06.11.2011,  20:32:40 | 0 comentarii | 135 vizualizari
Declaraţia doamnei Margaret Chan - directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătaţii
de Ziarul Vaii Jiului

Când are loc o catastrofă sau un dezastru, majoritatea vieţilor sunt pierdute sau salvate în cel mai scurt timp de la producerea evenimentului. Oamenii  mizează pe faptul că  spitalele şi unităţile de sănătate vor răspunde eficient şi rapid, ca o ancoră de salvare.  Tragedia unei catastrofe naturale sau a unui caz de forţă majoră este şi mai mare atunci când unităţile de îngrijiri me­dicale dau greş. Atunci când un spital se prăbuşeşte sau activitatea sa este întreruptă, vieţile oamenilor care depind de servi­ciile de urgenţă pot fi pierdute. De asemenea, întreruperile  serviciilor de rutină se pot dovedi mortale. În unele ţări, au existat situaţii de catastrofă (cum ar fi cele cauzate de cutremure sau inundaţii) în care s-au pierdut până la 50% din capacităţile de îngrijiri medicale, în condiţiile în care serviciile de salvare a vieţilor se impuneau de urgenţă şi erau mai mult decât necesare. Pe lângă pierderea de vieţi sau suferinţa cauzată, proasta funcţionare a serviciilor de urgenţă în cazul producerii unei catas­trofe poate isca şi un protest public, mai ales când cauzele pierderii capacităţii de îngrijire sunt date de violarea normelor de construcţie a spitalelor sau de construcţiile prost efectuate. Îngrijorarea publicului este justificată. Aşa cum arată acest document, costurile pentru a construi un nou spital care să poată rezista la şocuri cum ar fi cutremurele, inundaţiile sau vânturile pu­ter­nice, nu sunt foarte ridicate. Costă şi mai puţin ca facilităţile existente să fie moder­nizate, pentru ca ele să funcţioneze aşa cum trebuie în momentele critice. Pentru a integra managementul riscului şi pregătirea în caz de urgenţă în planurile operaţionale ale unui spital, costurile sunt aproape ine­xistente. Pentru a comemora Ziua Mondială a Sănătăţii anul acesta, Organizaţia Mondială a Sănătăţii pledează în favoarea unei serii de practici care pot fi implementate în orice unitate de îngrijiri medicale, pentru ca spitalele să fie în siguranţă în timpul dezastrelor. O construcţie care respectă normele în vigoare, o bună planificare şi existenţa unor exerciţii în caz de urgenţă, pot ajuta la menţinerea funcţiilor critice. Există o gamă largă de măsuri, pornind de la sistemele de avertizare precoce până la o simplă evaluare a siguranţei spitalului, a echipamentelor de protecţie şi a stocurilor pentru a pregăti personalul în cazul unui număr ridicat de victime sau pentru controlul infecţiilor.  De exemplu, rănile cauzate de prăbuşiri în cazul cutremurelor de pământ sau cele de hipotermie în caz de inundaţii impun anumite stocuri şi nevoi, nevoi ce pot fi anticipate. Este înţelept să gândeşti şi să plani­fici în avans. La nivel mondial, numărul dezastrelor şi al catastrofelor este în continuă creştere.  Din cauza urbanizării (care adună oamenii în locuri nesi­gure), a schimbărilor climatice (ce produc evenimente meteorologice şi mai frecvente şi mai extreme) creşterea numărului dezastrelor va continua. Acesta este motivul pentru care trebuie să anticipăm că un număr tot mai mare de zone vor deveni posibile zone de dezastru. Experienţa acumulată de-a lungul timpului ne-a demonstrat că dacă  spitalele rămân în picioare în timpul catastrofelor, sunt percepute  drept balize de securitate şi solidaritate în mijlocul disperării. Nu trebuie să uităm: spitalele şi unităţile de îngrijiri medicale reprezintă o investiţie importantă. Trebuie să le păstrăm în siguranţă, deoarece astfel protejăm investiţia, sănătatea şi siguranţa oamenilor.  


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


     6 plus 10   = ?