03.11.2011, 09:07:58 | 0 comentarii | 897 vizualizari
4 tineri de la Liceul Teoretic Mihai Eminescu / Elevi de vară la Memorialul Durerii de la Sighet
Articole de acelasi autor
de Ziarul Vaii Jiului
Odată intrat pe Valea Vişeului începi să îţi dai seama că graniţele se îngroaşă şi că nu mai poate dura mult. Colegii de compartiment te sfătuiesc să îţi închizi telefonul pe această porţiune de drum, dacă nu vrei să plăteşti 1 euro/ min „la ruşi”. Îţi anunţi rudele şi prietenii să nu te sune cât încă mai apare RO pe ecranul telefonului şi te întrebi dacă şi în Sighet primeşti semnal de la reţelele din Ucraina. Dar nu se poate, Sighetul Marmaţiei e un oraş turistic românesc până la urmă. După un drum de 12 ore cu escală în Cluj Napoca, păşim în sfârşit pe malurile Izei şi suntem întâmpinaţi de o mare parte a echipei de organizare. Noi, adică toţi cei veniţi din direcţia Timişoara. În acest timp, direcţia Bucureşti se bucura de un scurt tur al memorialului ce ne va servi nouă drept şcoală în săptămâna abia începută. Direcţia Iaşi avea să sosească după prânz, chiar la fix pentru deschiderea oficială a Școlii de Vară de la Sighet.
Prin însăşi accepţiunea sa, Școala de Vară de la Sighet prezintă trei dimensiuni. Mai întâi, este vorba despre o adevărată „şcoală a memoriei” coordonată de profesori dintre cei mai aleşi. Și amintim aici de profesorul, cercetătorul, jurnalistul şi istoricul, recunoscut pe plan mondial, Stéphane Courtois. Domnul profesor este şi autorul Cărţii negre a comunismului, despre care mi s-a spus că trebuie citită „fie şi doar ca hobby”. Din această postură, rectorul şcolii de vară a susţinut, cu entuziasm şi răbdare, una din cele mai interesante conferinţe de anul acesta (părere împărtăşită şi de colegii mei), sub semnul întrebării: „De ce s-a prăbuşit comunismul sovietic în 1991?”. Conferinţa tradusă „în timp real” de doamna profesoară Ana Țuţuianu s-a prelungit pe durata mai multor ore, cea mai mare parte a acelei dimineţi de marţi fiind însă acaparată de zecile de întrebări venite din partea elevilor. Discuţiile au continuat şi după terminarea conferinţei, elevii adresându-se domnului profesor în engleză ori în franceză şi bucurându-se de răspunsuri dintre cele mai ample. Un alt punct de interes maxim l-a constituit masa rotundă organizată în după-amiaza zilei de joi, la care au participat, pe lângă cei doi fondatori ai şcolii de vară (doamna Ana Blandiana şi domnul Romulus Rusan), jurnalistul Petre Mihai Băcanu, doctorul N. Constantinescu, inginerul Ioan Mănucu şi academicianul Alexandru Zub. O conferinţă năucitoare care s-a deschis (cum altfel decât) cu Imnul Golanilor. Doamna Ana Blandiana a început cu o întâmplare din primăvara acestui an, când un grup de tineri care vizitau Memorialul a rămas fără răspuns în faţa întrebării adresate de către distinsa poetă: ce înseamnă cuvântul mineriadă? Gravitatea acestei probleme a impresionat-o pe fondatoarea şcolii de vară şi astfel a pornit masa rotundă la 20 de ani după: de la Piaţa Universităţii la Alianţa Civică. A urmat o relatare cronologică a evenimentelor cu intervenţii din partea tuturor conferenţiarilor şi cu multe fragmente video. Aceste momente sunt poate cel mai greu de redat întrucât emoţiile celor ce aparţineam de Valea Jiului depăşeau cu mult capacitatea de obiectivitate. Putem însă afirma (printr-un compromis) că perspectiva Alianţei Civice expusă în acea seară a fost lămuritoare, sinceră şi (în mare măsură) fidelă. Câteva mulţumiri binemeritate vom aduce inginerului Ioan Mănucu şi profesoarei Ana Țuţuianu (şi dumneaei prezentă în Piaţa Universităţii) pentru mărturisirile fără rezerve continuate uneori până târziu în noapte. Toate conferinţele de la Sighet fac parte din acelaşi film alert, aproape neîntrerupt de dimineaţa până seara. Au fost zile tematice, dedicate Memorialului, comunismului văzut din Franţa (cu participarea jurnalistului Thierry Wolton), deportărilor din Basarabia şi Bucovina (şi prezentarea unui proiect de succes al ambasadorului Vasile Soare), Solidaritatea de la Gdansk (alături de fondatorul Jerzy Borowczak), securitatea din RDG şi presa din RFG. De aceea spunem că Sighetul a devenit, poate mai mult în aceste zile, un oraş multinaţional. Atingem astfel o altă dimensiune a evenimentului: oraşul Sighetul Marmaţiei, prin aura sa istorică, prin graniţele ce-l delimitează, prin Memorial şi prin Cimitirul Săracilor, prin amalgamul de persoane şi personalităţi de toate felurile şi din toate locurile, pare cel mai potrivit spaţiu pentru a învăţa despre această jumătate de secol ce a schimbat fundamental mersul omenirii. Pentru că Școala de Vară nu este nici despre revoluţie, nici despre mineriade, nici despre anii ’80, nici măcar despre comunismul din România. Pentru prima oară am simţit că istoria ni se arată în toată măreţia sa, că sfârşitul secolului al XX-lea este închegat, comprimat secundă cu secundă pe câteva sute de metri pătraţi. Fiecare participant a adunat din aceşti 50 de ani atât cât l-au ţinut braţele, însă a putut cuprinde în câteva priviri TOT ce a însemnat comunismul. Cu ce scop? Pentru că, aşa cum poeta Ana Blandiana a afirmat în repetate rânduri, atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiţie. Nopţile de la Sighet au fost uneori nopţi de muzică pe malurile Izei, cu foc de tabără şi discuţii aprinse, alteori nopţi de film pe culoarul închisorii şi impresii continuate pe canapelele hotelului, când doar răsăritul ne obliga să ne pregătim pentru o nouă zi. Nopţi şi dimineţi de vară, în excursie cu mocăniţa sau la pas prin Cimitirul Săracilor, căutând prin mulţime vocea entuziastă a doamnei Blandiana, mereu pregătită de o nouă istorie de luat aminte. Alături de aceasta, stau elevi şi profesori de liceu ori de facultate, pregătiţi pentru proiecte personale prin care să răspândească mai departe ceea ce s-a început la Sighet. Elevi şi profesori împărtăşind cu prietenie din experienţa personală, de viaţă sau profesională. Cu premii pentru cei mai bine pregătiţi şi ambiţii pentru toţi ceilalţi. Uneori conflicte de opinii, alteori declaraţii de iubire. Prietenii pe viaţă şi iubiri de o vară. Fără ascunzişuri, fără resentimente, dar cu multe regrete. Cu vădită recunoştinţă pentru toate acestea. Promisiuni şi planuri de viitor. Într-adevăr, datorită domnului profesor Dorin Răduţi, putem vorbi deja de ecouri puternice ale evenimentului de la Sighet în Valea Jiului. Ne exprimăm regretul de a nu fi participat cu toţi cei şase elevi care au trecut proba de înscriere ce a constat într-un eseu structurat despre corupţie, întrucât elevele Ana Maria Tirea şi Ioana Adelina Stoica şi-au dedicat aceste zile sesiunilor de admitere. Cu toate acestea, liceul nostru rămâne primul pe ţară ca şi număr de participanţi, în timp ce Valea Jiului concurează cu centre universitare precum Bucureşti şi Iaşi. Mai mult chiar, anual, clasele de filologie ale Liceului Teoretic Mihai Eminescu beneficiază de cursul opţional de Istorie a comunismului, care are ca şi aplicaţie o săptămână de studiu la Memorialul Durerii. S-au realizat, de asemenea, şi câteva proiecte de istorie orală ce urmează să ajungă în arhivele echipei de la memorial. Anul acesta, cu sprijinul conducerii liceului şi (sperăm) al autorităţilor locale, urmează ca în toamnă să realizăm un prim eveniment de mare anvergură la Petroşani, întrucât doamna Ana Blandiana şi domnul Romulus Rusan au răspuns pozitiv invitaţiei noastre (mai cu seamă a domnului profesor) de a colabora pentru realizarea unui eveniment cultural „bidimensional”, axat deopotrivă pe istoria comunismului şi pe literatură. Acesta este însă doar synopsis-ul unui proiect ce s-a născut în drum spre Școala de Vară de la Sighetul Marmaţiei. Martori au fost prof. Dorin Răduţi alături de elevii Cătălina Matei, Liana Sanda, Andreea Ursu şi subsemnatul,
Mihai-Ionuţ Ologu Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online! Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare... Cataloage promoţionale 2024 Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii Rame click - comandă online! Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul! Steaguri publicitare - click pentru a comanda! Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online! Cataloage promoţionale 2024 Alege să o susții! Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online! Newsletter
|