02.03.2020,  01:49:41 | 0 comentarii | 670 vizualizari
La marea trecere a unui poet
de Ziarul Vaii Jiului

Ion Nicu Țigăntele, poet în primul rând, a trecut de vămile acestei lumi, lăsându-ne mai săraci și mai triști. Trebuie, cel puțin pentru cei care l-am cunoscut, să reamintim cine a fost acest om care s-a stins de curând în suferință.

Ion Nicu Ţigăntele s-a născut la 5 februarie 1953, în comuna Moţăţei, judeţul Dolj. După venirea părinţilor în Valea Jiului a parcurs un traseu şcolar care se cerea în această zonă: şcoala profesională la Lupeni, liceul la Uricani, şcoala de maiștri la Lupeni. A lucrat în Întreprinderea Minieră Uricani, până la pensionarea sa pe caz de boală, ca electrician de mină. 
Activitatea literară cea mai importantă a desfăşurat-o în cadrul cenaclului „Lira” din Lupeni şi cenaclul „Flori de mină” din Uricani. Până acum câţiva ani a fost prezent în majoritatea manifestărilor literare care au avut loc în Valea Jiului. În anul 1984 obţine Premiul II la concursul republican al cenaclurilor literare de la Focşani, Premiul I şi trofeul „Lampa de Aur” la cea de-a XIII-a ediţie festivalului de poezie „Cântecul adâncului” ce a avut loc la Petroşani. A publicat în mai multe reviste literare, cum sunt „Steaua” şi „Tribuna”, în culegerile „Cântecul adâncului” şi „Incandescenţe subterane”, editate de Cenaclul literar „Panait Istrati” din Petroşani. A fost mereu prezent în presa locală din Valea Jiului cu poezie şi articole, majoritatea legate de activitatea din adâncuri, pe care poetul o exprimă sugestiv în poemul „În mină”: „se dilată pupila/ universului/ apoi cobor iar/ din întuneric în întuneric/ reîntrupându-mă/ în veşnicia pântecului/ matern”.  
A publicat două cărți de poezie deosebit de frumoase: Cuvinte văruite, Editura Alfa, Cluj-Napoca, 2007; Primeniri interioare, Editura ALMA, Craiova, 2009. 
Am să mă refer, în principal, la cartea de debut deoarece aceasta este rezultatul de o viaţă al poetului care, în cea mai mare măsură, a scris pentru sine, pentru că aşa a simţit. Din acest motiv, nu vom găsi aici nici un fals, ci doar dovada cea mai clară a unei sensibilităţi care s-a transformat într-un dar artistic pentru ceilalţi. Autorul este conştient de acest fapt atunci când spune: „Fântână sunt/ şi cer şi mare/ şi uneori chiar vas/ răpit de valuri/ dar nesupus furtunii;/ nu sunt măsluitor de verbe…”. Autentica devenire a poetului este însoţită aproape întotdeauna de gândul care uneşte cerul cu pământul şi acest gând este sprijinul pe care-l găseşte într-un arbore atunci când puterile îl părăsesc. Cuvintele văruite au rolul de a salva utopia poeziei şi uneori pe cea a vieţii de zi cu zi. 
Se remarcă la poet o sensibilitate autentică, redată aproape în permanenţă printr-o tristeţe gravă, printr-un trecut care a lăsat urme şi regrete: „Cândva cântau poemele/ în mine/ azi cântă cucuvelele/ deşi port emblema tinereţii…”; „Ne vom plimba la braţ/ eu sprijin/ tu metaforă -/ mie îmi va cânta/ un câine/ ţie îşi va lătra/ o cucuvea/ şi amândoi/ ne vom plimba/ la braţ/ în noaptea/ cu umbre în noi”. Măsura întregii tristeţi şi, în mare măsură, a resemnării este redată în poemul Apus care încheie cartea: „Au ruginit frunzele/ şi anii/ pe lacrima cerului/ odihnesc aripi de vânt/ şi de vreme/ tânjesc amintirile/ pe cutele frunţii/ odată cu vremea/ au ruginit frunzele/ şi anii”.
Poezia lui Ion Nicu Ţigăntele este în aparenţă simplă, exprimând direct trăirile autorului. Sub această simplitate, care pare să fie tangibilă pentru fiecare dintre noi, se ascunde viaţa unui om, care nu este deloc simplă dacă o privim dincolo de registrul ei biologic. Poetul, trăitor de atâta timp în Valea Jiului, are nostalgia originilor redată sugestiv în poemul „Rădăcini”: „mi-am încolăcit braţele/ pe trunchiuri fragile de brad/ şi mi-am legat picioarele/ cu rugi de mure/ şi de miriştea grâului/ m-am legat”. Inima poetului a rămas „la streşina casei” pentru a deznoda amintirile „în crengile pomilor/ în vârful colinelor/ în ţărâna drumurilor/ în apa fântânilor”. Ultimele patru versuri din poemul „Rădăcini” sunt o incantaţie de regăsire a unui orizont de mult pierdut, cel al lumii satului. Lucrurile se clarifică, în acest sens, în poemul „Regăsire”: „mi-am regăsit/ satul trist/ şi casa cu streaşina/ spartă…”. Sunt puse în acest poem, ca într-o pictură, elemente esenţiale: casa cu streaşina spartă, dudul bătrân din care cad frunzele galbene, porţile, cumpăna fântânii şi neputinţa amintirilor care nu pot întoarce timpul şi lasă loc doar pentru o durere surdă. 
Ion Nicu Ţigăntele a fost un poet înzestrat cu darul rar de a reda într-o formă simplă conţinuturi esenţiale, aşa cum o face în poemul „Rapsodie”: „E toamnă/ şi vântul suflă/ păsările/ şi frunzele/ e toamnă/ şi noaptea/ acoperă/ sufletele amare/ amare/ ca o bălărie”. Există în acest poem o economie esenţială de cuvinte, aşa cum se poate întâmpla la un poet care trăieşte sentimentul poeziei dincolo de cuvinte. Atunci când se ajunge la forma: „Păsările fac sul orizontul / răsucindu-l în golul / din oase” cuvintele nu mai au decât un rol secundar şi limba devine mai mult decât cuvintele. 
Fără pretenţia de a fi găsit toate înţelesurile poeziei lui Ion Nicu Ţigăntele, lăsând acest lucru pe seama cititorilor, ne aflăm în faţa unui poet de o reală valoare, înzestrat cu talentul şi sensibilitatea unui artist autentic. Poetul a demonstrat că poezia poate deveni un mod de viaţă, dar nu trebuie împiedicată niciodată să se manifeste deplin pentru că ea este un act liber şi deschide pentru noi o lume a divinului. Ea este poarta prin care trecem dincolo de toate neputinţele noastre pământeşti, într-o lume în care putem visa oricând liberi.  
După atâtea suferințe, poetul Ion Nicu Ţigăntele este acum liber să se manifeste printre îngeri, poate într-un loc mai bun. A străbătut cu bine vămile cuvântului și ale lumii, acum are de străbătut vămile Cerului și pe cele ale neasemuirii. 
Ion HIRGHIDUȘ

Poeme de Ion Nicu Țigăntele
ORTACII
MOTTO: „Mina este ca o femeie care,/ cu cât te complexează/ cu atât o iubeşti mai mult”.

Ortacii sunt printre puţinii
dintre cei care ştiu ceva
despre lumina
ce aparţine lui Dumnezeu
tot ei  - trainice pârghii
din grinda casei 
stau temelie la temelia
simplităţilor.

Ceva din sângele lor
curge prin răsărituri
dizolvând orizontul
oglinzilor oarbe…

sfidând banalităţile cotidiene
îşi dau mâna cu moartea
asemenea apostolilor
uneori hulindu-L
sunt printre primii
care se-nchină deschizând
dimineţile nopţilor
nu obosesc niciodată
murind în picioare
asemenea copacilor fulgeraţi
se transformă
în păduri carbonizate
curgând prin arterele
pământului

se descompun arzând mocnit
în banalitatea cerinţelor
cotidiene
uneori răzvrătindu-se
deseori ridicându-se la cer aburi
curaţi
din răsuflarea sângelui … Lui

NATURĂ VIE CU MORŢI

În giurgiuvele trosnesc 
florile de gheaţă 
făurar îşi vântură 
zăpezile închizând 
galeriile cariilor din tocuri
cuibăriţi prin poduri
porumbeii
mătură funinginea oraşului
din când în când îmbucându-se

ortacii au tras sirena
un nou accident
a închis drumul de-ntoarcere
spre viaţă
câţiva tovarăşi
îşi dreg cuvintele
chemând poeţii să scrie
o poezie care să dea cărbune
cât mai mult cărbune
cât mai ieftin cărbune

femeile cernite 
cu părul despletit 
şterg pragul Golgotei
oraşul înnourat şi-a trimis 
porumbeii cu aripi însângerate
să binecuvânteze martirii
botezându-i în numele
Lui
deschizându-le porţile
spre dincolo.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 5 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *

* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter