Am mai spus-o şi cu alte ocazii, Valea Jiului a fost binecuvântată de Dumnezeu cu două bogăţii: aurul negru (în adâncuri) şi aurul verde (munţii). Acestea au atras, la înce­puturile dezvoltării industriale a Văii Jiului, oameni din diferite etnii, dintre care amintesc: maghiari, germani, evrei, italieni, cehi, slovaci, ruteni, polonezi, sârbi. Și datorită acestui conglomerat etnic, repre­zentând ade­vărata bogăţie a zonei noastre, Valea Jiului a fost denumită, în acele tim­puri, „Mica America”.   

Cele două bogăţii, aurul negru şi aurul verde, după cum veţi citi şi în această carte, au constituit şi motorul turismului interbelic.

Poate doar în epoca interbelică să se mai fi vorbit în Valea Jiului atât de mult despre turism ca în zilele noastre. Pentru revigorarea econo­mică a Văii Jiului, în viziunea Primă­riei Petroşani, turismul reprezintă o soluţie complementară industriei ex­trac­tive a huilei. 

„Pentru reprezentanţii Consi­liului local provizoriu ar trebuie să fie o prioritate şi o datorie de onoare ca, pe lângă problemele curente ale ora­şului, care, ştim, nu sunt nici puţine şi nici uşoare, să ia în discuţie şi măsuri de dezvoltare turistică. Este păcat să nu valorificăm toate aceste bogăţii naturale. Este păcat că aceste fru­museţi ale Ardealului nu sunt exploa­tate din cauza indiferenţei. Acest păcat va rămâne în sarcina fiecărui pri­mar de aici încolo, care nu îşi găseşte suficient timp în agenda de lucru pentru rezolvarea acestei probleme”, se scria inspirat într-o publicaţie petroşeneană din 1934. Provocat şi de aceste cuvinte, dar şi de angajamentul luat în faţa cetăţenilor, preo­cuparea pentru dezvoltarea tu­ris­tică a Petroşaniului a con­­sti­tuit, constituie şi va con­sti­tui una dintre priorităţile man­datului meu de primar.

Volumul Pribegii turistice în Valea Jiului al scriitorului, ziaristului şi documentaristului Marian Boboc trebuie văzut (şi citit!) ca o încercare (dacă nu şi o reuşită...), singulară până în prezent, de a pune ordine într-un spaţiu şi timp mai puţin şi superficial cercetate, când Valea Jiului avea pentru România un magnetism turistic, concretizat într-un număr mare de vizitatori.

În urma unui efort docu­mentaristic considerabil, autorul reuşeşte să aducă la lumină, pen­tru prima oară, filoane im­portante şi preţioase din isto­ria turismului jian.

Astfel, cititorul călătoreşte într-o lume interbelică, plină de farmec, fiind „martor” al atâtor evenimente turistice întâmplate până în 1950 în Valea Jiului şi ră­mase necunoscute până acum.

Ca primar, am fost impresionat de eforturile pre­de­cesorului meu, dr. Ionel Moga - primar al Petroşaniului în mai multe rânduri, de a construi ceea ce presa timpului a numit „autostrada spre Parângul”. Tot din activitatea sa am mai reţinut şi travaliul său edilitar, du­blat de o viziune îndrăzneaţă şi de o argumentare ireproşabilă în ches­tiunea declarării Petroşaniului ca „sta­ţiune climaterică”. Istoria ne învaţă că demersurile şi intenţiile bune nefi­na­lizate de predecesori trebuie con­tinuate de urmaşii acestora. De aceea, sunt încrezător că minunata comu­nitate petroşeneană, care m-a investit cu încrederea ei de mai multe ori, va duce la capăt aceste demersuri ale primarului Ionel Moga, din anii 1934-1938. Cred că nu este departe timpul când staţiunea Parâng va depăşi închi­puirile predecesorilor noştri, lumi­nând turismul Văii de la respectabila sa înălţimea.

Un alt capitol fascinant al volumului „Pribegii turistice în Valea Jiului” îl reprezintă „Cartea de im­presii a Casei de adăpost SKV Pa­râng”. Notaţiile vorbesc de la sine, uneori cu umor, alteori cu seriozitate, despre magia Parângului, despre fru­mu­seţile naturii, dar şi despre afluxul de iubitori ai muntelui. 

Înainte de a încheia, vreau să amintesc şi faptul că superbele foto­grafii de epocă exemplifică cum nu se poate mai bine farmecul turistic inter­belic al Văii Jiului.  

Cele 14 capitole ale cărţii de faţă dau seama în amănunt de o realitate trecută, din fericire nu şi apusă, a turismului Văii Jiului. Din această „lecţie a istoriei” putem învăţa cu toţii, cetăţeni, turişti, edili, guver­nanţi, ori oameni de afaceri implicaţi în turism.

Cele 14 capitole reprezintă, într-un sens metaforic, o „cărare pierdută” a turismului local, pe care, cu ajutorul lui Marian Boboc, cetăţean de onoare al Petroşaniului, am regăsit-o. Și, dacă tot am regăsit-o, trebuie să avem grijă de ea, să o întreţinem, ca să poată şi alţii păşi...

Dr. ing. Tiberiu IACOB-RIDZI,

Primarul municipiului Petroşani

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.