24.11.2011,  21:58:47 | 14 comentarii | 2329 vizualizari GALERIE:     FOTO    
„Meridian” a pus-o ieri de o şedinţă mare la Petroşani / Iar s-a dezbătut viitorul mineritului în Vale
Articole de acelasi autor
de Corneliu BRAN

Confederaţia Sindicală Naţională „Meridian”, în parteneriat cu Federaţia Agricultorilor „Fermierul”, a evaluat la Petroşani, ieri, 24 noiembrie 2011, primul an de implementare a proiectului „Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România”, proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Opera­ţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, în cadrul Conferinţei Regionale de Evaluare Intermediară a Proiectului pentru Dezvoltarea 5 Vest.

Peste 150 de participanţi
Sala de Marmură a Primăriei municipiului Petroşani a fost arhiplină. Peste 150 de oameni au ţinut să participe la eveniment. Un motiv al acestei numeroase prezenţe îl constituie şi faptul că de anul acesta Confederaţia „Meridian” include şi sindicate miniere din Valea Jiului, sub titulatura de „Muntele”, care s-au desprins din LSM „VJ”.
Pe lângă numeroşi lideri de sindicat din cadrul confederaţiei veniţi în Vale şi din judeţele limitrofe Gorj, Caraş-Severin, Timiş, Alba şi Mehedinţi, în sală au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Companiei Naţionale a Huilei Petroşani, în frunte cu directorul gene­ral Constantin Jujan, dar şi numeroşi membri din cadrul administraţiilor publice locale, inclusiv primarii Tiberiu Iacob-Ridzi, Gheorghe Ile, Ilie Păducel şi Ilie Botgros. De asemenea, din Petroşani au fost prezenţi o serie de consilieri locali şi câţiva şefi de instituţii publice, dar şi mai mulţi politicieni sau persoane care cochetează cu politica. Pe lângă aceştia, în sală au mai fost prezenţi membri ai Ligii Pensionarilor Minieri Petroşani, cetăţeni simpli, curioşi să vadă cum decurge un aşa numit „dialog social”.
Înainte de discursuri şi de „dialogul social din sală”, cum l-a denumit preşedintele Confederaţiei Sindicale Naţionale „Meridian”, Ion Popescu, s-a intonat Imnul Minerilor. Apoi, a fost ţinut un minut de reculegere în cinstea celor 13 mineri, ingineri şi salvatori minieri căzuţi la datorie în urmă cu trei ani, în urma unor explozii din subteranul minei Petrila, ce a avut loc pe data de 15 noiembrie a anului respectiv.
 
Hortopan - nemulţumit de… „Meridian”
Pentru cineva neobişnuit cu şedinţele interminabile, discuţiile din sală, purtate la micron de o parte semnificativă dintre participanţi, au indus o stare de plictiseală. Multe dintre cele expuse de vorbitori au fost fie chestiuni ştiute, arhicunoscute şi răsdiscutate cu ocazia altor şedinţe sindicale, dar şi de mass media. 
La un moment dat, enervat de un discurs, care „trăgea a unul populist”, consilierul PSD Ion Hortopan s-a ridicat şi a părăsit sala, în semn de protest. Afară am aflat şi motivul: „Plec că m-am săturat de poveşti. Îmi pare rău că am şi venit, dar am făcut-o la insistenţele unora. Dl. Popescu ar trebui să ne lase cu poveştile astea populiste”… „Dar de ce nu i-o spuneţi direct?”, l-am întrebat. „I-am spus-o şi direct, dar n-ai cu cine discuta, el o ştie pe-a lui”.
Nici pentru presă, conferinţa regională de evaluare intermediară a proiectului n-a adus cine ştie ce noutăţi, dar am reţinut, totuşi, câteva discursuri şi idei interesante. Chiar dacă nu sunt noi, ieri au fost rostite public, cu destul curaj în unele cazuri şi cu destulă măiestrie.
 
Popescu vrea respect pentru minerit
Liderul Ion Popescu, care a fost şi moderatorul discuţiilor, şi-a început cam populist discursul, dacă ar fi să-i dăm dreptate lui Hortopan, subliniind şi accentuând vorbele sale pe „importanţa minerului şi a mineritului”. 
Apoi a explicat că nimeni dintre cei cu care a discutat la ministere şi dintre autorităţile centrale n-a avut puterea să înţeleagă că numai mineritul generează dezvoltare, asigurând temelia economică prin crearea de locuri de muncă şi prin atragerea de bani la buget, prin această activitate primăriile având bani să investească în sănătate, educaţie sau infrastructură! Lucru destul de grav dacă s-a întâmplat aşa, Ion Popescu fiind, cel puţin teoretic, o voce sindicală puternică (sau aşa ar trebui să fie…). 
Ion Popescu a mai solicitat un mai mare respect din partea tuturor faţă de minerit şi mineri, subliniind că se va lupta întotdeauna pentru această convingere. Probabil că aceste cuvinte i-au cam enervat pe unii, conside­rându-le doar populiste şi nimic altceva. Printre care şi pe Ion Hortopan, cum am mai spus, în condiţiile în care Liga Pensionarilor Minieri, al cărui lider este acesta, se luptă de un an să-şi recâştige drepturile câştigate prin luptă şi nervi de generaţiile de mineri anterioare, încă de pe vremea dictatorului Ceauşescu, sau şi mai în spate, încă de pe vremea guvernelor staliniste sau ţărăniste, în „lupta” lor pensionarii minieri negăsind un prea mare sprijin din partea confederaţiilor şi sindicatelor miniere, printre care şi „Meridian”.
 
Primarul Ridzi - nemulţumit de imaginea proastă a Văii
S-au vorbit multe în sală, vrute şi nevrute cum spune românul. S-a vorbit de preţul cărbunelui şi al gigacaloriei, de subvenţia care nu mai vine, deşi suntem la final de an, de faptul că nu Europa sau Uniunea Europeană sunt o barieră în calea acestei subvenţii, ci un anume domn secretar de stat de la Ministerul de Finanţe. S-a spus răspicat de lipsa termoficării centralizate în patru oraşe din Valea Jiului, oamenii stând acum în frig, timp în care zona noastră stă pe munţi de cărbune, s-a amintit de închiderea unor mine sub absolut toate guvernele - fie că la putere au fost social-democraţi, liberali sau democrat-liberali.
Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a expus în cuvântul său câteva idei interesante. Una dintre ele este aceea că mineritul şi agricultura ar fi două componente care ar putea salva economia românească în viitorul apropiat, dacă lucrurile se vor face cu cap. Primarul nu s-a referit doar la mineri­tul de cărbune, ci şi la mineritul nemetalifer, menţionând că toţi primarii din Valea Jiului sunt susţinători ai proiectului Roşia Montană şi ai proiectelor care vizează dezvoltarea mineritului, în gene­ral, în România.
Primarul Petroşaniului a atras atenţia public că decizia în ceea ce priveşte mineritul de huilă nu poate fi alta decât rămânerea acestui sector în activitate, în condiţiile contextului internaţional, subliniind faptul că în acest sens România a întârziat măsurile, lăsându-le nu pentru al doisprezecelea ceas, ci chiar pentru al treisprezecelea, aşa cum suntem noi românii obişnuiţi să o facem. Primarul a dat exemplu Statelor Unite, menţionând că energia pe cărbune este inclusă în cadrul „energiei verzi”, ceea ce pare un lucru înţelept, faţă de europeni, care văd lucrurile puţin altfel. 
Tiberiu Iacob-Ridzi s-a referit şi la faptul că avem această resursă, cărbunele, dar nu o punem în valoare, dând exemplu numărul unu mondial la acest capitol, China. Primarului i se pare că acest cărbune ar putea fi o soluţie pentru relansarea economiei ţării, ca şi neferoasele, preţul acestora crescând de zece ori faţă de acum doi ani, edilul lăsând să se înţeleagă că la fel se va întâmpla în viitorul apropiat şi cu cărbunele.
Revenind la Valea Jiului, primarul Iacob-Ridzi şi-a exprimat oarecum nemulţumirea faţă de toate guvernele, care au restrâns, fiecare, indiferent de culoarea politică, activitatea minieră. Primarul a menţionat că important este acum ca guvernul şi cei din sectorul minier sau din mediul politic să vadă ce este de făcut pentru salvarea mineritului, urmând să ia măsuri clare în acest sens, fără nicio altă amânare. Tiberiu Iacob-Ridzi l-a rugat pe preşedintele Confederaţiei „Meridian” ca, în urma acestor discuţii, să redacteze o scrisoare sau un document, în care să fie trecute toate aceste concluzii şi discuţii de la această şedinţă de la Petroşani, pe care să o transmită apoi guvernului şi tuturor factorilor sociali care au importanţă în ceea ce se cheamă dialogul social, dar şi în luarea de decizii.
Tot primarul Petroşaniului a vorbit şi de faptul că a rămas şocat acum două luni când a văzut la Bucureşti că huila românească nici nu era inclusă în strategia energetică a ţării în perioada următoare!!! Primarul menţionând că nu guvernul e de vină pentru această „omitere”, ci un institut bucureştean, ISPE, care a lucrat total neprofesionist, luând datele de pe nişte site-uri de internet! Tiberiu Iacob-Ridzi a mai subliniat că această omisiune va fi remediată până pe 1 Decembrie, CNH-ul şi Constantin Jujan primind ca sarcină să se ocupe de această problemă. Adică, vor culege şi transmite date exacte pentru institutul res­pectiv, pentru ca huila din Valea Jiului, care mai poate fi exploatată încă 80-100 de ani, să-şi reintre în drepturi în viitoarea strategie energetică a ţării, ce va fi finalizată la 15 decembrie.
În cuvântul său, primarul a mai vorbit şi de importanţa şi de rolul Văii Jiului şi a mineri-tului de huilă pentru ţară, în decursul istoriei, apăsând pe faptul că, după cum mineritul a salvat de câteva ori economia naţională, şi acum ar fi cazul ca guvernul să salveze Valea Jiului şi acest important sector de activitate.
Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a făcut spre final referire şi la greva din 1977, amintind faptul că revolta de la Lupeni, alături de cea de la Braşov, din 1987, ambele transformate în proteste politice, sunt adevăratele simboluri ale luptei anticeauşiste, de care azi s-a cam uitat sau se aminteşte foarte puţin, Valea Jiului fiind întotdeauna dată la exemple negative, mai ales în media centrală, imaginea ei având mereu de suferit, de aici şi neîncrede­rea unor investitori şi a unor instituţii care ar putea salva economic zona.
 
Păducel - mai optimist
Dintre primari, Ilie Păducel a avut cel mai scurt discurs. A cerut celor cu putere de decizie să acorde atenţia cuvenită acestui sector, rugându-i să ia măsurile necesare pentru ca în Valea Jiului să continue activitatea în minerit, specificând că această activitate nu ar trebui doar menţinută, ci chiar ar trebui dezvoltată. Primarul Păducel a mai spus că şi la Petrila cetăţenii şi administraţia locală simt nevoia ca activitatea minieră să primească un suflu nou, bugetul local fiind calat pe sursele de venituri obţinute din cotele defalcate ale impozitului pe venit de la cele două unităţi miniere din oraş. Ilie Păducel a atras atenţia că mina Lonea are posibilităţi reale de dezvoltare, deoarece are capacităţi deschise şi rezervă de cărbune pentru următorii 50 de ani, menţionând de asemenea că nu ar fi motive ca oamenii cu putere de decizie să nu acorde minei respective atenţia cuvenită. Tot Ilie Păducel a adăugat că este ferm convins că în următorii 10 ani, sau poate mai puţin, se va ajunge la redeschiderea unor unităţi miniere din Valea Jiului, în contextul economic şi climateric mondial, multe unităţi dintre acestea fiind închise în trecutul apropiat aiurea, tocmai când se ajunsese la frontul de cărbune sau după ce fuseseră executate lucrări de deschidere şi pregătiri, care au costat o armată de bani.
 
Ile -  macho cu sindicate
Primarul Vulcanului, Gheorghe Ile, şi-a început speach-ul puţin cam romantic, amin­tind de vremurile bune din minerit. Apoi a vorbit de dialogul social dintotdeauna, acela dintre şefii de sector şi maistru, dintre maistru şi brigăzile din subordine, dintre şeful de sector şi conducere, dintre sindicate şi conducere. În opinia primarului, „dialog social” a fost permanent, chiar dacă nu întotdeauna s-au făcut cele vorbite. Ile a fost de acord că în minerit din cauza încăpăţânării, mândriei şi orgoliilor, în prezent dialogul social este uneori întrerupt şi neeficient, mai ales între sindicate şi conducere, menţionând că în opinia sa acest fapt ar trebui schimbat, până nu va fi prea târziu.
Apoi, edilul a tras puţin de urechi sindicatele miniere, menţionând că rolul lor este nu doar unul de supraveghere a ceea ce se întâmplă. Rolul sindicatelor ar trebui să fie şi acela de a se veni cu idei practice cu ceea ce trebuie făcut în producţie, dând de înţeles că unii lideri sindicali stau mai mult pe-afară decât în mină, ceea ce face ca să nu aibă habar de ceea se întâmplă în subteran, cerând întotdeauna doar bani şi drepturi. 
Tot Gheorghe Ile a făcut apel la unitate de idei, dând exemplul ciobanului cu oi râioase, de care ciobanii fug să nu se umple şi ale lor, fapt care la mină n-ar trebui să se întâmple atunci când un sector sau o mină merg prost.
Tristeţea cea mai mare a lui Ile a venit atunci când şi-a amintit de banii băgaţi de stat în modernizarea termocentralei Paroşeni, în jur de 120 de miliarde de lei, precum şi de alte 80 de miliarde de lei pentru desulfurare, şi de cele 80 de miliarde de lei investiţi la Preparaţia Coroeşti. Primarul se întreba joi de ce se mai miră acum unii pe unde s-au dus banii, considerând că dacă se dorea închiderea mineritului atunci cu acei bani se putea face altceva şi nu aruncaţi pe Jiu în jos. 
Concluzia primarului Ile, la fel cu acea a altor participanţi, a fost că mineritul nu se va închide, că se vor deschide alte câmpuri miniere, dar că minele nu vor mai avea amploarea de acum peste douăzeci de ani.
În ultima parte a discursului Gheorghe Ile nu a uitat să amintească nici de „banii mulţi pe care primăriile îi plătesc pentru ajutoarele sociale”, considerând că mai bine ar fi angajaţi aceşti cetăţeni, decât să primească bani stând acasă. În opinia primarului, toată restructurarea care a avut loc în Valea Jiului s-a restrâns asupra administraţiilor locale, problemele mutându-se de la mine la primării. În sprijinul acestui argument, Ile a menţionat că se ştie foarte bine faptul că, cotele defalcate de pe salarii nu au mai venit la primării, ci s-au dus direct la Bucureşti sau în altă parte, în timp ce minerii au primit căldură sau subvenţia de căldură tot de la primării, aceştia neparticipând însă cu niciun leu la acestea. Primarul a amintit de perioada 2000-2004, când primăriile nu au primit niciun leu din aceşti bani, în timp ce subvenţia a fost dată, acest lucru repetându-se timp de patru luni şi în acest an.
 
Botgros speră şi el
Chiar dacă nu mai are nicio mină pe raza localităţii, primarul Ilie Botgros s-a arătat mulţumit de ideea acestui dialog social din Sala de Marmură. Edilul aninosean a vorbit de importanţa mineritului în Valea Jiului şi de importanţa dialogului social dintre cetăţeni şi administraţiile locale, dintre sindicate şi conducerea unei exploatări miniere, dar şi dintre membrii unei comunităţi, încercând să le explice celor prezenţi că în Valea Jiului „plămânul” unităţilor administrativ-teritoriale au fost întotdeauna minele, în jurul acestora gravitând totul. A dezvăluit, nu pentru prima dată, că odată ce „plămânul” Aninoasei a murit şi oraşul pe care-l administrează are din ce în ce mai puţini bani, investiţiile în Aninoasa fiind foarte puţine iar migraţia populaţiei mari, spre alte zone cu bani.
Ilie Botgros a menţionat că, de la marea disponibilizare din 1997, niciun guvern n-a pus nimic în locul închiderilor de mine. De atunci, tineretul nu are unde să muncească în Valea Jiului, fiind astfel constrâns să plece, acest lucru ducând la îmbătrânirea populaţiei din Vale şi la restrângerea activităţilor economice. Speranţa primarului din Aninoasa rămâne redeschiderea mineritului, menţionând că rezervele de cărbune sunt suficiente pentru ca Valea Jiului să reînceapă „un minerit adevărat pe zeci de ani de-acum înainte”. 
 
Butulescu - visător, dar informat…
Scriitorul şi politicianul Valeriu Butulescu a ridicat la fileu câteva idei interesante, idei bune, chiar dacă aduc puţin şi a literatură. A subliniat din start că se îndepărtează categoric de orice discurs de imagine, specificând că va vorbi de miezul problemei, care ne frământă pe toţi, indiferent de vârstă sau culoare politică: mineritul. I-a explicat, „cu tot respectul”, liderului Popescu că a spune că Valea va avea iar 14 mine şi 42.000 de angajaţi, cum liderul s-a exprimat, mai visător ca un poet, este o utopie. În opinia inginerului Butulescu acest lucru nu mai va putea fi posibil şi nici nu mai trebuie să fie. 
A dat apoi câteva sugestii, cerându-i liderului sindical de la „Meridian” să reprezinte mai bine minerii şi Valea Jiului la Bucureşti, acolo unde se iau toate deciziile. Butulescu a mai spus că Valea Jiului poate a greşit şi de aceea e în situaţia asta, deoarece, prin oamenii politici şi prin liderii minerilor nu au fost exprimate întotdeauna bine gândurile şi ceea ce se vrea în continuare. 
Scriitorul a vorbit de „demonizarea Văii Jiului”, specificând că este o cale şi un joc greşit pe care îl fac unii români contra… românilor, Valea Jiului fiind de fapt o zonă tot din România şi nu din cine ştie ce ţară bananieră. Scriitorul a susţinut că ideea că minerii şi Valea Jiului ar fi o piatră de moară în România este total falsă, ea fiind rolul unei contabilităţi, care are la bază nişte reguli de calcul greşite. Aici, Valeriu Butulescu s-a referit la preţul gigacaloriei, extrem de mic şi deloc comparabil cu preţul european, arătând că dacă acest preţ ar fi unul european, mineri­tul de huilă ar fi rentabil, deci ar exista şi profit. Fostul deputat a dat ca exemplu comparativ Germania, o ţară des luată ca etalon de români. A argumentat că şi nemţii, care sunt priviţi ca oameni serioşi, nu reuşesc nici ei măcar să scoată cărbunele la un preţ competitiv pe piaţă. Tot legat de Germania, făcând comparaţie cu România, Valeriu Butulescu a destrămat o scuză jalnică găsită de guvernanţi şi de Constantin Jujan: Germania a dat subvenţii, chiar dacă Uniunea Europeană a dat două termene, 2010 sau 2017, forul european lăsând la latitudinea fiecărei ţări să stabilească dacă mai acordă sau nu subvenţii în minerit. Iar România încă mai tărăgănează această chestiune. 
Concluzia lui Butulescu a fost una clară: dacă se va da subvenţie în continuare, mineritul scapă, dacă nu se va mai acorda subvenţie, mineritul moare, cu totul, nu doar câteva mine.
 
Nica şi greva generală
S-au făcut referiri clare şi la faptul că termenul de 30 noiembrie este data limită în care guvernul trebuie să facă ceva bun pentru mineritul de huilă, în speţă să dea drumul la subvenţia mult aşteptată de luni de zile, dându-se de înţeles că altfel minerii vor intra în alte forme de protest, mai dure, cum ar fi greva generală. Această idee a fost expusă la microfon de Bebe Nica, liderul celei mai mari mine din România, EM Lupeni, care a susţinut că i-a spus această chestiune şi ministrului Ion Ariton la Bucureşti. Credem că acest avertisment nu ar trebui tratat uşor nici de guvernanţi, nici de reprezentanţii companiei, din discursul liderului lupenean înţelegându-se destul de limpede că situaţia este cam la limită şi se stă acum la mine pe un butoi plin cu pulbere de exploziv. 
Nu au fost uitate nici condiţiile de muncă şi lipsa clară de investiţii în acest sector în cei aproape 22 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989. 
 
Jurca - mai realist ca alţii
Replica pentru primarul Gheorghe Ile a venit mai apoi de la un lider sindical, Adrian Jurca. Care a susţinut că nu sindicatele au semnat acele investiţii de care vorbea primarul, ci politicienii şi cei aflaţi la putere în anumite perioade, doar ca ei să-şi facă imagine şi nu a fost gândite printr-o strategie clară.
De altfel, liderul Jurca a părut cel mai înverşunat la adresa politicienilor. Pe lângă faptul că i-a tras serios de urechi, a menţionat şi că lumea minieră trebuie să fie realistă, iar dacă vor mai fi 4-5 ani de minerit stabil e bine. A mai sugerat că toate minele din Valea Jiului ar trebui să intre pe un proces de închidere. Asta ca şi cele patru mine aşa-zis viabile să mai poată supravieţui, altfel, în opinia lui Jurca, acestea vor ajunge în următorii ani să o ducă mai greu decât cele trei! Tot el a mai afirmat că s-a simţit ruşinat când a văzut fişa de plată a unui cameraman al televiziunii naţionale, care avea salariu cât un miner, menţionând în discurs că salariile minerilor au ajuns foarte jos şi situaţia aceasta trebuie schimbată radical. 
Ajungând la discuţia despre viitorul Complex Energetic „Hunedoara”, liderul de la mina Livezeni a susţinut că dacă acest complex energetic nu va asigura un preţ care să acopere şi banii pentru investiţii în mine, atunci sunt slabe speranţe ca mineritul din Vale să ajungă la potenţialul dorit, în acest caz el fiind la un pas de închidere totală.
Concluziile finale vă lăsăm să le trageţi singuri. Aşteptăm cu nerăbdare comentariile dumneavoastră. Cele pertinente desigur şi cele care spun cu adevărat ceva.

 



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





Comentarii articol (14 )

#1 Valea24.11.2011,  22:25:00
Degeaba facem Simpoziuane in Valea Jiului cand olteanul gorjean Marin Condescu face tot posibilul sa distrunga mineritul Vaii Jiului prin oameni lui olteni (Sorin Gaman,....)infiltrati de el si Berceanu in ministere (economie si finante)acum a aparut si Sulfina Barbu cu prietena ei gorjeanca Moata la Ministerul Munci,Valea Jiului este incoltita de dusmani si in interior de tradatori cumparati pentru functi si bani acestea din urma fara a se gandi la urmasi lor (copii si nepoti).Ceva trebuie facut? Ce ramane de vazut,......
#2 cezara25.11.2011,  08:09:55
iare a venit securistul asta de Popescu sa ne salveze el mineritul in Vale. Asa cum l-a salvat si in Baia Mare sau in carierele de cupru din jud Alba. Un papagal si un profitor de pe spatele nostru ,Oare ce face DNA -ul de ce nu incepe odata cercetarile si asupra lui cu privire la patrimoniu sindical mostenit si care acum este vandut
#3 danutz25.11.2011,  08:36:31
solutia e simpla : daca statul roman nu ne respecta si ne minte mereu atunci trebuie ca si cetatenii acestei tari sa trateze cu minciuni si hotie statul si bineinteles sa nu respectam nimic in legile romaniei.
#4 bebe25.11.2011,  09:56:31
scaunul liber era pt. lupascu?
#5 unmembru25.11.2011,  09:58:01
Niste papagali care simuleaza ca le pasa, fara nici o exceptie, Popescu este omul puterii in special al lui Base' iar Muntele nu reprezinta interesele sindicatelor ci interesele personale ale unora care nu mai au nici o farama de bun simt... Cam asta este parerea mea si a unora din jurul meu.
#6 adi25.11.2011,  10:04:48
jurca sa numai critice politicienii,ca si el a supt pe la pdl si psd sa prinda director general cnh,dar degeaba.
#7 traian25.11.2011,  11:16:19
Nu l-am agreat niciodata pe Cozma,insa cu asa conducatori numai metodele lui Cozma mai pot face ceva pentru cei ce traiesc din minerit in Valea Jiului,s-a ajuns ca din zeci de mii de mineri ,cu toate restructurarile sa mai ramana vreo 7000 de toti si nu s-a schimbat in bine nimic,ba din contra,miscarea sindicala e faramitata fara nici o autoritate, ajungand la conducere sindicatului, unii de teapa lui Popescu,jurca si altii care nu au nici o treaba cu mineritul urmarind doar interese personale !
#8 VAI VAI25.11.2011,  11:32:00
AM AJUNS IARASI DE UNDE AM PLECAT ACU 21 DE ANI. FOAME, FRIG,SARACIE......SI PENIBILII AIA DORM IN SCAUNELE LOR LINISTITI.
#9 Johann25.11.2011,  12:32:16
Toti directorii isi platesc datoriile,fiind numiti politic de catre niste neispraviti.In baza caror competente profesionale un primar,vice sau sef de filiala a vreunui partid "trage sforile" pentru numirea directorilor (de spitale,mine,termocentrale,pina la cele de gospodarire a deseurilor) ? Ei ,niste gunoaie,care ulterior nu raspund de nimic,nici de salarii,nici de restructurari,nici de locuri de munca.Uitati-va la situatia de la Vulcan! Dupa ce Primaria si PD-L-ul,prin lobby-ul facut,"a dat briciul pe mina maimutelor" la temocentrala Paroseni,minele Vulcan si Paroseni,Pregoterm,acu' vezi Doamne,Ile e profund oripilat de "macelul" pe care dobitoacele prost dresate il fac.Dar el,cu ce se lauda din activitatea profesionala(de investitii) ? Cu fundatii de troliu,de n-avea mina trolii cite fundatii,nise fara numar ca la crama de la Murfatlar,si uite-asa isi facea planul pe hirtie.Minerii-executanti pe bune,ramineau cu vorba lui: "P*** metri,P*** bani",pe care probabil n-au uitat-o nici pina azi.De Stoi cacare "horcaia" noaptea in cabina Statiei telegrizumetrice la mina Vulcan mi-e lehamite sa mai pomenesc.Speciei careia ii apartine numai Ignatul e un leac.Deci la votari,procedati ca la Ignat.Cum zic momirlanii la "pomana porcului":"Sa-l mincati sanatosi !"
#10 eci25.11.2011,  19:42:20
daca ne aflam in china din sala de marmura mergeam pe stadion sa vedem ce se intampla cu alesii cuvantatori
#11 elvira25.11.2011,  21:03:52
Paducel ca de obicei da cu mina lui Lonea. Mai bine facea ceva ca sa aduca investitori in Petrila ca mor alegatorii de foame. A promis si acum 3 ani ca face locuri de munca dar nu a facut nimic. O sa vina la anul ca sa-l alegem din nou desi nu a facut nimic in privinta minelor, someri cat cuprinde. Rusine!
#12 crisan25.11.2011,  21:22:35
Tot nu inteleg,ce s-a rezolvat in urma acestei ,,mari sedinte".Aceleasi si aceleasi figuri care au dus de rapa aceata Vale a Jiului.
#13 CLOSCA26.11.2011,  10:47:27
SIMPOZION CARE NU ADUCE NICI O SCHIMBARE PT PROSTIME DOAR PT EI SE LASA CU O MASA TOVARASEASCA LA FINALUL SEDINTEI
#14 disponibilizatu26.11.2011,  11:57:43
La adunatura asta lipsea un mare lider de sindicat care a rupt toate barierele ce li s-au pus in fata, care acum este ocupat cu contabilitatea sa vada daca ii da cu virgula, ce zici Cafe? ce vremuri.


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 3 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter