07.11.2011,  19:29:09 | 0 comentarii | 564 vizualizari
Ion D. Sîrbu în Cartea Albă a Securităţii
de Mihai BARBU

În anul 1996, Serviciul Român de Informaţii, aflat sub conducerea lui Virgil Măgureanu, face publice, în premieră, o seamă de Istorii literare şi artistice din perioada 1969 - 1989 sub titlul „Cartea Albă a Securităţii”. Editura „Presa Românească” îşi prezintă opera pe coperta a patra ca pe „un document de o excepţională valoare istorică”. Iniţiativa publicării acestui volum a aparţinut „exclusiv Serviciului Român de Informaţii”. Editura şi-a asumat „numai efortul tipăririi acestei veritabile arhive a Securităţii, fără să obţină nici un beneficiu material”. Demersul este, fără îndoială, patriotic: „numai prin aflarea adevărului despre trecut se poate clădi un viitor durabil”.

Prefaţa „Cărţii Albe…” e semnată de Virgil Măgureanu şi se voia un argument potrivit căruia românii au fost capabili să opună rezistenţă unui regim abuziv şi discreţionar. „Faimoasa expresie mămăliga nu explodează atribuită lui Petru Groza părea să fi devenit emblematică pentru starea noastră de spirit în vremea comunismului”. Măgureanu spune că „românii au manifestat în faţa totalitarismului impus cu forţa, din afara ţării, nenumărate forme de rezistenţă, care s-au constituit în forme de supravieţuire morală, într-o veritabilă coloană vertebrală a demnităţii unui neam conştient că merită un destin istoric altfel croit decât cel descris în mod halucinant în propaganda comunistă”.

În această Carte Albă, Ion D. Sîrbu este citat în câteva note. În „Nota nr. 438” redactată de Securitate în data de 7 ianuarie 1988, Sîrbu este citat, într-o companie selectă, printre cei care au refuzat să redacteze şi să semneze materiale omagiale. Pentru omagierea evenimentelor din ianuarie (ziua lui şi ziua ei), Uniunea Scriitorilor şi asociaţiile din Timişoara, Cluj, Craiova şi Iaşi au iniţiat editarea unor volume sau albume în care sunt tipărite sau reproduse lucrări inedite semnate de 396  de persoane multe dintre ele reprezentând nume prestigioase ale vieţii noastre cultural- artistice. 

Securitatea a inventariat scriitorii care, la începutul anului 1988, au refuzat să- şi mai omagieze conducătorii. Aceştia au fost Titus Popovici, Octavian Paler, George Macovescu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Mircea Iorgulescu, Petre Sălcudeanu, Mircea Dinescu, Domokos Geza, Paul Anghel, Paul Everac şi Dan Hăulică din Bucureşti, Viorel Cacoveanu şi Mircea Zaciu din Cluj, Ion Dezideriu Sîrbu, Constantin Barbu, Eugen Negrici, Constantin Popescu, Marin Beşteliu şi Marin (Marius) Ghica din Craiova. 

Alţii s-au eschivat sub diferite pretext: Petre Ghelmez şi Mihai Ungheanu din Bucureşti, Cornel Ungureanu, Gheorghe Schwartz, Adriana Babeţi Șimlovici şi Mircea Șerbănescu din Timişoara, Augustin Buzura, Marian Papa­hagi, Maria Bojan şi Adrian Marino din Cluj. În unele situaţii, constată Secu­ritatea, ”lucrările prezentate nu au putut fi incluse în volume omagiale datorită conţinutul interpretabil sau nivelului artistic scăzut.”

În această situaţie se aflau Gyorgy Mandics, Svetomir Raicov şi Gheorghe Azap, toţi din Timişoara. Securiştii constată că „15 elemente din cele 36 menţionate mai sus” au o poziţie necorespunzătoare şi fac, în mod constant, obiectul preo­cupărilor de securitate. Pentru cei 11 care s-au eschivat sub diferite pretexte, Securitatea îşi propune să întreprindă măsuri de verificare pentru a stabili motivul atitudinii lor.

Securitatea laudă pe cei care deşi cunoscuţi „cu antecedente politice sau penale ori cu unele atitudini negative” au prezentat „lucrări cu conţinut corespunzător”. Aceştia erau Alexandru Balaci şi Alexandru Andriţoiu, foşti membri ai F.D.C., Ștefan Pascu şi Cornel Brudaşcu din Cluj - foşti condamnaţi, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Daniela Crăsnaru şi Szasz Janos din Bucureşti, Radu Mareş, Grigore Zanc, Miko Erwin şi Letay Janos din Cluj.

La Timişoara, organele de Securitate au constatat că erau unele aspecte de natură a afecta calitatea cărţii. Era vorba de cartonul care putea denatura culorile iar grafica coperţii ar fi fost neadecvată acestor momente festive.  Informaţi de urgenţă, factorii competenţi au dispus masurile necesare. Securitatea era pregătită a preveni orice neregulă „care ar putea impieta asupra apariţiei volumelor omagiale la timp, în condiţiile de conţinut şi calitate grafică ce se impun” (Arhiva Serviciului Român de Informaţii, Fond D, dosar nr. 10966, vol. 27, f. 31-32).

O notă din noiembrie 1983 rezumă situaţia lui Sîrbu Ion Dezideriu din perioada vizitei sale în Occident. „Sîrbu Ion a afirmat în diverse împrejurări că ar avea un nepot în Franţa, deşi din verificări nu rezultă acest lucru”. Securitatea ştia că, beneficiind de sprijinul lui Ion Negoiţescu, Sîrbu a primit un ajutor material din partea secţiei culturale a Ministerului de Externe din Republica Federală Germania.

Înainte de a pleca din ţară, Sîrbu a trimis o scrisoare serviciului de paşapoarte din Craiova prin care anunţa programul pe care şi l-a făcut în Republica Federală Germană. Și solicita sprijin pentru ca şi soţia sa să ajungă în această ţară. De acolo, cei doi intenţionau să-şi viziteze nepotul din Franţa. În finalul scrisorii, scriitorul dă asigurări Securităţii că se va întoarce, negreşit, acasă. Cu toate acestea „Inspectoratul judeţean Dolj ezită să acorde viză pentru soţia celui în cauză” (Arhiva SRI, Fond D, dosar nr. 10.966, vol. 15, f. 79).

Securitatea Municipiului Bucureşti emite, la 6 februarie 1984, o Notă strict secretă privitoare la şedinţa de birou a Uniunii Scriitorilor dedicată analizei revistelor literare. Sîrbu este menţionat  într-un paragraf privitor la Postul de radio Londra care şi-ar fi intensificat emisiunile literare cu privire la realităţile româneşti prin coloborarea lui Ion Negoiţescu şi Ion Caraion. Criticul Ion Negoiţescu îi lăuda pe Nicolae Manolescu, Radu Țeposu şi Ion D. Sîrbu „scoţând, în cazul celui din urmă, în evidenţă elementele protestare” (ASRI, Fond D, dosar nr.11.119, vol.7, f.356-360).

 



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 4 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227







Publicitate
Newsletter