În aceste zile, o echipă de arheologi condusă de profesorul clujean Ioan Piso a descoperit în arealul arheologic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa o locuinţă din sec. II d.H., aflată sub Templul lui Jupiter şi al Triadei din Capitoliu. 

Descoperirea este de mare însemnătate ştiinţifică pentru istoria şi civilizaţia daco-romană din spaţiul hunedorean. 

 

Din datele oferite de cercetători, locuinţa descoperită de Ioan Piso şi echipa sa a aparţinut unui demnitar, deoarece beneficia de aducţiune de apă. Podium-ul templului palmyrean, adică masa imensă de piatră şi mortar, care susţinea elementele templului propriu-zis, a fost pus parţial peste o încăpere a fostei locuinţe, ceea ce a protejat-o de intervenţiile moderne. Pe pereţii accesibili ai acestei încăperi s-au găsit câţiva metri pătraţi de frescă, iar din dărâmătură s-au scos bucăţi mari de tencuială pictată. Fresca este realizată în culori foarte vii şi reprezintă elemente vegetale, dar şi alte motive care urmează să fie identificate. Dintre toate descoperirile arheologice, fresca este cea mai sensibilă şi mai supusă degradării. 

Este cunoscut faptul că romanii aveau o înclinaţie deosebită în a-şi împodobi casele, atât în exterior, cât mai ales în interior. Renumitele fresce care înfrumuseţau pereţii interiori, reprezentau natura, scene mitologice sau chiar valorile filozofice sau morale ale proprietarului.

În procesul de evaluare şi restaurare al descoperirii au fost implicaţi şi secretarul de stat Vasile Timiş, managerul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Liliana Țolaş, şi Sabin Grapini, specialistul în domeniu de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. De asemenea, profesorul Ioan Piso a luat legătura cu Comisia Naţională a Monumentelor şi Siturilor Istorice şi a cerut sprijin chiar şi poliţiei locale pentru protejarea noii descoperiri. Profesorul Piso spune că fresca nu poate fi conservată la faţa locului, fiindcă s-ar afla în permanent pericol, ci această operaţiune trebuie efectuată în muzeul din Sarmizegetusa. 

Oficialii muzeului devean afirmă că s-au întreprins deja demersurile necesare obţinerii avizelor şi fondurilor cerute de operaţiunile de transport, restaurare şi valorificare, expunerea frescelor publicului vizitator fiind făcută la Muzeul de Arheologie de la Sarmizegetusa.

„Ce ne rămâne de făcut este conservarea acestei fresce care, asemenea frescelor de la Pompeii şi Herculaneum, putem afirma că se poate încadra fără nicio îndoială în capodoperele genului. Din nefericire, neştiinţa sau indolenţa românilor a făcut ca în decursul timpului să se piardă fresce deosebit de valoroase, bătrânii locului povestind că pe zidurile romane văzuseră zugrăveli de un stat de om cu flori şi îngeri. Sperăm doar ca lecţia trecutului să ne înveţe să nu repetăm aceleaşi greşeli şi în prezent”, se arată într-un comunicat oficial al muzeului devean, cel care este organizator al săpăturilor.

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, ca instituţie de cultură cu prestigiu de necontestat, susţinută de Consiliul Judeţean Hunedoara, a devenit din acest an instituţie organizatoare a săpăturilor arheologice de cercetare de la situl arheologic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. 

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.