30.04.2020,  01:45:40 | 0 comentarii | 808 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Cândva muncitorii și PSD sărbătoreau cum se cuvine, în Valea Jiului, 1 Mai
de Marian BOBOC

Începuturile Ediția 1921 „Gloanțele albe” ale cenzurii Către prefectură • Fără insigne și drapele roșii Doar social-democrații au umplut... Gura Surducului

 

Începuturile

Cu toate că în anii antebelici Valea Jiului, parte a Imperiului Austro-Ungar, sărbătorirea Zilei Internaționale a Muncii, 1 Mai, este interzisă, chiar în anul declanșării primului război mondial, 1914, câțiva mineri social-democrați pregătesc această sărbătoare. Și reușesc să scape de ochiul vigilent al autorităților și să o celebreze, pentru întâia dată în Valea Jiului, la iarbă verde, în munți. După 1918, sărbătoarea muncii prinde contur și volum în Valea Jiului interbelică, intră într-un anumit tipic organizatoric, fiind marcată, bineînțeles, cu voie de la… stăpânire. După instaurarea comunismului, ziua de 1 Mai continuă să fie marcată, însă îndepărtându-se de la sensul ei primordial, fiind puternic politizată de propagandă. După 1989, în Valea Jiului sărbătoarea scade în intensitate, dispărând, încetul cu încetul, din viața de organizație a sindicatelor ori a Partidului Social Democrat, bine reprezentat pe cele două Jiuri. 1 Mai e sărbătorit fără fastul de altădată, pe cont propriu, la iarbă verde, cu mici și bere.  Merită cercetat motivele pentru care sărbătoarea este ignorată cu „program”, am putea spune, de către conducătorii Partidului Social Democrat în Valea Jiului și ai sindicatelor, nu vorbim în acest an, când ordonanțele militare interzic manifestările publice, ci în ultimii ani.   Din documentele de arhivă și din relatările de presă pe care le-am cercetat, am refăcut 1 Mai, ediția 1921.  

 

„Gloanțele albe” ale cenzurii

La 1 Mai 1921, „Minerul”, organul Uniunii Muncitorilor Mineri și Topitori din Ardeal și Banat, publică un articol intitulat simplu: „1. Maiu 1921.”. Semnatarul articolului este deputatul muncitorilor, Iosif Ciser, una dintre figurile importante ale mișcării social-democrate minerești din Ardeal și Banat. Cenzorul ediției, un anume A. Mora, dă dovadă de vigilență, astfel că prima pagină poartă urmele „gloanțelor albe” cenzurii. Dar și așa, cu găuri albe, articolul are mesaj, constituindu-se într-o trecere în revistă a problemelor cu care se confruntă muncitorimea din România, ziua de 1 mai constituind un prilej de reflecție:

„Sunt 31 de ani, de când congresul internațional din Paris a hotărât să facă din ziua de 1 Maiu sărbătoarea internațională a proletariatului. De atunci în fiecare an în toată lumea în această zi muncitorimea iese din fabrici, pune jos ciocanul, târnăcopul, toate sculele se odihnesc, prăvăliile se închid, ca să vestească solidaritatea și unitatea proletariatului, voința sa de a-și îmbunătăți viața de azi și puterea de a înfăptui o lume nouă. Al 31 1 Maiu! Din ce mișcare slabă și mititică a pornit. Și cât sânge, câtă închisoare, câtă persecuție se lipsește de această sărbătoare, Nemăsurat de mult a suferit muncitorimea până ce s-a impus, a făcut să fie recunoscută de către societatea burgheză capitalistă sărbătoarea sa. În Paris și America, în Ungaria au risipit cu focuri de pușcă, cu lovituri de sabie și cu atac de cavalerie demonstrațiile muncitorilor. Acum în statele din apus muncitorimea poate să-și sărbeze liber sărbătoarea sa de 1 Maiu, dar sunt încă țări rămase în urmă în dezvoltarea lor, sau împinse cu sila înapoi unde muncitorimea trebuie să ducă încă o luptă puternică pentru această sărbătoare. Între aceste țări ne socotim și noi. Trebuie însă să cerem permisiunea de la autorități pentru a serba ziua de 1 Maiu, ne păzesc încă și azi agenți secreți și jandarmeria ca nu cumva să răsturnăm (cenzurat - n.a.) ordinea socială,

Spre nenorocirea noastră la acest întâi Maiu trebuie să lupte muncitorimea nu numai într-o direcție, împotriva ordinei sociale capitaliste și cu reprezentanții ei;

(cenzurat - n.a.) dar trebuie să ducă și o luptă internă. E prinsă în trei focuri muncitorimea care vrea să trăiască și să-și îmbunătățească viața. Primul (cenzurat - n.n.)

Al doilea, demagogia comuniștilor, și al treilea galbenii (sindicatele naționale - n.a.) creați de capitaliști și sprijiniți cu toată puterea de către autorități. Să le luăm pe rând. (cenzurat ½ coloană - n.n.).

De mult de 10 ani am început această luptă și o ducem și azi. Așa cum în alte țări muncitorimea și-a impus respectarea clasei muncitoare și drepturile ei, așa le vom cuceri și noi aci. Dacă de o sută de ori va fi mai puternică persecuția, și atunci noi vom triumfa, pentru că dreptatea e cu noi. Acesta e cuvântul poruncitor al vieții, și viața nu se poate ucide. Mișcarea muncitoare va trăi și va triumfa, pentru că al ei este viitorul.

Demagogia comunistă e mai periculoasă ca persecuțiile autorităților, pentru că se furișează în mișcare nu ca potrivnic, ci ca prieten. Dărâmă tot ce muncitorimea prin lupte grele și-a cucerit până acum. Toți conducătorii care au alte păreri decât ei, sunt ticăloși, trădători, huligani, înșelători care trăiesc din banii muncitorilor, Cu partidul au isprăvit repede, au făcut ce au făcut și l-au rupt în bucăți, acum ar vrea să năpustească și asupra organizațiilor sindicale, ca să aducă și aici sămânța certei și a dezbinării. Tactica le e zidită pe utopie, nu pe realitatea economică a vieții. Visătorii (cei care nu sunt sinceri), ale căror picioare sunt în noroi, cu capul în nori, care din realitatea vieții nu văd și nu vreau să vadă nimic. Roadele activității lor e că introduce în mișcarea muncitorească neîncrederea, slăbește solidaritatea, și prin urmare pune muncitorimea în neputința de a lupta, o azvârle pradă persecuției autorităților și a clasei capitaliste, care reduce plățile, lungește oarele de lucru, și astfel se împinge muncitorimea în stare de robie. D-lor spun că asta nu-i nimic, așa va deveni revoluționară muncitorimea. Mulțămim frumos de revoluționarizmul acesta, care numai așa se poate crea, dacă cufundăm nivelul de viață al muncitorimii, și legată fedeleș o azvârlim neputincioasă la picioarele stăpânilor, nu este  aici locul să ne ocupăm în amănunțime cu această tactică, aceasta a făcut-o și o fac foile noastre de partid. Aci am vrut numai să atragem atenția asupra pericolului ce se ascunde în acțiunea acestor gălăgioși. Trebuie îndepărtați fără milă din mișcarea sindicală aceste coțofene (…), pentru că prin tactica lor, conștient sau inconștient, azvârle muncitorimea pradă burgheziei, prin faptul acela că slăbește solidaritatea. Toți acei care păcătuiesc împotriva solidarității sunt dușmanii clasei muncitoare și trebuie să ne purtăm cu ei, ca cu dușmanii!

Despre galbeni numai câteva cuvinte, pentru că nici nu merită mai mult. Născuți cu forța din noroi și minciună, așa au trăit și așa vor muri. Aceștia atacă mișcarea muncitoare dintr-o altă parte, și rezultatul acțiunii lor e același, dezbinarea clasei muncitoare. Întreținuții capitaliștilor, ținta lor e să dezbine muncitorimea pe națiuni, când se va termina subvenția din care își mențin viața păcătoasă, pot să-și sape groapa. Partidele politice burgheze îi vor sprijini încă un timp, pentru că nădăjduiesc să tragă foloase din ele. Dar foarte repede se vor convinge că aceste organizațiuni, atât de lăudate și ridicate în slava cerului, n-au nici o influență asupra muncitorimei, deoarece membrii lor sunt numai aceia pe care i-au înscris cu forța.

Muncitorimea adevărată dacă o tragi cu 6 boi și nici arunci nu-ți intră în asemenea corporațiuni. Sunt periculoși pentru aceea, pentru că fac serviciu de spionaj și prost serviciu, mulțămită denunțurilor lor dovedite toate de mincinoase, mulți muncitori nevinovați au fost persecutați. De aceea trebuie să luptăm cu toată puterea într-acolo, ca să luminăm muncitorimea despre acțiunea păgubitoarea și păguboasă a lor.

Iată, aceasta este situațiunea muncitorimei din România la 1 Maiu 1921. Se începe o luptă grea, care va trebui dusă săptămâni și luni de zile, cu o statornicie, energie și continuitate neclintită.

Cunoscând felul de judecată al muncitorimei noastre, trebuințele reale ale vieții, puterea și energia sa, știm și suntem siguri că această muncă o va face. Mișcarea muncitoarea va fi ieși triumfătoare și întărită din această luptă dusă în trei părți și va putea să-și ducă mai departe opera de ridicarea a situației sale și munca mare și grea pentru înfăptuirea societății viitoare”.

 

Către prefectură

Toate filialele Uniunii muncitorilor minieri și topitori din Ardeal și Banat de la minele Văii Jiului, structuri sindicale social-democrate, expediază, înainte de 1 Mai, câte o adresă către Prefectura Hunedoara, prin care comunică programul manifestării și solicită aprobarea desfășurării manifestărilor publice. Adresa este tip, solicitanții din Lonea, Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan și Lupeni, trebuie să completeze doar numele organizației, loc(al)ul întâlnirii și semnătura. Iată, un exemplu multiplicat… la „indigo”:

„Uniunea muncitorilor minieri și topitori din Ardeal și Banat,

Filiala - Petroșani

 

Către onor prefectul județului

Deva

 

Domnule Prefect

 

Muncitorimea organizată din Petroșani dorește să aranjeze în ziua de 1 Maiu a.c. întrunire publică împreună cu serbare în localul din Gura Surducului.

Ziua de 1 Maiu fiind recunoscută și în anul trecut de către guvernul din București, ca sărbătoare legală a muncii, Vă rugăm să binevoiți a ne elibera permisiunea cerută.

Ziua de 1 Maiu fiind recunoscută și în anul trecut de către guvernul din București ca sărbătoare legală a muncii, Vă rugăm să binevoiți a ne elibera permisiunea cerută.

Programul întrunirii și sărbătorii e următorul:

1. Dimineața la 10 oare adunare publică unde se va vorbi de însămnătatea zilei de 1 Maiu în anul 1921. Vorbitorii, delegați trimiși de la Uniunea Minerilor, înainte și la terminarea întrunirii muzicale, fanfara va cânta.

2. După întruniri serbare cu dans până seara, unde vor fi și diferite jocuri ocazionale.

Petroșani, la 24 aprilie 1921.

Cu deosebită stimă,

În numele muncitorilor minieri din Petroșani

Jánk Gheorghe,

Președinte”.

Adresele sunt un document important deoarece din acestea aflăm cine sunt conducătorii sindicatelor.

 

Fără insigne și drapele roșii

Prefectura răspunde cererii, condiționându-i însă foarte strict și (amenințător) pe organizatori: „Avem onoarea a Vă comunica că în urma cererii Uniunii muncitorilor mineri și topitori din Ardeal și Banat, filialele din Vulcan, Aninoasa, Lupeni, Petroșani, Lonea și Petrila, înregistrate la nr. 1196/ 921 pref., pentru încuviințarea organizării întrunirii publice, împreunată cu serbare la Gura Surducului, pe ziua de 1 Maiu 1920, în baza Ord. No. 575 din 26 Aprilie 1921 a Min. de Interne, Direcția Generală Sig., autorizează această întrunire și manifestație, cu observarea și condițiunea ca să aibă un caracter cu totul pacinic, să nu (…) la tulburarea liniștei și ordinei publice. În acest scop nu va permite manifestanților să poarte inscripțiuni provocatoare sau steaguri roșii, să demonstreze (…) contra dinastiei, guvernului și autorităților. Conducătorii manifestațiilor vor răspunde și garanta cu libertatea personală, pentru cea mai mică abatere de la aceste condițiuni, iar celorlalți contraveninenți li se vor aplica pedepsele legale. Eventuala circulație va fi de atare ca circulația să nu fie împiedicată”.

Pentru a evita politizarea Zilei Muncii, autoritățile interzic folosirea insignelor și drapelelor roșii, deoarece acestea poartă însemnele Partidului Social-Democrat.

 

Doar social-democrații au umplut... Gura Surducului

După consumarea zilei de 1 Mai, prefectura raportează Directoratului General Cluj al Ministerului de Interne cum au decurs ostilitățile sărbătorești „(…) în județul Hunedoara cu prilejul zilei de 1 Mai s-au făcut manifestații din partea muncitorilor de la minele de cărbuni din Valea Jiului și de la minele de aur din Brad. La Petroșani ziua aceasta a fost serbată numai de muncitorii aparținători sindicatului social-democrat (foști internaționaliști), la care întrunire s-au pertractat chestiuni muncitorești și s-a vorbit despre însemnătatea zilei de către deputatul Iosif Csiszer, Jacob (…) și alții. Întrunirea s-a făcut după-masă în deplină liniște și ordine. Muncitorii de la minele de aur 12 Apostoli s-au întrunit în comuna Crișcior, unde au manifestat în mod pașnic, decurgând întâlnirea în ordine și liniște”.

Și Pretura Petroșani informează Prefectura Hunedoara că la adunarea desfășurată la Gura Surducului au participat muncitorii din sindicatul social-democrat. Fruntașii acestora - Iosif Csiszer, Jacob Klein, Alexandru Bartalis - au cuvântat despre afaceri, chestiuni muncitorești și istoricul zilei de 1 Mai.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 7  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter