09.07.2020,  12:27:23 | 0 comentarii | 335 vizualizari
Marian Boboc și Adrian Catană vă prezintă / Valea sub ape, acum 120 de ani (I)
de Marian BOBOC

• Prima relatare a unor inundații în Valea Jiului   

În vara anului 1900, când Valea Jiului încă nici nu a pășit bine în veacul XX, Jiul se umflă și își arată puterea. Reporterii locului sunt la locul sinistrului, iar Marian Boboc și Adrian Cătană sunt pe urmele lor. Cu siguranță, această inundație este prima din istoria meteo a Văii Jiului care „beneficiază” de o descriere așa amănunțită. Putem compara efectele acestei inundații cu cele din urmă cu două săptămâni. 

Urgia din 12 august 
„Zorii zilei din 13 august au adus multă tristețe locuitorilor din Valea Jiului. În săptămâna precedentă a plouat în fiecare zi și cele două Jiuri s-au umflat semnificativ. Dar nu a fost ceva neobișnuit și nici nu au urmat pagube importante.
Pe 12 august a fost rupere de nori. Către miezul nopții s-a mai liniștit un pic, dar apoi către ora 2 iar s-a pornit urgia, care a durat câteva ore. Din locuințele amplasate în zonele joase oamenii s-au refugiat înspăimântați. În cele mai multe cazuri au reușit doar să-și salveze propriile vieți. Puțini au fost cei care au reușit să-și salveze și o parte din bunuri”. 

Petroșani. Podul de pe Maleia luat de ape
„La podul de peste Maleia din Petroșani încă din timpul serii s-au adunat oamenii cu sutele gata să intervină în caz de nevoie, dar s-au convins repede că singurul lucru pe care-l pot face e să se refugieze din fața naturii dezlănțuite. Nivelul apei a crescut văzând cu ochii și apele murdare au trecut peste maluri. Vuietul provocat de puhoaie a fost înspăimântător. 
Podul trosnea, bordurile au fost luate de viitură, iar pereții caselor crăpau provocând și ele sunete care îți înghețau sângele în vene. O parte a podului a cedat și apele au luat cu ele jumătate din pod. Viitura a rupt grinzile grele ale podului și le-a dus la vale izbindu-le de pereții caselor, garduri și zidurile de sprijin rupând totul în calea lor. Astfel legătura între cele două părți ale orașului a fost distrusă”. 

Case (solide) luate de apă
„Prima gospodărie afectată de ape a fost cea a lui Sárosy József. I-au fost puse la pământ baia și o clădire anexă. Aproape simultan, în vecinătatea podului prăbușit apele au luat o parte din casa solidă, construită de curând, din cărămidă pe fundație de piatră, a lui Szokól Miklós, împreună cu o clădire anexă și o parte din gard”.

Pericol de înec pe strada podului suspendat 
„Au început să curgă veștile despre efectele sinistrului, vorbindu-se de mai multe victime omenești, care, din fericire, nu s-au confirmat. În pericol real au fost cei care locuiesc pe strada podului suspendat, o parte dintre ei au fost nevoiți să se salveze ieșind pe geam. 
Au mai fost inundații provocate când pe un mal când pe celălalt, când de un Jiu când de celălalt, dar ca ambele Jiuri să-și unească forțele și să provoace astfel de dezastre nici măcar băștinașii nu-și amintesc să se mai fi întâmplat vreodată”. 

Implicarea autorităților
„Autoritățile s-au implicat urgent în remedierea pagubelor. Sternberg, antreprenor în construcții, a transportat grinzi uriașe la fața locului și cu muncitorii săi a început reconstruirea podului. În scurt timp, au reușit să facă funcțională o cale sigură de circulație pentru pietoni. Către seară au ajuns și inginerul Schwarz de la Deva și Lakatos de la Hațeg, reprezentanții administrației drumurilor publice. După o zi și o noapte de muncă susținută, constructorii au reușit să deschidă podul și pentru circulația căruțelor”. 

Pagube de neînchipuit
„Apele au produs ravagii în toată Valea Jiului. Apele continuă să curgă foarte umflate, pe alocuri încă nici nu s-au retras complet în matcă, astfel încât la acest moment (18 august – n.n.) nu putem încă să avem o imagine completă cu privire la pagubele produse. Sute și mii de oameni dacă ar munci luni de zile nu ar reuși să provoace atâtea pagube câte au făcut apele în câteva ore”.

Lemnele din depozitul minei „Ștefan” - „plute” pe Jiul umflat
„La Lupeni, podul care asigura accesul spre mina Ștefan, a fost spart în bucăți. Jiul Românesc a luat circa 5000 – 6000 stâlpi de lemn din depozitul Companiei miniere Uricani – Valea Jiului. Lemnele de mină duse de viitură au ras totul în calea lor. Ca și cum nici nu ar fi existat nimic înainte. Podul feroviar de peste Sohodol a fost apărat de zidul de protecție construit din piatră dar podul pentru pietoni a fost distrus. De asemenea, și podul de peste Baleia a fost luat de ape”. 

Dezastrul de la Vulcan
„Între Paroșeni și Vulcan, deși drumul a fost prevăzut cu zid de piatră de protecție, acesta nu a ajutat prea mult în fața șuvoaielor tumultoase. Drumul a fost distrus. 
Pârâul Merișor, la Vulcan, a distrus complet drumul. Distrusă este și calea ferată industrială a Companiei miniere Valea Jiului de Sus. Depozitele minei au fost distruse de ape și în prezent sunt complet izolate de restul lumii. A fost rupt și podul de peste Jiu de aici.
Podul feroviar de la Valea Ungurului a fost și el afectat, pilonii podului au fost puși la grea încercare. Trenul personal din dimineața zilei de 13 august a reușit să treacă podul, cu o viteză mult redusă, dar după traversare locomotiva a deraiat și vagoanele s-au oprit. Nu a fost nimeni rănit. Practic, linia ferată a fost afectată de ape pe ambele laturi ale podului”. 

Gaterul lui Maderspach - distrus
„La Bărbăteni de jos podul mare de peste Jiu a fost luat de ape cu zidul de apărare cu tot. Drumul de acces către gaterul Maderspach fost distrus. Cele două clădiri masive ale gaterului numai există. Au mai fost distruse total sau parțial și alte clădiri anexe, precum și mai multe locuințe din zonă. 
Aninoasa este complet izolată. Nu avem foarte multe detalii de acolo, dar știm sigur că și acolo pagubele sunt imense”. 

La confluența Jiurilor  
„La Livezeni viiturile unite ale celor două Jiuri au făcut ravagii. Cele două poduri mari de peste Jiu au fost distruse. Pe ambele laturi ale podului feroviar pe o distanță de circa 20, 25 metri apele au spălat stratul de piatră de sub traversele liniei ferate. Podul feroviar a rămas în picioare, dar grinzile masive de metal sunt contorsionate de furia apelor. Conform experților sosiți la Petroșani, acest pod, a cărui construire a costat atât de mult, este compromis. Dacă nu se prăbușește singur, atunci cu siguranță trebuie demolat, repararea lui este imposibilă”. 

Drum național. Viitura schimbă cursul Jiului
„În defileul Surduc, în vecinătatea podul metalic de lângă placa memorială, drumul național este complet distrus pe o porțiune de circa 600 – 700 metri. La o primă estimare, repararea acestei porțiuni de drum va costa 90.000 – 100.000 coroane. Despre grozăviile petrecute aici ne putem face o idee dacă ne uităm că până și balustradele metalice de pe uriașele grinzi de stejar ale podului de la frontieră au fost afectate de ape.
În apropierea gării Livezeni, viitura a rupt drumul național pe o porțiune de 30 – 40 m. Aici viitura a fost atât de puternică, încât Jiul practic și-a schimbat cursul. Și-a săpat o nouă albie în locul drumului național. Noua albie trece în continuare prin fostele proprietăți ale lui Gross Hermann și Jacabfi și abia apoi Jiul revine în albia veche.

Salvarea arhivei
„Jandarmii din Surduc, au dat dovadă de o bună prezență de spirit. Au reușit să-și care întreaga arhivă în podul clădirii salvând-o astfel și apoi au ieșit pe ferestre că să-și salveze propria viață. În zonă copacii uriași au fost smulși din rădăcini. Practic, suprafețe mari de pădure au fost complet defrișate de puhoaie”.
(Fragment din volumul în lucru al lui Marian Boboc și Adrian Catană, dedicat istoriei Văii Jiului)



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 5 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter