19.11.2020,  17:54:33 | 0 comentarii | 244 vizualizari
Italieni în Mina „Est” Petroșani
de Marian BOBOC

Suntem în primăvara anului 1923. În fața Hotelului „București” din centrul Petroșaniului oprește un automobil închis. Steagul mic care împodobește, în stânga, mașina ne oferă o informație prețioasă despre pasagerii mașinii: sunt italieni.

 

Într-adevăr, din ea coboară doi ofițeri ai armatei italiene, căpitanul Riccardo Gigante și locotenentul de infanterie Albero Olivoto. Căpitanul Gigante a fost și primar al orașului Fiume, pe vremea când orașul a fost cucerit de D`Annunzio care a înființat statul Regența italiană din Carnaro. Celălalt militar, locotenentul Olivoto, vorbește limba română la perfecție, pentru că de 3 ani face parte din Misiunea Militară Italiană din România. Însă, primele slovele le-a deslușit în Italia, în timpul primului război mondial, de la legionarii români.

Petroșenenii nimeriți pe str. Ferdinand în acea zi de 20 martie se înghesuie ca la urs în jurul mașinii italienilor. Pun întrebări, primesc răspunsuri de la italieni care sunt „vioi, drăguți, foarte prietenoși”. Nu, nu s-au rătăcit prin târgul Petroșenilor, ci au o misiune cât se poate de precisă și de nobilă: căutarea și cercetarea camarazilor dispăruți în război. Fapt care stârnește admirația reporterului „Gazetei Jiului”: „Ce frumos lucru cum această țară caută după fiii dispăruți în vâltoarea războiului, pentru a-i regăsi și readuce la sânul patriei-mume”. Nici italienii nu rămân datori la acest capitol, al admirației, exprimându-și uimirea față de resursele Văii Jiului: „Domnii ofițeri,  văzând coloniile de muncitori, se interesează întrebându-mă despre viața lor, precum și despre minele unde lucrează. Când le spun cantitatea de cărbune ce o produce Valea Jiului rămân mirați, cu expresia pe buze Domnule, ce bogăție are România Mare!”.

Chiar dacă e vreme de pace, ofițerii italieni își dovedesc cutezanța pe frontul… cărbunelui. Cu „complicitatea” directorului tehnic Timoc, coboară în subteranele minei Est din Petroșani: „(…) după ce ne-am schimbat hainele, ne-am scoborât încet în altă lume, în lumea atâtor zeci de mii de oameni, care scot pentru valorificare această comoară prețioasă, diamantul negru. Aceasta este lumea minerilor. Conduși – am intrat prin diferite straturi -, străbătând întunericul, cu ajutorul felinarului, ce răspândea o searbădă lumină. Pătrundem până la locurile unde minerii lucră cu pieptul gol. Un miros greoi, de duhoare caldă, străbate la nasul neobișnuit. Locul unde aflam era o adevărată baie de aburi, câteva secunde sunt de ajuns, ca din îmbrăcăminte să curgă apă. Minerii cu pieptul negru, mâzgălit de o zgură neagră, caldă, lucră din răsputeri, pe piepturile  lor osoase se preling sudori negre.

Terminând cu vizitarea celor mai scunde și ascunse găuri, unde trupuri omenești se luptă cu natura, printr-un subteran tunel scund părăsim mina de Est și ieșim din nou la suprafață. Un vânt cald, binefăcător, ne lovește în față, pieptul se umflă pentru a preschimba aerul dinlăuntru cu aerul curat.

Adânc impresionați de viața minerilor, care își petrec timpul în subteranele pământului, părăsim mina. O amintire, un crâmpei din viața minerilor și o concepție despre comorile acestei țări s-au infiltrat în memoria celor doi oaspeți.

Tăcuți, cugetători, plecăm apoi spre poliție, de unde oaspeții pleacă mai departe spre Hațeg, întru căutarea dispăruților din războiu”.

Posibil ca autorul relatării să fie chiar învățătorul Alexiu David, membru al redacției „Gazeta Jiului”, fost ofițer voluntar în Italia și prin urmare cunoscător al limbii italiene.

Și apropos de italieni la Petroșani. La 21 septembrie 2000, consiliul local a aprobat înfrățirea municipiului Petroșani cu orășelul italian Ponte nelle Alpi. Documentele oficiale ale înfrățirii au mai așteptat 3 ani, până la 13 noiembrie 2003, când au fost semnate de ambele părți în Italia.

Dacă ar auzi cât cărbune dau minele Văii Jiului în anul 2020, sub conducerea unui momârlan saxofonist și a unui chelner politruc, în comparație cu 1923, cei doi militari italieni ar lua pe loc repaus. Și ar bate în retragere…



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 5 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter