25.02.2020,  19:43:31 | 0 comentarii | 577 vizualizari
Marian Boboc vă prezintă: EVREI LA CASINOUL MUNCITORESC DIN PETROȘANI
de Marian BOBOC

Monsieurs, changez les dames!

Un petroşenean evreu rememorează atmosfera caldă, nepoluată de noxe interetnice, ce domnea la Casinoul Muncitoresc prin 1937: „Exista la Petroşani un casinou muncitoresc, care avea un cinematograf foarte bun.... Aici se organizau baluri. Pe atunci se dansa mazurka, şi tata, unul din evreii din Petroşani, conducea dansul. Parcă îl aud şi acum pe tata: Monsieurs, changez les dames! Asta era prin 1937. Toţi erau prieteni. Era vreo pro¬blemă că unul era evreu?”. 
Un alt evreu evocă şi el cu multă căldură, după ani şi ani, atmosfera Cinematografului Muncitoresc: „Mergeam ocazional la cine¬ma¬tograful muncitorilor, care era accesibil tuturor. Rulau filme de Walt Disney şi, mai târziu, filme nemţeşti de propa¬gandă. Îmi amintesc de filmul The Golden City (Oraşul de aur), un film înduioşător despre Praga şi promisiunile încălcate (Kris-tina Soderbaum 1917). Ne strecuram în cinematograf, fără să plătim uneori. Nici nu mi-aş fi imaginat că proprietarul, D-nul Horvath, îi amintea tatălui meu de suma pe care i-o datora”.

Teatrul evreiesc reclamat de un... evreu

În noiembrie 1930, la Teatrul Muncitoresc din Petroşani trebuia să se desfăşoare o reprezentaţie a Teatrului Evreiesc din Bucureşti. Această manifestaţie teatrală anunţată dă  naştere unui conflict între Braun, organizatorul petroşenean al eveni¬mentului, şi conducerea teatrului evreiesc, respectiv Reghina Simovici şi Taufer Adolf.

În anii ’30, evreii sunt destul de numeroşi în Valea Jiului. Dată fiind disponibilitatea acestei etnii pentru cultură, prezenţa trupelor de teatru evreieşti în Valea Jiului reprezintă, dacă nu o constanţă, atunci măcar o normalitate în peisajul cultural al Văii. De obicei, acestea sosesc la Petroşani, urmare a unor invitaţii primite din partea unui reprezentant al comunităţii evreieşti, în condiţii financiare dinainte stabilite. 
Aşa se face că în toamna lui 1930, evreul petroşenean Braun tocmeşte Teatrul Evreiesc din Bucureşti. Nu ştim dacă părţile contractante au băut şi adălmaşul, dar, cu siguranţă, Bauer îi dă lui Taufer Adolf, directorul teatrului, 7.000 de lei, reprezentând onorariul pentru reprezentaţia ce urma să o susţină la Petroşani în noiembrie, şi încă 2.000 de lei - cheltuieli de deplasare. Până aici, toate bune şi frumoase.
Însă, văzând că trupa întârzie să-şi facă simţită prezenţa la Petroşani şi aflând că pe 15 conducerea teatrului evreiesc ar pleca la Budapesta, organizatorul Bauer intră la bănuieli, dacă nu chiar în panică, şi face o plângere poliţiei. Care intră pe fir cu operativitate.
Comisarul M. Piturescu de la Poliţia judiciară din Prefectura Poliţiei Bucureşti preia cazul şi îi interoghează pe conducătorii teatrului evreiesc.
Taufer Adolf, în vârstă de 32 de ani, directorul trupei, după ce recunoaşte că a primit banii -  „Este adevărat că am primit de la dl. Braun din Petroşani suma de 7.000 lei, să joc cu trupa mea nişte reprezentaţii de teatru”-, declară şi motivele întârzierii: „dar până acum nu m-am dus, nu m-am dus fiindcă nu am toată trupa cum mi-a cerut-o dl. Braun şi dealtfel chiar în contract nu este fixată data când trebuie să joc”. Strâns cu uşa de poliţie, Taufer „crede că până la 1 Decembrie mă voi duce să joc cu trupa, iar dacă nu este mulţumit dl. Braun, îi restitui suma de 7.000 lei, ce mi-a dat-o la dispoziţie”, dezminţind şi zvonul că ar trece graniţa la Budapesta.
În faţa comisarului Piturescu, Reghina Simovici, artistă şi directoare de trupă, declară: „Cunosc pe dl. Braun din Petroşani. Eu împreună cu ginerele meu, Adolf Taufer, am primit de la D-sa 7.000 lei, ca să jucăm la Petroşani, dar nu s-a fixat nici o dată când să ne ducem, ci aceasta urmând s-o fixăm noi, după ce vom avea toată trupa ce o cere dl. Braun. Cum până acum nu am avut această trupă completă, nu ne-am putut duce. Însă (...) până la 1 decembrie ne ducem să jucăm. Nu este adevărat că voiam să plecăm la Budapesta”.
Şi aşa se încheie istoricul unei reprezentaţii artistice care l-a ţinut, exact ca la teatru, cu sufletul la gură pe organizatorul Bauer.

Balul evreiesc

La 10 februarie 1926, Casinoul Muncitoresc este gazda a unuia dintre evenimentele cele mai aşteptate de amatorii de mondenităţi, balul evreilor.

Cronicarul monden al „Gazetei Jiului” e pe fază: „…s-a ţinut balul evreiesc din localitate, unul dintre cele mai reuşite din acest carnaval. Serbarea s-a început cu muzică, după care s-a desfăşurat un program foarte bogat, ce a durat către ora unu. Dintre cele mai reuşite remarcăm dansurile executate precis atât de două fetiţe, cât şi cele executate de tânărul Horváth cu d-şoara Jeny Genud. O serie de cuplete, unde dl. Kövári a ţinut hangul aproape tot timpul, au distrat asistenţa din seamă afară de numeroasă compusă în cea mai mare parte din evreii locali şi din jur, la care s-au mai adăugat şi un însemnat număr de români. Solidaritatea ce domneşte între fii acestui neam de negustori s-a mai dovedit odată cu prisosinţă. Sala a fost frumos împodobită cu covoare şi verdeaţă. Dansul a ţinut până a doua zi. Venitele serbării foarte mari”.  

O producţiune muzical-teatrală a Uniunii Femeilor Izraelite

Sezonul monden al anului 1931 este deschis la 3 ianuarie la Casinoul Muncitoresc de către Uniunea Femeilor Izraelite din Petroşani printr-o producţiune muzical-teatrală. Şi aceasta are, ca majoritatea evenimentelor organizate de femeile izraelite, un scop filantropic.

Deşi la început de an, cronicarul Văii Jiului nu se arată prea generos, dovedindu-se destul de echilibrat în aprecieri, nu şi atunci când e vorba de domnişoara Grün: „(…) A asistat un public numeros. Programul, cam încărcat, a fost în genere bine executat. S-au remarcat în special: fetiţa lui Grün, în prolog, cântec şi dans, făcând dovadă de o uimitoare prezenţă de spirit, putere extraordinară de memorizare şi de un real talent, lăsând publicului impresia că nu-i o copilă de 5-6 ani, ci o artistă în plină formaţiune”.
Este foarte interesant că această manifestare e pusă în scenă de forţele locale, diletante, dar cu mare iubire faţă de artă. Astfel, alături de domnişoara Grün, „se mai dau în spectacol” pe scena casinoului şi alţi petroşeneni respectabili: „D. Dr. C. Lăpădatu, ascultându-l şi savurându-i vocea de tenor, sonoră, impecabilă şi stăpânită cu desăvârşire, rămâi complet cucerit de farmecul ei, şi gata… a suporta orice operaţie chirurgicală, făcută de acest adevărat maestru de operaţii şi de operă. Acompaniamentul d-nei dr. Boeriu - corect. D. Horvath Geza, în dans (…), cât şi în melodrama Pe apele Babylonului, înscenată de el însuşi, s-a dovedit un bun interpret al expresivităţii mimice, mişcărilor ritmice. Domnişoara Horvath, dansatoare apreciabilă. S-au distins, de asemenea, şi domnişoarele Klein Edit şi Timoc E., în dansul clasic. Au fost buni şi umoriştii muzicali: Kalló şi Ruder. Opereta În preajma nunţii, predată în idiş, n-a produs efect. Producţiunea a luat sfârşit abia la ora 1 noaptea. A urmat dans. Tombola, nu prea reuşită”. 

Balul Uniunii naționale evree

Dacă până acum balul mascat evreiesc era organizat mai mult de Asociaţia femeilor evree, balul din 9 februarie 1919, desfăşurat la sala Casinoului muncitoresc, este organizat şi de Uniunea naţională evreiască din Petroşani. Preţul intrării a fost moderat: 60 lei de persoană. Că organizatorul e asociație sau uniunea nu modifică parametrii distracției.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 2 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter