21.01.2021,  18:39:07 | 0 comentarii | 166 vizualizari
Alin Rus vă prezintă a șasea mineriadă: Mineriada de la Stoenești - 16-17 februarie 1999 (IX)
de Ziarul Vaii Jiului

MORȚII, RĂNIȚII ȘI ARESTAȚII MINERIADEI DE LA STOENEȘTI

În afară de Miron Cozma și ziarul România Mare care au lansat cifre de zeci de mineri morți, căzuți sub gloanțele jandarmilor sau aruncați de pe pod în „Oltul rece al iernii”, celelalte surse, începând cu presa centrală, presa internațională, cea locală din Valea Jiului sau minerii înșiși, au evidențiat un număr sensibil egal de morți, victime și răniți. Datele avansate imediat după mineriadă au fost de 543 de mineri reținuți pentru verificări, 32 de răniți din rândul forțelor de ordine și peste 400 din rândul minerilor183. Mass-media internațională prezentă la fața locului prin numeroși jurnaliști a avansat cifre asemănătoare cu cele din presa românească: „Miercuri dimineața, forțele de poliție și jandarmi au oprit înaintarea vehiculelor încărcate cu mineri. (...) Poliția a arestat 350 de mineri. În timpul încăierărilor, au fost răniți peste 400 de mineri și unul a fost omorât, potrivit unui oficial român. Pentru că cele 40 de autobuze și numeroase autoturisme cu care se deplasau protestatarii au fost distruse de forțele de ordine, autoritățile le-au pus la dispoziție două garnituri de tren în direcția Văii Jiului. Aproximativ 35 de polițiști au fost răniți, dintre care patru ofițeri se aflau în stare gravă.

Propriu-zis, la Stoenești au avut loc două încleștări efective între cele două forțe, prima la podul de peste Olt, imediat după oprirea coloanei de autobuze a minerilor, a doua, o oră mai târziu, între minerii regrupați pe terasamentul căii ferate ce traversează Stoeneștiul și un grup mare de jandarmi. Cei mai mulți mineri au fost răniți și bătuți în autobuze sau surprinși de către forțele speciale în grupuri mici, în curțile sătenilor sau pe câmp:

 

Până la barajul de la Stoenești, format din mai multe tancuri, mașinile ortacilor nu au mai oprit, coloana deplasându-se rapid. Minerii au ajuns la acest baraj în jurul orei 1.30. Toată coloana s-a oprit în apropierea barajului, ortacii au coborât din mașini și, încrezători, au pornit spre forțele de ordine plasate în jurul barajului pe podul de peste Olt, la intrarea în localitatea Stoenești. În jurul orei 2.00, un prim grup de mineri s-a postat în fața jandarmilor și scutierilor scandând: „Fără violență”, „Lăsați-ne să trecem”, „Și noi suntem români”, „Armata e cu noi”. Unul dintre ofițeri i-a avertizat pe mineri să se retragă spunându-le: „nu înaintați, acțiunea voastră este ilegală și veți fi băgați după gratii.” Având suportul moral al victoriei de la Costești, ortacii s-au încăpățânat să înainteze. În jurul orei 2.30, pentru a opri înaintarea minerilor, forțele de ordine au lansat primele grenade lacrimogene și fumigene. Reacția forțelor de ordine i-a întărâtat însă pe mineri care au hotărât să atace. (...) Înarmați cu bâte, lanțuri, cuțite, bastoane de cauciuc etc., minerii au ripostat și ei. (...) Forțele de ordine se iveau din toate părțile, trupele BAOLP reușind să facă primele arestări în jurul orei 4.00. Ortacii capturați de forțele de ordine erau duși în spatele barajului și suiți în dubele jandarmilor. Alte câteva sute de mineri au încercat să-și continue drumul trecând Oltul pe podul de cale ferată, situat la câteva sute de metri de barajul forțelor de ordine. Folosindu-se de grenade cu gaze lacrimogene și beneficiind și de circulația intensă a trenurilor care îi împiedica pe mineri să avanseze mai repede, jandarmii au eliberat podul după circa un sfert de oră. La ora 5.00, minerii erau alergați de forțele de ordine pe câmpul din apropierea Oltului. Buimăciți de această respingere și de arestările deja făcute, abandonați de liderii sindicali care părăsiseră locul ciocnirilor, minerii au încercat să-și scape pielea, fiecare pe cont propriu. Hăituirea minerilor a durat circa o oră, grupurile de ortaci căutând să se ascundă în casele și grădinile sătenilor. În unele cazuri, ușile de la casele oamenilor au fost forțate de aceștia, iar localnicii au fost obligați să-i ascundă pe rebeli în locuri în care aceștia credeau că pot scăpa: cotețe de păsări, grajduri, poduri, pivnițe, căpițe de fân etc. Alți mineri, în jur de 500, au realizat că este inutil să încerce să fugă și s-au predat fără să opună rezistență (…) În jurul orei 6.00, victoria era clar de partea forțelor de ordine. Din acest moment, jandarmii au început să percheziționeze toate casele din localitate, reușind să găsească 150 de mineri, care ulterior au fost urcați, la Caracal, împreună cu cei care se predaseră de bunăvoie, într-o garnitură specială de tren și trimiși la Petroșani. (...) În jurul orei 6.30, jandarmii au reușit să prindă 32 de mineri, despre care forțele de ordine spuneau că s-au aflat în fruntea coloanei și că au fost văzuți atacând. Ortacii au fost duși sub escortă la Școala de Poliție din Slatina unde vor fi reținuți până când Parchetul Olt va stabili gradul de vinovăție al fiecăruia.

 

Victoria trupelor MI în lupta cu minerii s-a datorat și faptului că, în confruntările efective, au fost folosite mai mult forțe speciale și mult mai puțin jandarmi: „Generalul Mureșan a explicat care au fost principalele atuuri ale trupelor de ordine în câștigarea bătăliei de la Stoenești. «În primul rând au fost bine delimitate misiunile polițiștilor de cele ale jandarmilor. Datorită perfectei colaborări între diferitele subcentre de comandă s-a asigurat superioritate numerică.»

(...) La misiune au participat în jur de 1 000-1 100 de luptători din care 150 de jandarmi de la Craiova.186” În acest context și ca urmare a faptului că minerii au fost împrăștiați în grupuri mici și apoi capturați, nu este de mirare că numărul de răniți din rândul minerilor a fost mult mai mare. În ceea ce privește morții mineriadei, surse diferite arată că este vorba de doi mineri, în mod paradoxal, ambii disponibilizați și nu lucrători activi în momentul luptelor de la Stoenești: „Unul dintre minerii participanți la rebeliune a decedat. După atacul forțelor de ordine asupra minerilor rămași fără căpetenie, foarte mulți dintre ei au încercat să-și scape pielea fugind spre Caracal. Ajunși aici, unii dintre aceștia au încercat să se urce în trenurile care părăseau orașul. Unul dintre aceștia, în vârstă de 40-50 de ani, nu a reușit să urce în tren, alunecând și lovindu-se puternic la cap. Cu toate că a fost transportat de urgență la Spitalul Municipal Caracal, minerul a decedat înainte să primească îngrijiri medicale. Constatările preliminare ale medicilor din spital au arătat că minerul suferise un traumatism cranio-cerebral. În cursul zilei de mâine autopsia cadavrului va elucida pe deplin cauza acestui deces.” Cealaltă victimă a luptelor de la Stoenești a rămas efectiv pe „câmpul de luptă”. Despre cazul acestui om a relatat cu doi ani în urmă într-un amplu reportaj Gazeta de Sud:

 

Localnicii din Stoenești încă tremură când își aduc aminte de mineriada din urmă cu patru ani, când forțele de ordine au încercat să-i împiedice pe ortaci să ajungă la București. Temându-se și acum să le fie amestecat numele cu evenimentele care le-au făcut comuna celebră, majoritatea celor care au văzut luptele de după garduri spun doar atât: „Ce să mai vorbim? Atunci a fost ca la Posada. Când au dat mascații cu lacrimogene, fugeau săracii oameni ca iepurii, iar ăia-i prindeau și-i băteau ca la Posada.” Singurul miner care nu s-a întors nici măcar mort de unde a venit este Constantin Harag, care avea 49 de ani. De loc din comuna Mălini, județul Suceava, Constantin a rămas pentru totdeauna la Stoenești. A fost omorât în bătaie. S-a târât în curtea văduvei Iulica Badea și, plin de sânge, s-a rezemat de pragul casei. „Am auzit cum horcăia, dar nu am ieșit afară, că ne zisese unul să intrăm în casă și să stingem luminile. Nu știu de unde a venit, dar trebuie să se fi temut tare rău dacă, atât de rănit de tâșnea sângele din el, s-a târât pe prag, pe urmă a sărit poarta și l-au găsit dimineața mort pe scaunul de la poartă.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 8 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter