29.10.2011,  14:40:23 | 0 comentarii | 1016 vizualizari
Întrebările d-lui Bujor Bogdan
Articole de acelasi autor
de Corneliu BRAN

 

Cunoscutul cabanier de la Groapa Seacă, din minunatele chei ale Jieţului, ing. Bujor Mihai Bogdan, fost prefect de Hunedoara şi director al minelor Valea de Brazi şi Petrila, a fost prezent la emisiunea Verde-n faţă de la Radio Kapital FM Petroşani. Bujor Bogdan a pus şi câteva întrebări administraţiei locale petroşenene, referitoare la marele proiect turistic din Parâng. Pe lângă întrebări, Bujor Bogdan s-a referit şi la alte probleme care ţin turismul Văii Jiului pe loc, dar a vorbit şi de alte necazuri generale, cum ar fi lipsa de investiţii şi crearea de noi alternative. Dar iată mai jos care sunt nedumeririle şi problemele expuse de dl. Bujor Bogdan. 

 

S-a pus problema lungimii şi dificultăţii pârtiilor din Parâng?

„Nu am văzut proiectul şi nici n-am fost consultat cu privire la el. După cum am văzut şi într-o emisiune televizată că niciunul dintre principalii investitori din Parâng n-a fost consultat. Dar să trecem peste asta, s-ar putea ca proiectul să fie bun, nu neg asta. Totuşi, întreb şi eu dacă s-a pus vreodată problema fluxurilor de turişti, starea şi potenţialul pârtiilor, regimul precipitaţiilor. Cred că, în primul rând, cabanierii promotori trebuiau totuşi să fie întrebaţi, deoarece dumnealor cunosc cel mai bine problemele acestea. Ce se întâmplă în Parâng? Acolo este o pârtie foarte bună, Slima, pentru cei care trebuie să aducă bani, fiindcă cei care vor veni - vorbesc de fluxul acesta mare de turişti care sperăm să vină - îşi doresc pârtii până la nivel mediu. Pârtia B, de exemplu, este o pârtie pe care nu intră oricine. Iar în Parâng cam toţi versanţii au înclinarea B-ului. Sigur că da, pârtia B poate fi o pârtie bună pentru campionate naţionale, dar pentru miile de turişti, care sunt de nota 6-7, este periculos să-i pui să schieze pe o astfel de pârtie dificilă deoarece vor fi accidente şi evenimente nedorite. Și atunci, e uşor de făcut 20 de kilometri de pârtie din birou. I-am tras cu liniarul şi gata. Am întrebat pe foarte multă lume care sunt cei 20 de kilometri? Chiar dacă vor fi de nivel mediu, adică ce caută cei mai mulţi dintre schiorii amatori, vor fi foarte puţini kilometri de pârtie. Întreb, s-a gândit cineva la asta? Și dacă s-a gândit, ce soluţii are?” 

 

Prin turism se pot crea maxim 5.000 de locuri de muncă.

Cum facem cu restul până la 40.000? 

„N-o spun cu rea intenţie, dar eu sunt om al tehnicii şi îmi place să calculez. Vreau să vă spun şi alt aspect şi să-i întreb pe cei competenţi: câţi oameni vor putea să lucreze în turism? Și pornim de la cifre concrete. La ora actuală la Straja vin 2.500-3000 de oameni. Cam asta este capacitatea. Pentru aceşti turişti lucrează acolo circa 700 de oameni. Dacă Straja îşi dublează capacitatea, logic este că atunci când vor veni 6.000 de turişti, vor lucra 1.500 de oameni. Să ajungă în timp şi Pasul Vâlcan la 6.000 de turişti în week-end, varianta optimistă. şi ţinând cont că la Straja-Pasul Vâlcan, prin unirea pârtiilor, vor fi câteva zeci de kilometri de pârtii medii ca periculozitate, deci pârtii căutate de marea majoritate a turiştilor. Prin urmare, se vor crea încă 1.500 de locuri de muncă. Să mai fie încă 1.000 de locuri de muncă - tot varianta optimistă - în Parâng, după implementarea proiectului, în timp. Deci, în total, cu variantă optimistă cu tot, în turismul Văii Jiului s-ar putea crea 4.000-5.000 de locuri de muncă (asta cu Uricani şi Petrila, care să zicem că şi ele vor avea în viitor deschideri spre turism mai mult decât acum). Dar noi am pierdut în Valea Jiului 40.000 de locuri de muncă, numai în minerit, să nu mai vorbesc de alte câteva mii care au lucrat la Vâscoza şi Tesma la Lupeni, la alte fabrici şi uzine din Petroşani, ori la confecţii în Vulcan. Oricum o întoarcem şi o sucim, ieşim cu calculele sub 10.000 de locuri de muncă nou create, şi vorbim pe baza cifrelor. Iar dacă vorbim de locurile de muncă din turism, acestea să nu uitaţi că au un caracter sezonier, pentru că orice ai face în aprilie, mai şi iunie, octombrie şi noiembrie nu mai vine nimeni. Hai să spunem că se dezvoltă şi turismul de vară, dar în astea trei luni, aprilie, mai şi iunie, nu vine nimeni, cu excepţia câtorva zile, poate de 1 Mai şi vreo trei zile de Paşti. Aceşti oameni care vor lucra în turism vor avea aproape o jumătate de an inactivă, de care trebuie, părerea mea, să se ţină cont. Și atunci, de aceea eu zic că cei care au un cuvânt de spus trebuie să se gândească la alte alternative în afară de turism, în condiţiile în care şi mineritul îşi tot restrânge activitatea (deşi el ar trebui menţinut, ba chiar dezvoltat). Trebuie ca mineritul să fie menţinut, trebuie investiţii în turism, dar trebuie şi investiţii în industrie şi prestări de servicii”.

 

De ce nu va pleca telegondola de la fosta mină Petrila Sud?

„Am o rezervă deosebită privind plecarea din Cartierul Aeroport a telegondolei. Noi avem un oraş pe care-l iubim. În zona de centru s-au făcut lucruri frumoase şi îmi place cum arată, iar după viitorul proiect, centrul va arăta şi mai bine. Dar Petroşaniul nu este încă un oraş turistic, poate doar un oraş încă dormitor, făcut fie în secolul XIX, cum spunea Ion Groşanu de Colonie, fie oraşul-dormitor, care s-a făcut în pripă în anii socialismului. Deci, să mergi trei kilometri pe orizontală înseamnă costuri suplimentare. Nu vor veni turiştii să stea la cazinourile din Petroşani, să sară apoi în telegondolă şi să urce. Eu am discutat cu mii de oameni care au trecut, în timp, pe la Cabana Groapa Seacă. Ei au anumite rezer­ve privind urbanistica oraşului nostru (…). Amplasamentul telegondolei, pe care l-am discutat cu o serie de oameni, promotori în turism şi buni cunoscători ai fenomenului turistic, trebuie să fie în zona platourilor de la fosta mină Petrila Sud. Era o zonă care ne conecta şi cu Transalpina, scurtând şi distanţa foarte mult. Iar hotelurile, dacă erau să se construiască, acestea puteau fi ridicate pe firul Maleii, aceasta devenind de fapt cartierul turistic Petroşani, aşa cum toată staţiunea Arieşeni s-a dezvoltat pe firul unei ape. Nu se poate ca telegondola să treacă printre rufe puse la uscat şi blocuri în stil cutie de chibrituri, negre şi urâte”. 

 

Porţile de intrare în Petroşani sunt inexistente, iar promovarea zonei-zero.

De ce nu se face nimic în acest sens?

„Apropo de viziunea asupra turismului, în 20 de ani n-a urcat nimeni dintre factorii de decizie să întrebe ce probleme sunt, de ce este atât de prost acest drum spre Voineasa, care este de fapt adevărata poartă turistică a Petroşaniului şi ce ar trebui să facem ca să avem măcar zece cabane pe Jieţ şi nu una, ca să nu mai vorbim de pensiuni agroturistice, foarte gustate de publicul larg, la modă şi în străinătate. Nu vi se pare anormal că, după 20 de ani, noi nu avem în Petroşani sau Petrila nicio pensiune turistică? Petroşaniul vrea să devină oraş turist, dar la cele patru intrări în oraş nu are nici măcar o tablă scrisă, care să zică Bine aţi venit în oraşul turistic Petroşani. De la defileu, când se intră e doar monumentul făcut de Ladislau Schmidt, dar intri în... 

Aninoasa. Când vii de la Voineasa spre Groapa Seacă, se ştie că se intră în Petroşani? Nu, vă spun eu, deoarece nimic nu indică acest lucru. Când se vine de la Peştera Bolii, la fel, e doar o tăbliţă mică pusă de drumari. Gara Petroşani e praf şi pulbere şi aşa mai departe. Oare în cadrul proiectului turistic s-au avut în vedere şi aceste amănunte? Turismul nu înseamnă doar o investiţie într-un telescaun, telegondolă ori pârtii. Turismul înseamnă o strategie. Noi nu facem un pliant, noi nu creăm evenimente, ca să atragem turişti şi investitori. Festivalul Sarmalelor, Festivalul Clătitelor, sau cine ştie ce festival, la noi nu există. Atunci, cum să ieşim în lume cu ce avem? Și aşa avem un deficit de imagine de la vestitele mineriade, iar ca să-l reparăm nu facem mai nimic. Avem un atu incomensurabil, suntem prima regiune care s-a ridicat împotriva comunismului, nu numai a lui Ceauşescu. Dar fiindcă nu acţionăm şi nu facem nimic, lupta anticomunistă figurează că a început de la Braşov, care de fapt e cu 10 ani mai târziu. Noi ar trebui să speculăm treaba asta”. (Există, totuşi, două relativ recente importante volume dedicate grevei din 1977, scrise de Marian Boboc şi Mihai Boboc, şi care reliefează tocmai cele spuse de dl. Bogdan - n.r.) 

 

Apa va fi adusă un kilometru pe verticală, cu costuri foarte mari?

„Mai am o singură întrebare pe adresa celor care se ocupă de acest proiect: de unde se va lua apa pentru tunurile de zăpadă? Pentru că sunt probleme la care trebuie date răspunsuri. Lacul există, dar cu ce se umple? Izvoarele Parângului sunt limitate. Am citit în prezentarea care s-a făcut în presă că se va trage apă sau din Jieţ sau din Maleia! Asta ştiţi ce înseamnă? Să ridici apa aproape 1.000 de metri pe verticală, ceea ce înseamnă nişte costuri imense. Dar poate au între timp alte soluţii, chiar sunt curios să le aflu”.

 

 



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 3 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter