanțare. Dacă nu, vor fi doar bani irosiți.
Ideea ITI-urilor pentru zonele în tranziție aparține fostului ministru interimar al Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu. Mecanismul se aplică teritoriilor omogene, bine definite, care au şi nevoi specifice, exact cum este și Valea Jiului. Conform conceptului ITI se realizează o strategie de dezvoltare a respectivului teritoriu, se înființează o asociaţie de dezvoltare intracomunitară care guvernează teritoriul și se alocă bani europeni din programele operaţionale dedicat acelui teritoriu. 
Pentru exerciţiul 2021-2027, în afară de Delta Dunării, se încearcă abordarea acestui mecanism de finanțare pentru Valea Jiului. Tot fostul ministru interimar a propus, pentru noul exerciţiu financiar 2021-2027, ca Programul Operaţional Regional (POR), să fie descentralizat pe cele opt regiuni de dezvoltare ale ţării, ideea susținută și de administrațiile locale, care întâmpină mari dificultăți birocratice până la accesarea banilor europeni. 

Să transformăm politicul în pârghie, să ne folosim de politicieni ca de unelte în atingerea scopului final
Un lucru extrem de important a mai evidențiat Mihai Danciu, aceea că factorul politic este obiect de blamare la nivel local, după ce reprezentanții tuturor partidelor politice au promis multe și au făcut puțin. Orice om politic este circumspect, politicienii din partide diferite s-au învățat să fie în permanent conflict. Asta nu ne ajută deloc. Politicianul trebuie privit și folosit ca o unealtă, un exponent local la centru. El trebuie să facă tot posibilul să ajute la facilitarea legislativă în vederea rezolvării problemelor locale, iar cetățenii trebuie să se raporteze la el ca atare, nu ca la un baron. 
„Politica locală a devenit peretele de vărsat frustrări de comunitate, desfășurându-și spectacolul obișnuit și previzibil. Se știu foarte clar taberele și prin ce mecanisme de casă sunt reflectate în discursul public. Rezultatul e același de când ne știm, chiar dacă se schimbă aleșii. Dar mahalaua e la ordinea zilei și dansează pe nevoile celor dependenți de deciziile politice. Apoi se supără dacă nu li se raportează despre discuțiile cu privire la viitorul zonei.
Pericolul este și va rămâne în permanență acolo: să se servească opiniei publice discursul dependenței bunăstării de deciziile de la centru, atât timp cât centrul sprijină cu greu inițiativele pozitive actuale. Un alt discurs care dezbină este cel îndreptat asupra politicilor Uniunii Europene, având ca promotori ramurile locale ale ONG-urilor internaționale. Pe lângă acestea, intervine complezența persoanelor de decizie, lipsa de viziune și negarea necesității de pregătire/ educare continuă. Continuând pe această linie, având o populație total nepregătită să adere sau să susțină inițiative independente competitive măcar pe piața națională, beneficiile fondurilor pentru tranziție justă vor ajunge din 2023 în alte găuri negre. Acestea vor produce baroni ai consultanței, ai recalificării profesionale, ai subvențiilor pentru noile energii. Pentru aceasta, trebuie să acționăm rapid ca o comunitate: să dialogăm cât mai mult, să creștem nivelul de încredere reciprocă la firul ierbii și să luăm inițiativa”.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.