07.10.2020,  21:42:09 | 0 comentarii | 661 vizualizari
Premiera filmului „Brigada lui Ionuţ” la Lupeni
de Marian BOBOC

La 24 aprilie 1953 intră în producţie filmul artistic „Brigada lui Ionuţ”. Între 8 ianuarie şi 1 februarie 1954 au loc filmările exterioare (la Lupeni, Breaza şi Valea Râşnoavei) şi interioare (pe platourile Tomis, Floreasca şi str. Kirov).

Regia este semnată de Jean Mihail (numele real - Mihailovici), scenariul îi aparţine lui Mihail Leonard, în acest film debutând actorul Emanoil Petruţ, iar într-unul din rolurile principale  apare mareele actor George Calboreanu. Muzica este compusă de Ion Dumitrescu, cântecele fiind interpretate de Gherase Dendrino („Tinereţe”), Ion Vasilescu („Cântecul brigadierilor”) şi Vasile Popovici („Imnul Minerilor”).

Conform sitului www.cinemagia.ro „chiar şi în epocă, filmul este apreciat ca un eşec politic şi artistic, atrăgând asupra regizorului - fidel executant al indicaţiilor primite - sancţiunea unei pauze în activitate, ce durează până în 1957”.

Premiera absolută are loc la 22 mai la cinematograful Palatului Cultural Lupeni, la aceasta participând regizorul Jean Mihail şi câţiva actori.

 „Steagul Roşu” relatează amănunţit storyul acestei drame stahanoviste:

„Filmul Brigada lui Ionuţ înfăţişează un episod dramatic din viaţa de muncă şi de luptă a minerilor din ţara noastră. Acţiunea se petrece în zilele noastre la o mină, în Valea Jiului, cel mai însemnat bazin carbonifer din R.P.R. În mină, în toate sectoarele, se desfăşoară o activitate puternică. În toate abatajele, minerii muncesc plini de avânt, conştienţi că efortul lor susţinut şi înverşunat contribuie la ridicarea nivelului lor de viaţă, la întărirea patriei lor. Eliberaţi de sub exploatarea nemiloasă a capitaliştilor, ei şi-au însuşit o nouă morală a muncii, şi privesc plini de încredere, viitorul. Este o nouă generaţie, tânără şi plină de entuziasm, care a pornit cu hotărâre să-şi croiască o viaţă nouă, luminoasă. Ionuţ Baciu şi tovarăşii din brigada sa muncesc din răsputeri, se întrec între ei, căutând să obţină noi victorii în producţie. Munca lor e cu atât mai spornică, cu cât, astăzi, ei au la dispoziţie mijloace mecanizate de muncă şi şi-au însuşit o tehnică nouă. Dar munca lor ar da un randament şi mai mare, dacă toate sectoarele ar fi mecanizate, dacă, de pildă, lopătarii n-ar munci atât de greu la încărcarea vagonetelor. Dornic să uşureze munca tovarăşilor săi şi, prin aceasta, să activeze evacuarea cărbunelui din mină, Ionuţ se gândeşte să construiască un încărcător mecanic, care să înlocuiască munca lopătarilor. Minerii privesc cu bucurie iniţiativa lui Ionuţ. Brigadierii sunt alături de Ionuţ, pe care îl încurajează şi îl ajută în realizarea invenţiei sale. Dar nu toţi oamenii din mină sunt bucuroşi de realizările tot mai frumoase ale minerilor. Şeful producţiei, inginerul Panait, fost părtaş în societatea care, înainte vreme, stăpânea mina şi exploata pe muncitori, caută prin toate mijloacele să frâneze iniţiativa şi avântul minerilor. Inovaţia lui Ionuţ ar da o şi mai mare dezvoltare muncii de extracţie şi inginerul Panait este hotărât să împiedice această înfăptuire. El se simte supravegheat şi trebuie să-şi păstreze prestigiul său de specialist. De aceea, la început, atacul său nu va fi direct. Ca să-l compromită pe Ionuţ şi pe cei din brigada sa, inginerul Panait înscenează un furt de cărbuni, căutând să arunce vina asupra inovatorilor. După ce a aruncat, astfel, o bănuială asupra brigăzii tânărului, Panait porneşte direct la atac. El încearcă să demonstreze că încărcătorul inventat de Ionuţ este nepractic şi imposibil de folosit. Dar toate aceste întâmplări nu-l descurajează pe Ionuţ. El îşi dă seama că munca sa şi a brigăzii este sabotată şi, îndârjit, continuă lupta, hotărât să învingă, să înlăture din drumul său, pe duşmanul muncii minerilor. Toţi tinerii din brigadă sunt alături de el. Alături de Ionuţ sunt şi ceilalţi muncitori. În lupta sa, Ionuţ este ajutat de Neagu, secretarul organizaţiei de bază a minei. Cu toate că se simte supravegheat şi urmărit de mineri, Panait nu mai poate, totuşi, da înapoi. Cu ajutorul a două unelte ale sale - maistrul Trifu şi Simion, un tânăr miner, beţiv şi leneş - Panait pune la cale explozia unei pungi de gaz metan în galeria unde brigadierii pregăteau experimentarea încărcătorului construit de Ionuţ. Panait e surprins şi arestat împreună cu complicii săi, dar explozia nu poate fi împiedicată. Ionuţ şi brigadierii săi sunt însă salvaţi. După câteva zile, la 6 august, de Ziua Minerului, minerii sărbătoresc victoria lui Ionuţ şi a brigăzii sale, pe drumul de muncă şi luptă al clasei muncitoare, condusă de partidul ei. Astfel, filmul „Brigada lui Ionuţ” se încheie printr-o izbucnire cuceritoare de optimism.

Pentru ceea ce au dobândit, pentru ceea ce vor dobândi, minerii cântă un imn de slavă partidului:

Frumoasă-i viaţa de miner

Asemeni ei o alta nu-i!

Şi dacă azi putem cânta

Noi mulţumim partidului!

Regizorul Jean Mihail rememorează în amintirile sale acest capitol al filmografiei sale: „Brigada lui Ionuţ a fost cel de-al şaptelea film artistic turnat după 1944, şi unul dintre primele realizate în Centrul Cinematografic de la Buftea. Se înţelege, deci, uşor bucuria şi emoţia pe care le-am resimţit. Lucram în acele condiţii ideale pe care mi le doream atât de mult pe vremuri. După treizeci de ani de la primul meu film, Păcat, ajunsesem să văd împlinite visele noastre de atunci. Nimic nu mai era drămuit, nimic nu mai era meschin şi învechit în mijloacele tehnice de care dispuneam. Cu câtă bucurie am condus pe marii noştri actori: G. Calboreanu, Jules Cazaban, C. Ramadan, Nicolae Sireeanu, Neamţu-Ottonel, Titus-Lapteş, A. Pop-Marţian, alături de tinerii de mare talent Emanoil Pătruţ, Dem. Savu, Emil Liptac, Ion Ciprian şi mulţi alţii. Toate generaţiile de actori se înfrăţeau pe platou, în serviciul noii arte puse în slujba poporului. Iar atunci când am turnat scena finală, a balului minerilor, în care dispuneam de un decor de 200 m², mă gândeam la bietele noastre decoruri improvizate de pe vremuri, când mi se părea un noroc să avem camere de 5 x 6 m la dispoziţie! Şi privind mulţimea de figuranţi în sunetul muzicii maestrului Ion Dumitrescu, mi se părea că veselia lor e răsunetul şi prelungirea bucuriei din sufletul meu. Atât în Brigada lui Ionuţ, cât şi în Râpa dracului am avut prilejul să atac subiecte care - cu toate imperfecţiunile, pe drept remarcate, ale scenariilor şi ale regiei - aveau meritul de a înfăţişa în film locuri şi oameni ce nu apăruseră încă în cinematografia noastră: Valea Jiului - cu minerii ei - şi codrii Moldovei - cu munca pădurarilor săi. Aveam astfel satisfacţia de a putea prezenta, în scene cu caracter aproape documentar, munca şi chipul oamenilor din aceste locuri, şi în acelaşi timp, de a lua contact cu sufletul şi reacţiile lor. Discuţiile pe care le-am avut cu minerii de pe Valea Jiului, la prezentarea filmului Brigada lui Ionuţ, mi-au fost în acest sens pilduitoare pentru conştiinţa nouă a oamenilor de azi şi pentru tot ce este datoare să le dea cinematografia noastră. Sunt convins că nu am reuşit să dau cu acest film tot ce aş fi vrut să dau”.

Amintirile au fost scrise între anii 1957-1959, încredinţate spre publicare în 1963 (cu două luni înainte de moartea regizorului) şi publicate de-abia în 1967 sub titlul „Filmul românesc de altădată”. Ţinând cont de timpul când au fost aşternute pe hârtie, este, într-un fel, explicabilă aprehensiunea faţă de „conştiinţele noi”. De altfel, în primii ani ai instaurării comunismului, Jean Mihail - care între 1920-1923 fusese asistentul de regie al celebrilor regizori Marc Neufald şi Eduard Seckler - a contribuit din plin la propaganda oficială, semnând scenariul şi regia unor scurt metraje-documentare sau filme artistice, a căror simplă înşiruire ne scuteşte de orice comentariu: „De vorbă cu fraţii noştri plugari” şi „Un an de activitate A.R.L.U.S.” (1945), „Ţara la datorie” (1947), „Lupta poporului român pentru democraţie”, „Naţionalizarea” şi „Anul 1848” - scenariul Geo Bogza (1948), „Cupa Tineretului Muncitor” (1949), sau „Aniversarea lui Puşkin (scenariu Geo Bogza, 1950). 


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 7 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter