26.01.2021,  22:28:43 | 1 comentariu | 211 vizualizari
Alin Rus vă prezintă a șasea mineriadă: Mineriada de la Stoenești - 16-17 februarie 1999 (XI)
de Ziarul Vaii Jiului

STOENEȘTI — SFÂRȘITUL UNEI EPOCI. ÎNFRÂNGEREA TOTALĂ A MINERILOR

Dintre toate mineriadele, cea de la Stoenești a avut cel mai absurd scop posibil: împiedicarea punerii în aplicare a unei hotărâri judecătorești. Chiar dacă mulți dintre minerii participanți nu au fost conștienți de aceasta, fiind convinși că luptă pentru propriile lor drepturi sindicale, neonorate prin Pacea de la Cozia, scopul ultimei mineriadei a depășit sfera motivațiilor sociale. Faptul că ea a fost declanșată imediat după aflarea sentinței judecătorești dată de un tribunal independent împotriva lui Miron Cozma îl inculpă atât pe acesta, cât și pe participanți. Diverși lideri de sindicat și chiar personalități politice ale partidului de guvernământ au încercat să le găsească minerilor participanți circumstanțe atenuante: „Marin Condescu, liderul minerilor din Cartel Alfa, a declarat, pentru Mediafax, că trebuie făcută o distincție clară între grupurile de mineri plecați spre Capitală și cei care iau condus. El spune că unii dintre liderii sindicali care îl susțineau pe Cozma i-au forțat pe mineri să se suie în autobuze, fără să le spună ce urmează sa facă. «Din păcate, ambiția unui om care a vrut să se salveze pe sine a atras în confruntare și oameni nevinovați, care au fost forțați să participe, cu cartea de pontaj în mână», susține Condescu. Acesta este de părere că, după încheierea celei de-a șasea mineriade și arestarea lui Cozma, Valea Jiului va intra în normalitate. «Sunt destui lideri care să-i poată conduce pe minerii din Valea Jiului spre liniștea necesară», a spus el „Președintele PNȚCD, Ion Diaconescu, (...) susține că pentru mineri «o mare nenorocire» a reprezentat-o diversiunea lui Miron Cozma, care i-a pornit pe un drum în scopuri politice, subordonate «gândirii lui de mărire». În opinia liderului țăranist, dacă nu ar fi existat diversiunea Miron Cozma, situația din Valea Jiului «era mult mai bună» decât cea de astăzi. Diaconescu a precizat că guvernele de după 1996 au căutat un mijloc de a face ceva pentru mineri, dar «ele s-au izbit permanent de acest paravan care a fost Miron Cozma». Președintele PNȚCD a spus că problemele economice și sociale ale minerilor trebuie înțelese, iar sub acest aspect, țărăniștii sunt deschiși pentru a găsi soluții eficiente. ă minerii au fost păcăliți de liderul lor, Miron Cozma. El a spus că nici pentru un moment, Cozma nu s-a gândit la problemele minerilor, urmărindu-și doar interesele personale. Cea mai bună dovadă în acest sens este, în opinia lui Stoica, faptul că, în momentul în care ortacii se aflau în dificultate, Cozma i-a pără- sit. «Între mineri se aflau și oameni de bună-credință, dar Cozma i-a trădat», a spus Stoica. El a ținut să amintească deschiderea executivului pentru un dialog real cu minerii și preocuparea acestuia pentru ca problemele economice din Valea Jiului să fie rezolvate191“ Până la urmă, singurii condamnați pentru această ultimă mineriadă au fost liderii care i-au condus pe mineri. Sentința în procesul Stoenești a fost deja dată în 18 decembrie 2003 În procesul mineriadei de la Stoenești, Miron Cozma a fost condamnat, la 7 ani de închisoare, sentința survenind pedepsei de 10 ani de detenție aplicate liderului minerilor din Valea Jiului pentru mineriada de la Costești, din 1999. Potrivit sentinței judecătoriei, Miron Cozma a primit o pedeapsă de 7 ani de închisoare pentru instigare la nerespectarea unei hotărâri judecătorești. Romeo Beja a primit o pedeapsă de 5 ani și jumătate de închisoare, Sterian Casapu – 5 ani de închisoare, iar Dorin Loiș – 4 ani de închisoare, toți trei fiind condamnați pentru favorizarea infractorului. Tribunalul București a stabilit, ieri, că pedepsele lui Casapu și Loiș sunt grațiate. Cei patru inculpați în dosar au fost achitați pentru asociere în vederea comiterii de infracțiuni. Pentru ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, cei patru au fost condamnați la pedepse de 4 și, respectiv, 5 ani de detenție. Totodată, fiecare inculpat trebuie să plătească statului, drept cheltuieli judiciare, câte 3,7 milioane de lei.

Această sentință vine în consonanță cu unele declarații ale ortacilor participanți la această mișcare socială, care afirmă că singurii lideri care au luat efectiv parte la mineriadă sunt și cei care au fost condamnați. În această mineriadă pot să spun că nu s-au implicat foarte mulți lideri. Cel puțin liderul nostru de la Vulcan, Ciotâr Petru, nici nu era la mină la ora când noi am plecat de acolo. În schimb s-a implicat Beja care vroia probabil să iasă în față. El avea tendința aceasta de a-și crea populari- tate. Înainte, mișcările sociale erau posibile și datorită numărului mare de mineri. Acum sunt mult mai puțini, iar aceștia se tem și ei că-și vor pierde locurile de muncă. În plus, la disponibilizări au plecat mulți dintre cei mai nebuni. (C.V. — lăcătuș la EM Vulcan) Au existat într-adevăr și lideri sindicali care au fost nevoiți să plece în această mineriadă determinați de propriii ortaci. Deși nu au fost condamnați juridic pentru acțiunea lor, și pentru ei aventura Stoenești s-a încheiat rău:

La ultima mineriadă din ’99 pot să zic că la fiecare unitate minieră s-a plecat în mod diferit, iar ceea ce a predominat a fost spiritul de turmă. Eu am văzut cum cea mai mică ocazie de a nu munci și de a trage chiulul era exploatată la maximum de mulți ortaci. Așa s-a plecat și de la Valea de Brazi. Eu însumi i-am auzit când spuneau: „Cum, bă, ăia pleacă și noi nu? Păi, de ce să nu ne ducem?“ Iar liderul de sindicat Vasile Lupu chiar a zis: „Domnule, ce rost are să ne mai ducem, și așa suntem foarte puțini, nu avem nici autobuze…“ Oamenii aproape că au sărit pe el: „Ce, tu ești lider! Vii cu noi!“ Au umplut până la urmă două autobuze și au plecat. Dintre acestea unul s-a defectat pe Defileu și nu a mai ajuns, iar celălalt autobuz cu oameni a rămas să îi ajute pe primii să refacă defecțiunea. Între timp au venit jandarmii din spate și i-au bătut bine pe toți în frunte cu liderul lor.  (Cristi Iascu — fost inginer la EM Valea de Brazi)

 

Mineriada de la Stoenești a reprezentat un punct de cotitură în evoluția relațiilor dintre mineri și statul postdecembrist. Ea marcheză sfârșitul acțiunilor victorioase ale minerilor împotriva unui guvern slab, temător și incapabil să riposteze cu hotărâre acțiunilor dure și iresponsabile ale unui grup social, manipulat de interesele obscure ale unor persoane și grupări fără legătură cu motivațiile și interesele membrilor sindicatelor miniere.

Am ajuns în final acasă! Ai văzut vreodată un om înfrânt pe toate planurile? Așa eram și eu atunci. Și fizic și psihic, dar mai ales eram demoralizat. Eram terminat psihic pentru că mi-am dat seama că am greșit, că nu trebuia să mă duc. Și eu zic că nici ceilalți nu trebuiau să meargă. Toți cred că și-au dat seama că au greșit! Aceasta a fost o lovitură fatală pentru toți minerii. Cred că a fost picătura care a umplut paharul. De aceea, am convingerea că, la oricare miner dacă îi spui acum: „Hai să mergem la București!“, nu cred că mai vine vreunul! Odată cu mineriada de la Stoenești a luat sfârșit și un anumit tip de lider în Vale. După Stoenești nu au mai rămas la conducerea sindicatelor miniere nici 10% din vechii lideri. (Marian Holban — lider sindical la EM Paroșeni, vicepreședintele LSMVJ)

 

Mineriada de la Stoenești marchează sfârșitul unui anumit climat antidemocratic în România postdecembristă, climat în care a contat mai mult forța pumnului, a bâtei decât cea a negocierii prin dialog. Așa cum spunea și Radu Vasile: „Desființarea mineriadelor, și e bine spus desființare, căci niciun eveniment asemănător nu va mai avea loc în România de-acum încolo, a însemnat sfârșitul unei epoci: epoca loviturilor de stat prin folosirea forței proletare de către Structuri Românii au rupt-o cu o tradiție dăunătoare, instaurată în 1990. Iată cum o tradiție poate dura numai nouă ani.

La Stoenești minerii au fost definitiv înfrânți! A fost o înfrângere nu numai fizică, ci și morală și psihică. A fost înfrânt la Stoenești nu numai un grup de oameni, ci și o mentalitate, o mentalitate periculoasă și dăunătoare a unui grup muncitoresc, a unor lideri sindicali și a unor manipulatori care sfidând regulile democrației, au încercat să-și impună interesul personal în orice situație și împotriva intereselor statului și chiar ale subiecților direct participanți la evenimente. Am încercat prin relatarea noastră detaliată să răspundem, măcar parțial, la întrebările lansate la începutul acestui capitol: cum s-au desfășurat mineriadele? Care au fost premisele, cauzele și scopurile lor? Care sunt deosebirile și asemănările dintre ele? În acest final de capitol vom încerca să dăm și definiția acestor fenomene sociale despre care s-a vorbit mult fără a exista totuși un consens unanim al reprezentărilor.

Mineriadele sunt mișcări sociale de scurtă durată, de natură violentă care au bulversat de fiecare dată spațiul politic și social românesc. Diferite între ele ca motivații, scopuri, perioadă și mod de desfășurare, ele au ca element comun deplasarea minerilor din Valea Jiului spre capitala României, ca și faptul că, dezinformați și manipulați de fiecare dată de lideri politici sau sindicali cu scopuri situate în sfera spațiului politic, participanții au servit, cu sau fără voie, scopuri diferite de cele mai multe ori de interesele masei de muncitori din care făceau parte.

 

(Din volumul „Mineriadele între manipulare și conștiință muncitorească”, Ed. „Curtea veche”, București, 2007)


Comentarii articol (1 )

#1 Dan Meza 27.01.2021,  09:50:54
Felicitari pentru excelenta prezentare !


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 3 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter