26.02.2020,  20:26:05 | 0 comentarii | 757 vizualizari
Cifrele „băieților deștepți” care au condus CEH: 202 creditori. Creanţe de 6.100.388.171 lei 
de Corneliu BRAN

Miercuri, 26 februarie 2020, la sediul Complexului Energetic Hunedoara din Petroșani, a avut loc o conferință de presă susținută de administratorul judiciar Emil Gros, alături de administratorul special Cristian Roșu și de directorul general Samuel Dioane. Subiectul acestei acțiuni a fost legat de prezentarea concluziilor a ceea ce s-a întâmplat la Adunarea Creditorilor, eveniment ce a avut loc cu o zi înainte, dar și de prezentarea Raportului asupra cauzelor și întâmplărilor care au dus la apariția stării de insolvență a CEH.

Creanțe acceptate: peste 6,1 miliarde lei noi
Pentru început, administratorul judiciar a prezentat exact care este situația la CEH și cum a fost ea prezentată și creditorilor, față de datori și de tabelul preliminar cu sumele datorate creditorilor de la masa credală.
„Următorul termen în instanță este pe data de 2 aprilie la Tribunalul Hunedoara la judecătorul sindic. Avem și Apelul formulat de câțiva creditori la hotărârea de deschidere a procedurii, vorbesc de cea din 14 noiembrie. Printre ei se numără GEROM, Compaq Security, Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Mureș. Numărul dosarului este 5.075/97/2016/A4. Este fără termen de judecată, urmează ca, după ce se depun întâmpinările, să se fixeze termen, probabil se va judeca în cursul lunii martie.
După cum am anunțat, ieri a fost prima Adunare de Creditori, fiind confirmat de expertul în insolvență administratorul judiciar care se va ocupa în continuare de Complexul Energetic Hunedoara, dar și stabilit Comitetul Creditorilor, ce va fi format din cinci membri: Administrația Fondului de Mediu – președinte, ANAF, Hidroelectrica, SNÎMVJ și Administrația Națională Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Mureș.
Totodată, a fost finalizată inventarierea tuturor activelor Complexului Energetic Hunedoara. A fost un volum foarte mare de muncă pe care l-am realizat împreună cu angajații CEH. Procesele-verbale au fost depuse la instanță. 
Nu în ultimul rând, a fost întocmit tabelul de creanțe, în total sunt 202 creditori care și-au cerut înscrierea la masa credală. Totalul creanțelor solicitate, reieșit din acest tabel, este de 6.379.377.000 lei noi, dintre care au fost acceptate 6.100.388.171 lei noi. Au fost respinse o parte din creanțele Hidroelectrica și LCC Compania Cărbunelui, care solicitau niște penalități contractuale care nu au putut fi dovedite și nici nu aveau hotărâri judecătorești.
Cei mai mari creditori sunt: Administrația Fondului de Mediu, care are de primit 3 miliarde de lei noi, aproximativ 48% din totalul masei credale, ANAF și Ministerul de Finanțe, care au de primit 1,7 miliarde lei noi, aici intrând și ajutorul de Stat, deci, circa 18% din masa credală, Hidroelectrica, care are de încasat un miliard de lei noi, deci circa 16% din masa credală. Primii trei ca și valoare totalizează, din 6,1 miliarde lei noi, circa 5,7 miliarde lei noi. Restul, vreo 400 de milioane lei noi sunt creanțe mai mici ca valoare. Totuși, dintre acestea aș putea menționa Termoelectrica, Romgaz, CFR Marfă și SNÎMVJ, care au de primit mai mulți bani decât alte societăți din această sumă.
Vizavi de masa credală, avem patru categorii de creanțe. Creanțele garantate ar fi prima categorie, unde avem CNIM-ul, cei care au făcut desulfurarea la Paroșeni, avem ANAF-ul, care are sechestru pe bunurile CEH, pe mare parte din ele, cred că undeva la 90% din bunuri și avem de asemenea, pentru Compaq Security o sumă mai mică la această categorie de creanțe față de cele enumerate – o firmă care a reușit în perioada cât a fost ridicată suspendarea să-și constituie niște garanții. A doua categorie de creanțe sunt cele salariale. A treia categorie de creanțe sunt cele bugetare, aici intrând și Administrația Fondului de Mediu, cel mai mare, și consiliile locale, iar a patra categorie sunt creanțele chirografare (creditorul a căror creanță nu este garantată prin garanții personale sau reale).
Evident, cei nemulțumiți de aceste date vor depune contestații. După ce acestea se vor soluționa, vom avea tabelul definitiv. Pentru ca acest tabel să fie definitiv, trebuie deci să se judece aceste contestații de la acest tabel preliminar, în care instanțele vor stabili exact cât se datorează fiecărui creditor și trebuie să avem și evaluarea bunurilor societății, ca să știm exact cum stă treaba cu creanțele garantate. Creanțele garantate se vor înscrie ca și garantate cu valoarea bunurilor pe care le au în garanție. Pentru că degeaba ai pus 2 miliarde lei garanție, dacă valoarea bunurilor face un miliard, rămâi înscris cu diferența de un miliard.
Tabelul de creanțe îl avem publicat în BPI, cu siguranță se vor depune contestații”.

Raportul privind cauzele ce au dus CEH la această situație a fost întocmit
În continuare, administratorul judiciar al CEH a vorbit despre Raportul la care a lucrat, cel din care ar trebui să rezulte foarte clar cauzele care au condus la intrarea societății în starea de insolvență:
„Am întocmit și Raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la starea de insolvență a societății. A fost analizată perioada 2016-2019, așa cum spune legea legat de anii anteriori deschiderii procedurii. 
Cauzele intrării în insolvență a societății sunt chiar anterioare anului 2016, știm foarte bine că la finele anului 2015 acționarul ceruse intrarea în insolvență. Principalele cauze pe care le-am identificat au fost: neconformarea la reglementările de mediu, de unde și datoria mare către Administrația Fondului de Mediu, care provine în mare parte din amenzile pe care societatea le-a luat pentru incapacitatea de a-și cumpăra certificatele de CO2; reducerea continuă a cantității de energie electrică și termică produsă, precum și a producției de cărbune, acestea două fiind în legătură directă; vânzarea energiei electrice și termice la un preț inferior costului de producție - știm foarte bine care este costul de producție al energiei termice și cu cât se vinde, ieri, de exemplu, prețul a fost de circa 180 lei (nota red. 183 lei), față de aproape 700 lei; reducerea semnificativă a dimensiunii activității; capitalul de lucru negativ; un grad de îndatorare ridicat; echipamente tehnologice cu grad ridicat de uzură și randamente în scădere. Deci, cam astea ar fi principalele cauze.
Cu privire la atragerea răspunderii persoanelor vinovate, la acest punct așteptăm – am precizat și în Raport – să completăm, în funcție de Raportul care vine. Urmează să vină, deci, Raportul Corpului de Control al ministrului Economiei. De asemenea, găsiți și pe site-ul Curții de Conturi, în perioada mai-iulie, Complexul Energetic Hunedoara va face obiectul controlului acestei instituții. Cu privire la acest aspect încă n-am pus concluzii, așteptăm, avem perioadă de completare, deci așteptăm concluziile acestor rapoarte de control”, a menționat administratorul judiciar.

Concluzia Raportului este că CEH se poate reorganiza
Imediat, administratorul judiciar Emil Gros a fost întrebat de jurnaliști dacă, chiar și așa, încă necompletat, a identificat personal vreo persoană vinovată, răspunsul fiind acela de abținere până ce nu vor veni rezultatele celor două controale de care ne-a spus. A continuat însă cu concluzia Raportului:
„Concluzia cea mai importantă a Raportului a fost aceea că societatea se poate reorganiza, în baza Ordonanței 60”. 
Acum, am întreba și noi ce s-a spus și în sală: reorganizare-reorganizare, foarte bine și frumos, dar dacă iar se fac datorii ce va mai fi de făcut în continuare, în condițiile în care datorii au mai tot fost șterse, reorganizare s-a mai făcut și apoi iar s-a ajuns la alte datorii poate și mai mari? Asta e întrebarea! La care timpul va răspunde foarte clar și concret.
Aici s-a primit răspunsul din partea lui Cristian Roșu, nu imediat, dar undeva spre final: „Tocmai la asta ne-am gândit și noi, pentru că nu vrem să se mai întâmple ce s-a întâmplat, să urmeze noi și noi datorii. De aceea, în viziunea mai largă a viitorului complex, pe lângă arderea cărbunelui în Termocentrala Paroșeni dorim și crearea unui nou grup pe gaz, care să ajute la funcționarea termocentralei, astfel încât să putem scădea foarte mult costurile și să devenim rentabili pe piața de energie”.
Întrebat cu ce bani se va face acest nou grup pe gaz, Cristian Roșu a răspuns din nou: „Păi, așa cum am reușit să facem desulfurarea la Termocentrala Paroșeni, cu siguranță o să găsim resurse pentru această investiție…”. 

Următorii pași nu sunt simpli deloc
În ultima parte a susținerii a ceea ce avea să ne spună, Emil Gros a vorbit și de viitorii pași ce vor trebui făcuți, astfel încât CEH, sau cum se va numi societatea după organizare să vadă „luminița de la capătul tunelului”.
„Acum, pentru că avem Comitetul Creditorilor, săptămâna următoare sau la începutul celeilalte săptămâni, vom convoca Comitetul Creditorilor pentru a desemna un evaluator pentru complexul energetic, pentru întreaga societate, pentru toate activele. Am cerut oferte de la cele mai mari societăți din domeniu, care să aibă și expertiza și resursele necesare. Comitetul Creditorilor va desemna oferta pe care o consideră cea mai avantajoasă. Nouă ne revine datoria să identificăm bunurile care vor face obiectul dării în plată, pentru că am vrea să fie rapoarte distincte, bunurile care merg pentru darea în plată și pe care se va întemeia Planul de reorganizare, să fie detaliate și rapoarte de evaluare distincte – aici vom cere și sprijinul ministerului de resort, pentru a ne face o imagine fidelă a ceea ce se dorește și a ceea ce se va da în plată. După cum prevede Ordonanța 60, se va da în plată la ANAF, vor intra bunurile în domeniul public al Statului, după care se vor da în administrarea Ministerului Economiei”, a declarat administratorul judiciar.

Solicită comisie interministerială pentru sprijin la evaluarea bunurilor și pentru „construcția viitorului complex energetic” în regim de viteză
Acesta a fost continuat în expunere la acest capitol de către administratorul special Cristian Roșu, care a intervenit:
„Ca o completare, astăzi vom face o solicitare către Ministerul Economiei, prin care vom solicita prezența unei comisii interministeriale, deci formată din reprezentanți ai mai multor ministere, care să participe la toate acestea, deoarece ne dorim să nu mai existe un timp foarte lung după ce aceste bunuri vor fi evaluate și să putem deja să lucrăm la noua construcție a viitoarei societăți pe care o previzionăm noi că va apărea pe viitor, viitorul Complex Energetic Valea Jiului sau ce altă denumire va avea, format din Termocentrala Paroșeni și cele patru mine, Termocentrala Mintia fiind preluată de o altă entitate, probabil Primăria Deva, sau Consiliul Județean Hunedoara, ori de altcineva interesat. Vrem ca să grăbim puțin acești pași pentru că procedura de insolvență este lungă și vrem oarecum să economisim timpul, vrem în paralel să facem pași și demersuri pentru viitorul complex energetic”.
Completarea-completării la toate acestea a fost făcută tot de administratorul judiciar:
„Bunurile în cauză fiind sechestrate și pe garanția ANAF, se vor da către Ministerul de Finanțe, deci vor intra în domeniul public al Statului. Aici va fi diferența față de ceea ce s-a întâmplat în 2012, când s-au dat, se știe foarte bine, de către CNH toate activele. Acum Ordonanța 60 ne spune că doar activele de interes strategic pentru Sistemul Energetic Național și cele care sunt viabile sunt luate în calcul, fără să detalieze foarte mult. Deci, aici este marea problemă, vor intra în domeniul public al Statului Român, deci nu vor mai fi în proprietatea privată a Statului ci în domeniul public al Statului! Ceea ce înseamnă scoaterea, casarea… Deci, nu mai poți să dai orice! Și mai trebuie îndeplinite și celelalte două condiții: viabile și să fie de interes strategic național!”.

Din vară se speră ca să fie propus Planul de reorganizare!
Întrebat cât crede că vor dura toți acei pași de care ne-a vorbit, administratorul judiciar Emil Gros a răspuns:
„Noi sper să reușim implementarea Planului de reorganizare. Dacă ne gândim că evaluarea tuturor firmelor de la care am cerut oferte este estimată undeva cam la două-trei luni de zile, odată cu finalizarea Raportului de evaluare, asta înseamnă martie-aprilie-mai, pe început de iunie, dacă se vor soluționa și contestațiile - și sper să nu fie multe la tabelul preliminar de creanțe – undeva în vara acestui an sperăm să fie propus Planul de reorganizare. După care va începe implementarea exact pe pașii ordonanței! Dar, încă o dată, aici este marea dificultate și de asta am cerut implicarea ministerelor de resort, vorbim de Ministerul de Finanțe, de Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, pentru a stabili aceste bunuri. Cum le spuneam și domnilor care îmi sunt azi alături, de exemplu sediul acesta unde suntem acum… este indispensabil Sistemului Energetic Național? Nu. Vedeți, aici sunt problemele cele mai mari, iar acest sprijin solicitat trebuie să existe (…) Și mai avem o problemă: trebuie să stingem creanța ANAF-ului. Aceasta este de 1,7 milioane lei. Cât vine asta? Mai puțin de 400 de milioane de Euro. Nu putem să dăm ANAF-ului decât în această limită, cât are creanță garantată și cât are creanță, că nu putem da mai mult”.

Administratorul special CEH susține că viitorul complex energetic are sprijin politic 
Întrebat dacă la nivel politic există sprijin pentru acest complex pe viitor, Cristian Roșu a declarat:
„Tocmai pentru că v-am spus că vrem să comprimăm timpul, am avut deja câteva întâlniri la minister cu domnul ministru Virgil Popescu (care nu se știe dacă va mai fi ministru – n.r.), care a creionat cum va fi viitorul, pentru că nu putem aștepta să treacă timpul fără să facem nimic. Atât viziunea ministerului, cât și viziunea mea și a tuturor factorilor politici este să creăm un nou complex energetic, care să fie format din Termocentrala Paroșeni și cele patru mine din Valea Jiului”.

Minele Lupeni și Lonea, tot închise?
Întrebat ce va fi cu răspunsul CE, ținând cont că la momentul acesta nu există nicio notificare oficială din partea acestui organism european în ceea ce privește funcționarea minelor Lupeni și Lonea, aflate pe închidere, România riscând să dea înapoi bani mulți, același Cristian Roșu, a răspuns următoarele: „Săptămâna trecută am avut o discuție pe această temă cu domnul ministru și cu domnul europarlamentar Siegfried Mureșan, acesta din urmă mi-a promis că în câteva zile, poate săptămâni, în funcție și de programul dumnealui, va veni în Valea Jiului și vom discuta pe această temă. Premizele de la Comisia Europeană sunt favorabile și se pare că vom primi și acea notificare, astfel încât să putem funcționa în bune condiții și legal cu cele două mine aflate pe închidere acum, minele Lupeni și Lonea”.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 7 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter