• Practic, imaginea e mult mai sumbră decât o văd administrațiile locale și localnicii

 

Proiectul „Strategia pentru tranziția de la cărbune a Văii Jiului” este finanțat de Comisia Europeană prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (DG-REFORM) și realizat în colaborare cu „PricewaterhouseCoopers (PwC)”, având drept beneficiar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

 

Totul despre noul „draft” al Strategiei de dezvoltare a Văii Jiului aflat pe site-ul MIPE!

Această strategie a fost întocmită de „PricewaterhouseCoopers Management Consultants” S.R.L. și reprezintă, conform informațiilor furnizate pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene „al patrulea livrabil al proiectului, fiind redactat cu scopul de a prezenta versiunea preliminară a strategiei de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului”. Este cum s-ar zice un draft revizuit, care a apărut în această lună, iar după numeroasele greșeli din „draftul” trecut, apărut și pe site-urile primăriilor, pentru așa-zisele „transparență” și „dezbatere publică”, să sperăm că acest document a fost redactat mai bine.

Pentru câteva ediții de ziar, în mai multe episoade, ne vom apleca asupra documentului, iar asta o facem deoarece această strategie prevăzută pe perioada (2021-2030) s-ar putea să fie piatra de temelie a unui nou început pentru Valea Jiului. Un document mai mult decât important și e foarte bine să știm cu toții forma în care acesta va ajunge pe masa UE!

Realizatorii acestui document, cei de la PwC ne spun încă de la început că „în identificarea și fundamentarea priorităților de dezvoltare și a acțiunilor propuse, au fost utilizate surse publice de informații, precum și informații obținute în urma consultărilor publice cu o gamă diversificată de autorități centrale și locale, precum și alte categorii de părți interesate, organizate de la începutul proiectului până în prezent, a interviurilor și atelierelor de lucru realizate de PwC cu părțile interesate în perioada martie – iunie 2020.

 

Realizatorii documentului își declină responsabilitatea față de efectele acestei Strategii de dezvoltare! Nu și la încasare…

Totuși, înainte de prezentarea Strategiei de Dezvoltare se mai specifică ceva interesant și de ținut minte, mai ales de către administrațiile locale, și spunem asta să nu zică careva că n-a știut (!): „Persoana care citește acest raport este de acord că PwC, partenerii, directorii, angajații și agenții săi nu au și nu își asumă nicio responsabilitate față de acesta, fie că este stipulată în contract sau rezultată dintr-un prejudiciu (inclusiv limitare, neglijență și încălcarea responsabilității statutare), și nu sunt responsabili cu privire la nicio pierdere, daună sau cheltuială de niciun fel, cauzată de utilizarea acestui raport de către cititor, sau care este în alt mod consecința faptului că cititorul a primit acces la raport.

Asta e mai ceva ca la producătorii de vaccinuri!

 

Reticența muncitorilor din industria minieră

Începutul Strategiei pentru Dezvoltarea Economică, Socială și de Mediu a Văii Jiului (2021-2030) are ca și consistență „situația actuală” a zonei noastre. Deci așa cum au văzut-o și o văd cei care s-au ocupat de conceperea acestui document important, ce va sta la baza proiectelor și finanțărilor europene până în anul 2030. De aceea, considerăm foarte importante concluziile trase de aceștia în urma discuțiilor cu reprezentanții autorităților locale, primarii, consilierii locali, sau cu reprezentanții oamenilor de afaceri, dar și tot ce a rezultat din analizele lor de pe teren, sau din datele statistice ale instituțiilor locale, județene și centrale referitoare la Valea Jiului, din 1990 și până în 2019-2020.

Primul pasaj, prima concluzie: lucrătorii din industria minieră „sunt reticenți” față de „posibilitatea orientării spre alte activități”. Iată mai exact cum sună pasajul:

„Realizarea tranziției de la cărbune în regiunile cu veche tradiție minieră este un proces complex, cu impact semnificativ asupra bunăstării comunităților locale și protecției mediului. Provocările sociale sunt considerabile pe fondul concedierilor masive ce amplifică rata șomajului și a implicațiilor derivate din statutul dobândit de lucrătorii în industria minieră, reticenți față de posibilitatea orientării spre alte activități”.

Legat de situația actuală a Văii Jiului, în continuarea textului se menționează următorul tablou, unul destul de negru din păcate, precum huila noastră cea de toate zilele, spunându-ni-se destul de clar și până când vor mai fi deschise minele Petrila și Lonea, anii 2026/2027. Măcar acum aflăm mai cu exactitate acest lucru, deoarece toți miniștri sau reprezentanții din minerit cu care presa a stat în ultimii doi ani de vorbă pe această temă, n-au dorit, n-au știut sau n-au vrut să spună un an, nici măcar cu aproximație!

„Valea Jiului se distinge drept una dintre cele mai suferinde regiuni prin prisma acutelor probleme izvorâte din impactul negativ al disponibilizărilor în urma închiderii minelor începând din anul 1995, ce au generat șomaj ridicat, dislocarea tinerilor și adulților, sărăcie și excluziune. Procesul se continuă în prezent, în linie cu evoluțiile aferente tranziției carbonifere la nivel european, cu perspectiva închiderii minelor de la Lupeni și Lonea până în anul 2026/2027”, se arată în document.

 

Lipsa acută a locurilor de muncă în Vale

În continuare și tot la situația actuală a Văii Jiului se vorbește despre lipsa locurilor de muncă pentru o mare parte din populația activă, fiind afectați aici, în general, foarte mulți tineri, fapt ce duce la adevărate drame sociale și la destrămări de familii. Să recunoaștem că acest „tablou” nu este cu nimic exagerat și până în acest an, după 31 de ani de democrație, nici un guvern nu au rezolvat aceste probleme, ba, din contră, unele guverne au adâncit criza prin care trece Valea Jiului, din 1997, de la „marile disponibilizări din minerit” făcute în perioada când Emil Constantinescu era președinte, și care, înainte de asta cu puține luni, venise în vizită la Mina Lupeni ca să-i liniștească pe mineri, zicându-le „că va fi bine”, să nu uităm asta!

Dar să vedem împreună ce spune documentul, legat de ce am spus mai sus: „Programele de restructurare au dus la pierderea a peste 40.000 de locuri de muncă dintre cele peste 45.000 existente în industria minieră, numărul persoanelor neangajate în rândul populației active depășind rata de 50% într-o perioadă scurtă de timp. Populația zonei este puternic afectată de declinul industriei miniere și expusă riscurilor severe pe dimensiunea socială din cauza unei scăzute dezvoltări economice ce nu a permis atragerea de investitori și a determinat lipsa unei evoluții pozitive pe toate palierele importante care contribuie la calitatea vieții, în special educație, servicii medicale și asistență socială. Aducerea în stare de șomaj a unor lucrători încă tineri și apți de muncă s-a răsfrânt negativ asupra situației multor familii din Valea Jiului: rămași fără un loc de muncă și nereușind să beneficieze de oportunități la nivel local, părinții și-au lăsat copiii în grija comunității sau a altor familii, alegând calea migrației în afara Văii sau chiar a țării. Efectele acestei destrămări familiale și distanțarea parentală au acutizat alarmant profilul copiilor rămași acasă: abandonul școlar, implicarea în acte anti-sociale, drog-adicția au devenit comportamente nocive larg răspândite, care prezintă provocări inclusiv pentru furnizorii de servicii sociale.

Șomerii care au continuat să rămână în Vale și-au pierdut speranța în șansa unui viitor care să le confere posibilități de trai decent, devenind victime ale resemnării. În lipsa unei dezvoltări economice durabile, nu au putut fi create locuri de muncă pentru acoperirea nevoilor de ocupare profesională, astfel încât și „tinerii pensionari”, rămași șomeri la o vârstă ce încă le permitea implicare activă în muncă, și-au redus interesul pentru activități lucrative, situație valabilă mai ales pentru foștii lucrători din mine care beneficiază și de un nivel satisfăcător al pensiilor”.

 

Despre „situația precară” a sistemului de învățământ din Valea Jiului

Mergem mai departe și ajungem pe text la analiza privind pregătirea profesională a celor care nu au de lucru și ar dori să se angajeze. O problemă subliniată mereu și de antreprenorii din Valea Jiului, care nu de puține ori au ridicat în spațiul public treaba asta, aceștia susținând că ar angaja dar nu găsesc decât persoane necalificate, ori calificate pe alte meserii decât cele ce se cer în acest moment. Iată ce spun cei de la PwC față de această chestiune:

„În plus, Valea Jiului dispune de posibilități modeste de pregătire profesională și dezvoltare de competențe, în pofida potențialului existent la nivelul Universității din Petroșani și centrelor de cercetare, precum INSEMEX. Sistemul de învățământ se află în situație precară: metodele de predare sunt neadaptate tendințelor actuale, dotarea unităților de învățământ se situează sub standardele actuale de modernizare, profesorii nu au beneficiat de posibilități de calificare pentru a se specializa în acordarea îndrumării profesionale necesare tinerilor aflați în căutarea unui drum în viață, în școlile tehnice lipsesc echipamentele performante, iar abandonul școlar timpuriu și lipsa unui mecanism coerent de formare profesională accentuează situația critică a sistemului.

Aici, să vedem dacă și primarii noștri și directorii de școli sunt de acord întrutotul, toți, susținând, cel puțin în interviuri, ca și cei de la inspectoratul școlar județean, că elevii din Vale învață în cele mai bune condiții și prin cele mai bune metode de predare, adaptate șa școala modernă europeană. Ei bine, iată, niște persoane neutre de Valea Jiului, văd altcumva situația învățământului din Vale! O fi, n-o fi așa, vă lăsăm pe dumneavoastră să trageți concluziile.

 

„Calitatea vieții” omului din Valea Jiului – tablou de groază!

Ajungem încet pe text și la „calitatea vieții” actuale a cetățeanului din Valea Jiului. Iată cum văd acest lucru cei de la PwC:

„Calitatea vieții oamenilor din Valea Jiului înregistrează dificultăți și pe fondul neajunsurilor din sistemul medical. Cu o populație majoritar îmbătrânită, nevoile de asistență medicală sunt semnificative. Spitalele și clinicile locale se confruntă cu un deficit de cadre medicale, cu insuficienta dezvoltare a unor specialități precum medicina de familie, cu dotare minimală pentru tratamente paliative și recuperatorii, cu un sistem greoi de acoperire a tuturor nevoilor cu operativitate în absența mecanismelor digitale și a unor echipamente medicale performante. În mod particular, o mare parte a populației Văii se înscrie în categoria vulnerabilă, necesitând servicii zilnice nu doar medicale, ci și de asistență socială.

Cartierele marginalizate reclamă o atenție deosebită: sistemul de locuire și condițiile de trai sunt precare, sărăcia și delincvența juvenilă se acutizează, iar proliferarea fenomenelor sociale deviante umbrește mai mult viața separării copilului de familie și mai ales eforturile de reintegrare a copilului în familie sunt încă modeste pe fondul lipsei personalului de specialitate. În pofida eforturilor și sprijinului acordat de asociațiile de profil tuturor categoriilor de persoane vulnerabile, sistemul serviciilor sociale încă nu poate acoperi la standardele dorite nevoile populației suferinde, preponderent din cauza resurselor modeste de finanțare”.

Observați că tot acest tablou „pictat” reflectă doar părți negative, practic altceva nimic bun nu este scos în evidență. De exagerat nu se exagerează prea mult, dar parcă ar trebui să fie arătate și lucrurile bune, că sunt și din astea destule.

Revenind la descrierea calității vieții, ei bine, stimați cititori, când vreun ziarist local se apropie prin scris de imaginea asta, tristă, sumbră, fără nici un orizont în ceea ce privește viitorul, sar pe el să-l condamne unii și alții, cei mai mulți din tabere politice (în general tabere aflate în barca primarului din localitatea respectivă care susțin că jurnalistul are ceva cu primarul, de râsu-plânsu nu altceva!), spunând că n-are dreptate, că exagerează, că o face politic ca să discrediteze edilul și alte și alte acuzații… Oameni buni, acum, cele de mai sus le explică cei de la firma de consultanță, PwC, una dintre cele mai tari în domeniu din lume! Oameni neutri, care nu locuiesc în Vale și care nu au nici carnet de partid, indiferent de culoarea lui! Oameni care vor trimite acest document la Uniunea Europeană, iar în urma acestei Strategii de dezvoltare vor fi finanțate sau nu proiecte europene, proiecte care ar ajuta Valea Jiului să nu moară.

 

Despre poluare și închideri de mine ce afectează mediul și populația Văii

Concluziile celor de la PwC privind poluarea atnosferică ne-au surprins puțin și pe noi și de data asta nu putem spune că au dreptate 100%. De ce? Ei vorbesc de poluarea făcută de mine și de termocentrală. Care mine, domnilor? Astea patru? Hai să fim serioși. Care termocentrală, când sistemul de termoficare nu merge de două ierni? Să fim serioși din nou! Păi, poluare, era atunci când după o jumătate de zi gulerul la cămașă era negru, de nu mai ieșea funinginea aia nici la spălat. Dar asta era cam până prin 1997. Acum e liniște și pace, în condițiile în care s-au închis marea majoritate a minelor, dintre care amintim așa dintr-o clipă, în timp ce scriem, minele de huilă: Petrila, Uricani, Paroșeni, Dâlja, Aninoasa, Valea de Brazi, Bărbăteni, Iscroni…

Dar să vedem cum se scrie la document:

„Poluarea atmosferică specifică zonei are poate cel mai semnificativ impact asupra calității vieții populației pe fondul afectării sănătății. Incidența îmbolnăvirilor la nivelul aparatului respirator depășește în Valea Jiului valorile medii la nivel național, principalele victime fiind copiii. Poluarea aerului, determinată, în principal, de activitatea centralei termoelectrice și a stațiilor de ventilație ale minelor, dar și de apele uzate provenite din extracția și procesarea cărbunelui, modificările în configurația scoarței terestre care afectează regimul hidrologic regional, activitățile din sectorul industrial care generează deșeuri ce necesită depozitare definitivă pe terenuri degradate, prezentând și contaminare destul de pronunțată cu metale grele sau depozitarea deșeurilor municipale pe amplasamente care nu îndeplinesc condițiile de protecție a factorilor de mediu, inclusiv în apropierea locurilor de joacă pentru copii, sunt doar câteva semnale de alarmă.

Survenirea unor inundații foarte abundente, precum cele din luna iunie 2020 (record istoric de 175 litri de apă pe metru pătrat – nota red. – De fapt au fost peste 200 l/mp!)), ce au distrus îndiguirile, au rupt drumul național 66A și au afectat masiv locuințele din Lupeni și Uricani, reclamă amenajări consolidate și unitare la nivelul râurilor din zonă. Înregistrarea unor incidente – precum cel de la fost Mină Dâlja, care a afectat calitatea aerului prin scurgeri nocive de fum – ridică semne de întrebare privind respectarea procedurilor de închidere a minelor din perspectiva asigurării protecției mediului.

Pe fondul reliefului depresionar care reține masele de aer poluant, regimului pluvial activ și obiectivelor industriale existente, fauna și flora Văii Jiului sunt afectate de poluare (decolorarea sau pierderea completă a frunzișului unor arbori, scăderea populației acvatice și a efectivelor de vânat etc.), aspect cu impact semnificativ pentru perspectiva ecosistemului zonei și biodiversității”.

Iată că în document se vorbește și de incidentul de la fosta Mină Dâlja, de anul trecut, când cei de la CEH ne spuneau că acolo toate sunt bune și frumoase și că închiderea galeriei s-a făcut în cel mai profesionist mod. Oare?

 

Printr-o frază cei de la PwC trag și concluzia finală la starea actuală a Văii Jiului:

„Azi în Valea Jiului mulți oameni și-au pierdut încrederea în ziua de mâine, nu mai speră să trăiască o schimbare în bine și percep cu scepticism pronunțat posibilitatea creării unor oportunități reale de dezvoltare ce ar modifica actualul status-quo”.

(va urma)

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.