29.10.2011,  12:41:58 | 0 comentarii | 865 vizualizari
Managerul Alin Vasilescu: / „SUP are nevoie de un tomograf ultraperformant”
Articole de acelasi autor
de Corneliu BRAN

Medicul Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenţă Petroşani şi unul dintre cei mai cunoscuţi chirurgi din localitate, a fost prezent vineri la emisiunea „Verde-n faţă” la radio Kapital FM. Timp de o oră şi ceva discuţia cu dumnealui a cuprins mai multe puncte, astfel că - pentru cei care au ratat emisiunea din diverse motive - încercăm azi să prezentăm cele mai interesante răspunsuri date de doctorul Alin Vasilescu la întrebările moderatorului şi ale ascultătorilor. 

 

Spitalul de Urgenţă din Petroşani - peste spitalele din Deva şi Hunedoara

Dr. Alin Vasilescu este de părere că Spitalul de Urgenţă, luat după criterii de performanţă, statistici şi calificarea personalului medico-sanitar este peste spitalul din Deva sau cel din Hunedoara, ba chiar şi peste foarte multe spitale din toată ţara, unele mult mai mari. Deci, nu întâmplător spitalul petroşenean a ajuns să fie clasificat la categoria a treia, fiind astfel printre primele 60-70 de spitale din ţară, un sprijin deosebit la acest lucru fiind adus şi de către deputatul Monica Iacob-Ridzi (membru în Comisia pentru Sănătate şi Familie din Parlamentul României):

„Sunt foarte puţine - două - specialităţile medi­­cale pe care nu le avem în spital şi, ca atare, posibilitatea de a acoperi cu servicii medicale toate celelalte specialităţi reprezintă un punct pozitiv deosebit de important al spitalului nostru. Practic, un pacient ajuns în spitalul nostru îşi poate rezolva problemele pe o paletă foarte largă de afecţiuni. Dacă luăm în considerare unde ne situăm peste ce înseamnă o medie nu numai judeţeană, ci şi la un nivel mai larg, ne diferenţiem printr-o serie de secţii cum ar fi: compartimentul de Neurochirurgie, în care colegii noştri Adrian Sora şi Liviu Groza au o activitate extrem de vastă şi laborioasă - datorită activităţii dumnealor acoperim 24 de ore din 24 tot ce înseamnă problemele de patologie neurochirurgicală, probleme de politraume - lucruri la care participă şi existenţa tuturor celorlalte specialităţi chirurgicale; compartimentul de Chirurgie Toracică – suntem nu neapărat unicat în zonă, dar ca şi activitate a acestui compartiment nu pot intra în discuţie decât spitalele universitare de la Timişoara şi Craiova, celelalte spitale judeţene din apropiere fiind departe ca activitate de ceea ce se face la noi în spital; pe toate celelalte domenii intră în discuţie dotarea cu aparatură la nivel acceptabil – o aparatură funcţională la ora actuală, care deserveşte cu brio tot ce înseamnă necesităţile de primă urgenţă ale pacienţilor.

Faptul că am fost clasificaţi în categoria a treia este o chestiune foarte bună şi pe undeva este şi consecinţa activităţii personalului medical care există în cadrul acestui spital, dar şi a faptului că beneficiem de un sprijin local şi la nivel central bun, care ne permite să ne desfăşurăm o activitate medicală în condiţii relativ bune. Pe de altă parte, doamna deputat Monica Iacob-Ridzi ne-a sprijinit enorm în această problemă, lucru care s-a văzut prin faptul că a reuşit să convingă factorii de răspundere din sistemul sanitar că spitalul de urgenţă din Valea Jiului nu acoperă acei 40-50.000 de oameni pe care-i are Petroşaniul, ci acoperă practic un areal mult mai mare, undeva spre 170.000-180.000 de locuitori, spitalul fiind un centru medical bine dotat şi acoperit cu cadre medicale bine pregătite şi bine calificate în domeniu. Doamna deputat a reuşit să facă înţeles că unitatea medicală din Petroşani funcţionează între un spital judeţean aflat la 60 de kilometri, cel din Tg-Jiu şi un alt spital judeţean, cel din Deva, aflat la 90 de kilometri, iar cel mai apropiat spital clinic universitar este la Timişoara, deci undeva la 220 de kilometri”. 

 

SUP are nevoie de un tomograf ultraperformant

Alin Vasilescu a vorbit şi despre aspectele mai puţin bune ale spitalului:

„Sperăm ca în următoarea perioadă să se îmbunătăţească partea de imagistică, unde sperăm să ne dotăm cu un nou computer tomograf. Sperăm să îmbunătăţim activitatea în tot ce înseamnă modernizarea în domeniul chirurgical, respectiv partea de chirurgie microinvazivă, spre ceea ce se tinde pe plan internaţional. La fel, pe specialităţile medicale sperăm ca pe viitor să avem o dotare tot mai modernă pentru a permite investigaţii mai ample, respectiv posibilitatea de mici intervenţii chiar şi pe specialităţi medicale, cum este gastroscopia intervenţională. La fel, pe patologia de varice esofagiene, hemoragiile digestive – mai ales la pacienţii cirotici, sperăm să avem în curând şi aparatura necesară (…). 

Părţile care scârţâie la ora actuală sunt în scurs de rezolvare, sau cel puţin aşa sperăm. Legat de aparatură, în primul rând punctul nevralgic este vârsta unei părţi din aparatura pe care o avem, chiar dacă ea încă mai funcţionează. Spre exemplu, la ora actuală avem un tomograf care este cam obosit. Este ultimul tomograf din generaţia lui, pe plan naţional, care mai funcţionează. Această uzură este şi o consecinţă a faptului că în ultimii ani am fost singura unitate sanitară din judeţ cu tomograf apt, care a funcţionat 24 de ore din 24, şapte zile din şapte. Apoi, tot ce înseamnă aparatură de laborator, pe diverse categorii de investigaţii, trebuie împrospătat, lucru absolut necesar care se simte din ce în ce mai evident. Din punctul de vedere al personalului la ora actuală ar fi binevenite o serie de cadre medicale pe o serie de specia-lităţi unde am mai avea nevoie de personal me-dical superior. Ar putea fi în discuţie aici Radiologia, Pediatria, Psihiatria, Endocrinologia şi Chirurgia vasculară. Cu toate acestea, urmare şi a preluării majorităţii personalului medical de la Spitalul de Boli Cronice Petrila, care s-a închis de curând, schema de personal este satisfăcătoare la ora actuală. Avem câţiva medici care au plecat temporar în străinătate, aşteptăm să vedem în ce fel se hotărăsc – să rămână acolo sau să se întoarcă – apoi vom afla exact ce ne mai trebuie”.

 

Condiţiile de confort termic şi hrană ale pacienţilor sunt în continuă îmbunătăţire 

Întrebat dacă spitalul are datorii mari şi care mai sunt condiţiile de căldură şi de alimentaţie a bolnavilor, managerul spitalului a răspuns:

„În sistemul sanitar românesc plata furnizorilor pe partea de medicamente, material sanitar, hrană şi toate celelalte se face la 180 de zile. Teoretic, prin datorii – ad litteram – noi înţelegem cele ieşite din acest termen de timp. La această categorie nu avem datorii. Dacă discutăm de cele aflate în termenul de plată de 180 de zile, aici există facturi – majoritar – pe partea de medicamente, material sanitar şi alte servicii, dar cu sume obişnuite pentru un spital de asemenea anvergură, pe care facem eforturi să le plătim la termenele stabilite (…).

În ceea ce priveşte confortul termic al pacienţilor, la ora actuală există o reabilitare a centralei termice a spitalului, făcută în urmă cu câţiva ani, care s-a finalizat cu înlocuirea cazanelor vechi cu unele noi, autorizate, care sunt în funcţiune şi care permit furnizarea de căldură, când este cazul, şi apă caldă în permanenţă. Din punct de vedere al hranei pacienţilor, încercăm să ne menţinem la parametri acceptabili. Ca şi aprovizionare încercăm să ne menţinem în parametrii cât mai apropiaţi de ceea ce ar trebui să existe. Unde mai avem de lucru este la capitolul diversificarea şi îmbunătăţirea meniurilor. Având în vedere că în fiecare zi – datorită diversităţii pacienţilor (pacienţi diabetici, pacienţi operaţi, pacienţi care au nevoie de un aport caloric sporit, mamele de pe secţiile Obstretică şi Ginecologie, pacienţi oncologici, pacienţii cu patologie tuberculoasă) - există un număr de 10-12 meniuri diferite. Încă prea puţin, dar se fac eforturi de mărire a paletei meniului. Ceea ce înseamnă automat că şi efortul pe care trebuie să-l facă personalul din cadrul serviciilor care asigură această hrană trebuie să fie mai mare” (…).

 

43.000 de solicitări la Urgenţă în 2010!

Din punctul de vedere al relaţiei pacienţi - personal medical, doctorul Vasilescu consideră de asemenea o îmbunătăţire, cazurile nefericite fiind izolate şi datorate uneori aglomeraţiei excesive şi stresului rezultat din aceasta:

„Nu avem pretenţia să susţinem că lucrurile sunt extraordinar de bine puse la punct, că nu există probleme, într-adevăr în ultima perioadă s-a încercat din punctul de vedere al atitudinii personalului faţă de pacienţi să nu mai existe pe cât posibil probleme. La fel s-a încercat să existe o aprovizionare – măcar la un nivel decent – cu material sanitar şi medicamente, pentru a nu fi nevoiţi să procedăm şi noi ca şi alte unităţi sanitare, să solicităm pacienţilor să vină de-acasă cu material sanitar şi medicamente. Repet, este vorba de o dotare la un nivel minim spre decent, pentru că o bună perioadă de timp – cel puţin în ultimele cinci-şase luni - nivelul finanţării primit de Spitalul de Urgenţă Petroşani a fost luat pe criteriul istoric vizavi de anul 2010, însemnând o sumă care cu mari dificultăţi a acoperit necesarul minim de medicamente, materiale sanitare şi hrană. Au mai existat plângeri, discuţii, asta pentru că există probleme de încărcare a personalului la unele secţii – în  special la Secţia de Primire-Urgenţă şi la o serie de secţii şi compartimente din spital (Oncologia, Neurologia), unde datorită numărului foarte mare de pacienţi şi personalului limitat apar reacţii oarecum fireşti, umane. În sensul că la un moment dat, din cauza aglomerării şi stresului, personalul reacţionează şi altcumva faţă de ceea ce se cere, dar nu chestiuni grave. De exemplu, în 2010 la nivelul Urgenţei am avut un număr de 43.000 de solicitări, în condiţiile în care Spitalul Judeţean Deva a avut doar 38.000 de solicitări, iar spitalul din Hunedoara 28.000 de solicitări! 

 

Directorii de spitale au ţinut de scaune uitând de îmbunătăţirea actului medical, influenţând totodată şi consilierii locali

Doctorul Alin Vasilescu a vorbit şi despre tentativa nereuşită de comasare a spitalelor din Vale în unul singur, considerând că s-a făcut o greşeală că nu s-a întâmplat asta, iar timpul va dovedi acest aspect.

„Ar putea intra aici în discuţie şi o consecinţă a organizării actuale a sistemului sanitar, lucru care pe parcursul acestui an s-a încercat să se îmbunătăţească deşi există în continuare rezer­vă faţă de tot ce înseamnă nou, faţă de tot ce înseamnă schimbare. A existat acea propunere de comasare a spitalelor, dar pe care nu s-a omorât nimeni să explice cu exactitate ce presupune. Pentru Valea Jiului această comasare ar fi fost un lucru extraordinar. Dar ce ar fi presupus această comasare? Ar fi presupus că din patru spitale distincte rămânea un singur spital dar NU cu o singură locaţie! Locaţiile se menţineau şi ar fi fost ca nişte secţii exterioare ale Spitalului de Urgenţă Petroşani, cu PÄ‚STRAREA PERSONALULUI MEDICAL ÎN TOTALITATE şi cu păstrarea UNEI PÄ‚RȚI DIN PERSONALUL TESA. Haideţi să lămurim un lucru: în condiţiile la care la un număr de personal de 951 de angajaţi, persona­lul TESA reprezintă 39 de oameni, mi se pare că numărul de angajaţi TESA este nesemnificativ faţă de restul personalului care este implicat în rezolvarea problemelor de sănătate. Am vorbit aici pe cifrele pe care le deţin la spitalul nostru. 

Dacă mă întrebaţi pe mine, mă interesează rezolvarea problemei pacienţilor, în detrimentul altor probleme. Această comasare ar fi presupus un SINGUR spital, de 950 de paturi, ceea ce ar fi presupus o absorbţie a unor fonduri de la Bucureşti mult mai bună, pentru că pe piaţa serviciilor medicale reprezentam un jucător mult mai important ca dimensiuni. O altă linie ţinea de tot ce înseamnă aparatură. Aceasta era canali­zată spre un spital, aveam acces mai rapid la aparatură nouă, modernă, în acest fel crescând şi calitatea actului medical. Dar unii au vrut să ţină de scaune şi de funcţii, influenţând şi consiliile locale. Am ajuns în situaţia în care, la Petrila, datorită refuzului comasării, practic spitalul s-a desfiinţat, iar acum facem eforturi să înfiinţăm o structură medicală care să compenseze cât de cât serviciile acelui spital”.

 



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 5 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.2

Anunt GAL Cheile Sohodolului- prelungire apel selectie MCS 7.4

Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter