|
Odată cu deschiderea minelor, după 1860, Valea Jiului, iau avânt şi industriile conexe. Astfel se formează o clasă socială, care dă prosperitate şi distincţie zonei, cea a industriaşilor.
Ca orice comunitate care se respectă, şi ace[..]
|
|
Istoria scurtă a Văii Jiului
Petroşani, şi în general Valea Jiului, nu „există” doar de când a fost descoperit cărbunele. Era cunoscută încă din secolele XIII-XIV, chiar mai mult, a jucat un rol important ch[..]
|
|
Întrebarea de mai sus o punea, oarecum retoric, în 1938, Pellion Ervin. În acel an a apărut o monografie în limba maghiară a capelanului 3 Pozsonyi Jozsef, prefaţată chiar de Pellion Ervin. Monografia, intitulată Scurtă istori[..]
|
|
Sâmbătă, 17 noiembrie, la sărbătorirea a 75 de ani de la înfiinţarea Şcolii de zbor fără motor la Petroşani, organizată odată cu sărbătorirea a 75 de ani de la turnarea Coloanei Infinitului la Atelierele Centrale Petroşani, marea [..]
|
|
Raritate în presa interbelică: un editorial bilingv al Gazetei Jiului
La sfârşitul lui septembrie 1924 este anunţată sosirea la Petroşani, pentru o vizită de „studii şi informaţiuni”, a unei delegaţii din Alsacia.[..]
|
|
► Din volumul „Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Corso de la George Enescu la A.R.L.U.S.” de Marian Boboc
Ianuarie 1932
Serate reformate şi romano-catolice
Comunitatea romano-catoli[..]
|
|
► În 575 de paginil Peste 700 de evenimente întâmplate între 1925-1950 la Casinoul Muncitoresc Petroşani
Un viu instrument de lucru pentru societatea civilă
Dacă precedentele volume-document ale lui Ma[..]
|
|
► Mina Elena ► Secţia a III-a ► Str. 3 ► Marţi ► Ora 12,45 ► 7 morţi ► 4 văduve ► 8 orfani
S-a întâmplat în Valea Jiului în octombrie 1922
Vă prezentăm câteva ştiri d[..]
|
|
► Din volumul „Pribegii turistice în Valea Jiului. Turismul de la… la belle époque la… l époque rouge” de Marian Boboc
10 septembrie 1922
Montaniarzii de la Soc. Carpatinaau benchetuit până no[..]
|
|
După toate câte ni se întâmplă, n-ar strica să ne întoarcem puţin privirea şi spre cele ale lumii duhovniceşti, şi vă propun o incursiune mai veche prin zona Făgetului din judeţul Timiş, acolo unde nişte bisericuţe din [..]
|
|
Prefaţă
Consider această carte necesară. Din păcate, mineritul vă dispărea cândva, sper cât mai târziu, şi odată cu el şi această veche meserie de miner. S-a scris despre mineri poate mai mult decât despre profesori[..]
|
|
► Antecedentele lui Schmilovics ► Contrabandistul se topeşte în noapte ► La postul de jandarmi ► Chibzui faţă în faţă cu machinaţiunile lui Schmilovics ► Ernest, nu şi nu ►&nb[..]
|
|
Marii comercianţi
Leopold Schafer locuia în Petroşani, pe strada V. Conta, la nr. 6. Era considerat „mare comerciant”, deoarece era proprietarul a 3 imobile, situate în Petroşani, şi un depozit de cherestea. Din rubrica &b[..]
|
|
Printre bunurile omului de afaceri Victor Ianza inventariate în 1949 de Comisariatul de Poliţie Petroşani regăsim şi o moară. Aceasta este situată în Colonia Ianza. În perioada post-decembristă aici a [..]
|
|
De-a lungul istoriei sale, Lupeniul nu a fost ferit de inundaţii. O parte din cele întâmplate în perioada interbelică le-am relatat în volumul Prăvălia cu istorii… Însă inundaţii s-au întâmplat şi &ic[..]
|
|
19 februarie 1947
In locuinţa unui miner - dinamită şi fitil la… kil pentru… împuşcat… pieşte
Jandarmii petrileni, primind informaţii că la locuinţa muncitorului Niculescu Ioan s-ar afla ascunse niscai materia[..]
|
|
În Prăvălia cu istorii şi în câteva volume am abordat subiectul hoţiilor, mai mici sau mai mari, întâmplate în anii 1920-1950 la minele din Valea Jiului.
Un document al Comisariatului de Poliţie Petroşani, &i[..]
|
|
Parângul vizitat de iubitorii de natură cam uşori la pungă
În ediţia din 27 iulie 1930 a Avântului debutează rubrica Note de turism. Din păcate semnatarul acestor impresii intitulate Parângul şi împrejurimile a r[..]
|
|
Întrucât e căldură mare, s-au deschis şi ştrandurile pentru deplina răcorire a organismelor înfierbântate. La Lupeni a fost „dat la apă” şi în această vară caniculară modernul ştrand Co[..]
|
|
IANUARIE 1948
Şi moţii fug de şantier. Nereguli şi furt de dinamită
Şi în Nota informativă nr. 15 (Petroşani, 23 ianuarie) sunt semnalate o „serie întreagă de nereguli din care cauză lucrurile nu merg&rd[..]
|
|
Personalităţii lui Petre Braica, corespondent pentru Valea Jiului al ziarelor Dimineaţa, Adevărul şi Minerul, fruntaş al Partidului Social Democrat, i-am dedicat mai multe articole. Astăzi vă prezint un document în consonanţă cu tematica ac[..]
|
|
Dacă PSD şi PNŢ au participat uneori la alegerile generale şi locale pe aceleaşi liste în carteluri electorale, cu PNL nu s-au asociat politic, adversitatea, doctrinară dar şi… omenească, dintre aceste forţe politice interbelice fiind[..]
|
|
Intensificarea activităţii comuniste la sfârşitul lunii martie 1929 în Valea Jiului avea legătură cu alegerile comunale care urmau să se desfăşoare la 4 aprilie la Vulcan. Au fost depuse 3 liste: naţional-ţărănistă (în cartel[..]
|
|
► Mina Aurelia ► Str. 13 ► Blocul V ► Ora 12,30 ► 82 de morţi ► 67 de văduve ► 94 de orfani
Cu pioşenie, după 90 de ani…
„Nume de vrajă, ţară de basm, ţinut de pâclă, iată ce este V[..]
|
|
► Primul volum din seria „Biografia clădirilor Văii Jiului”
Foarte curând va vedea lumina tiparului o nouă carte-document despre istoria Petroşaniului, Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Corso de la Geor[..]
|
|
Aurarii rechiziţionaţi pentru două luni
La vremuri de război, cererea de cărbune era foarte mare. La o asemenea cerere, era nevoie de cât mai mulţi angajaţi. Societatea Petroşani solicită muncitori ministerului. Ministerul nu stă pe g[..]
|
|
Regiunea minieră militară Valea Jiului
După rebeliunea legionară din ianuarie 1941, în februarie 1941, minele din Valea Jiului sunt militarizate. Aceasta însemna că toţi angajaţii societăţilor miniere Petroşani şi Lonea erau su[..]
|
|
„Dezertarea” nemţilor de la tunele, (a)duşi cu minciuna „smicuratului”
Dintr-o notă informativă (nr. 13, din 22 ianuarie 1948) aflăm că la lucrările de pe Defileul Bumbeşti - Livezeni fuseseră prevăzuţi şi etnici g[..]
|
|
► Fragment din interviul realizat joi, 12 aprilie, 2007, în parcul de la Casa pensionarilor din Lupeni
Din 1957 - în Valea Jiului
M. Boboc: Nea Vasile, când şi unde v-aţi născut?
Vasile Caila: În [..]
|
|
Pe nea Vasile Caila l-am cunoscut în urmă cu 5 ani. Mi l-a prezentat dl. Eugen Popa, un om care iubeşte istoria Lupeniului ca pe propria familie.
Despre nea Vasile auzisem multe poveşti, multe dintre ele confirmate şi de diferitele in[..]
|
|
Pe vremea când încă nu se inventase limba de lemn a ONG-urilor, în timpul când filfizoni şi filfizoane nu organizau inutile şi fade simpozioane, ei bine, dragii noştri, Petroşaniul se pregătea să devină… comună mare.[..]
|
|
► O „ştire”… neştiută până acum: Miguel Ángel Asturias, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a fost la Petroşani!
În zilele de 7 şi 8 octombrie 1927, Petroşaniul a trăit clipe unice [..]
|
|
La 15 martie 1948, Comisariatul de poliţie Petroşani primeşte în copie de la Poliţia de reşedinţă Deva ordinul circular nr. 777 din 10 martie 1948 de a întocmi o situaţie a activităţilor poliţiei. Până aici nimic extraordinar,[..]
|
|
Patru consilieri municipali - Viorica Macavei, Valeriu Butulescu, Robert Hummel şi Vasile Pop - au iniţiat în şedinţa din 29 februarie un proiect de hotărâre, prin care munca noastră, singulară în peisajul mediatic hunedorean,[..]
|
|
Despre activitatea acestei asociaţii de turism, care avea o secţie la Petroşani, înainte de 1900 şi care administra Cabana în Parâng, ajutată şi de Societatea minieră Petroşani, puteţi afla mai multe din volumul Pribegii turistic[..]
|
|
În schimb vara, în timpul vacanţei cutreieram cu prietenii, Stoica, Roff, Jurca, Colda, dealurile din jurul comunei, partea de către Straja, unde culegeam fragi, mure, zmeură pe care le mâncam pe loc.
Fiind perioada anilor d[..]
|
|
A doua jumătate a secolului al XIX-lea marchează în istoria poporului român momente de o mare valoare istorică.
Statul Naţional Modern Român s-a edificat prin eforturile susţinute ale elitei şi naţiunii, în et[..]
|
|
Cu puţin timp înainte de a fi chemat la Domnul la o venerabilă vârstă, Ioan Bogdan a aşternut pe hârtie povestea neamului Bogdăneştilor. Ioan Bogdan a fost tatăl d-lui Bujor Bogdan, o personalitate a vieţii publice a Văii Jiului [..]
|
|
Cu puţin timp înainte de a fi chemat la Domnul la o venerabilă vârstă, Ioan Bogdan a aşternut pe hârtie povestea neamului Bogdăneştilor. Ioan Bogdan a fost tatăl d-lui Bujor Bogdan, o personalitate a vieţii publice a Văii Jiului [..]
|
|
În ediţia nr. 104 a Prăvăliei cu istorii am publicat un episod dedicat alegerilor din 1946 în judeţul Hunedoara. Acel episod - Atentatul din 24 septembrie 1946 asupra lui Mujic/ Mucsik Mihai, membru în Comitetul Central al Partidului [..]
|
|
În preajma marilor sărbători creştineşti, Paştele şi Crăciunul, reclama, chiar dacă nu dădea năvală în paginile presei din Valea Jiului, totuşi îşi făcea simţită prezenţa. Uneori, cu timiditate, alteori, cu… î[..]
|
|
O lecţie de viaţă şi de… jurnalism
Majoritatea sindicatelor minerilor din Valea Jiului, ocupate în 2011 mai mult cu o sterilă şi, prin urmare, epuizantă luptă pentru putere, îşi uită parcă pe zi ce trece rolul activ pe c[..]
|
|
La început a fost linişte de sat bigot. Adică, la început, de industrie şi viaţă grea. E chiar un veac de-atunci. Aproape de vremea lui Iancu din munţii cei păduroşi ai Apusenilor. Valea Jiului nu era o noţiune industrială, precum est[..]
|
|
►Septembrie 1937 - Aprilie 1938 ► Arestat la 15 ani ►Intervenţia lui Nicolae Iorga ►Responsabilul Librăriei „Casa Poporului” ► Debut publicistic în presa de stânga ►Realizator a numeroase almanahuri muncitoreşti[..]
|
|
Parlamentarii Văii Jiului care au votat la Alba Iulia Unirea cu România la 18 noiembrie/ 1 Decembrie 1918 au fost: deputaţii de drept - preot Nicolae Zugrav din Lupeni (protopopul greco-catolic al Văii Jiului), lt. dr. Dominic Stanca din Petroşan[..]
|
|
► Liniştirea şi pacificarea celor care se despărţeau cu greu de Transilvania după Unirea ei cu România ► Asigurarea ordinii publice, siguranţei averilor şi persoanei locuitorilor► Contribuţie la bună desfăşurarea a extracţ[..]
|
|
► Revenirea armatei române în Valea Jiului
În dimineaţa zilei de 20 noiembrie 1918, Garda Naţională din Valea Jiului, însărcinată cu paza Pasului Surduc, anunţă telefonic sosirea unui ofiţer român, însoţ[..]
|
|
În toamna anului 1918, românii, autohtoni şi majoritari în Ardeal, au rupt lanţurile robiei Austro-Ungare, proclamându-şi voinţa de a trăi liberi alături de fraţii lor de peste Carpaţi, într-un stat unitar.
[..]
|
|
Redactorul-responsabil nr. 3 şi… 5 / Eftimie Gherman
► Redactor-responsabil ale Minerului între 1928-1930 şi 1938-1939 ► Secretar general al Uniunii lucrătorilor din industria minieră din România ► Deputat al Pa[..]
|
|
Datorită cartelului electoral cu Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Social Democrat a intrat în Parlamentul României la alegerile din 1928. Atunci, din cauza alianţei cu naţionali-ţărăniştii, care au dat ordin să se tragă la 6 au[..]
|
|
S’a înfăţişat la mine un om care n’avea nimic să ceară pentru dânsul, cum niciodată la dânsul, la interesele şi satisfacţiile sale nu s’a gândit, un om care nu culegea svonuri ca să mi le comunice şi nu c[..]
|
|
►Conferinţa ţinută de Eftimie Gherman, la Radio-Bucureşti, în ziua de 12 Noiembrie 1938
Numai cine i-a văzut pe atunci, mizeri, zdrenţuroşi, gârboviţi de muncă şi nevoi prea multe, şi-i vede azi, mai senini, mai &ic[..]
|
|
Redactorul-responsabil nr. 2, Pavel Buciumean
► Între august 1922 şi august 1928 redactează Minerul
► Secretarul Uniunii Muncitorilor Mineri din România
► „Locotenentul&rdqu[..]
|
|
Redactorul-responsabil nr. 1, Iosif Ciser ► Primul redactor-responsabil între 1919 - 1922 ► Calificarea: cizmar ► Autodidact ► Deputat social-democrat ► Secretarul Uniunii Muncitorilor Mineri şi Topitori din Ardeal şi Banat[..]
|
|
Universul, nr. 179, miercuri 7 august 1929
Grave dezordini la Lupeni
Lupeni, 5 August. Muncitorii de la minele din localitate au declarat greva. Minele sunt închise.
Greviştii s-au dedat la excese. Au pătruns în uz[..]
|
|
Universul, nr. 183, duminică, 11 august 1929
Țapi ispăşitori
Ziarele guvernamentale au relatat astfel momentele culminante de pe frontul rebeliunii de la Lupeni;
Dreptatea (8 august): Muncitorii au oprit funcţionarea uzinei electrice, ceea ce &icir[..]
|
|
Dimineaţa, Anul XXV, nr. 8132, Miercuri 7 august 1929
Greva lucrătorilor de la minele Lupeni
â–º Greviştii terorizează pe minerii negrevişti
PETROȘANI, 5. Azi dimineaţă muncitorii din Lupeni, în număr de 3000, au declarat grevă. &Icir[..]
|
|
Dimineaţa, Anul XXV, nr. 8135,
Sîmbătă 10 august 1929
La Lupeni
Cele ce s-au petrecut la Lupeni au un caracter mult mai grav decât au apărut chiar după primele ştiri.
Numărul victimelor e mare şi creşte mereu. Până în m[..]
|
|
Puţin mai mult patriotism local
Întrerupem serialul nostru cu greva din 1929, pentru a publica un document senzaţional, anume Ordonanţa dată marţi, 10 martie 2009, de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminal[..]
|
|
Greva în presa vremii
Dimineaţa, Anul XXV, nr. 8136,
Duminică 11 august 1929
Consiliul de miniştri şi măcelul de la Lupeni
â–º Situaţia creată de sângeroasele incidente
Aseară a avut loc un lung consiliu de miniştri sub p[..]
|
|
Zăpadă la… dosuri
Sosirea primăverii modifică ritmurile vieţii şi în aşezările rurale presărate pe la poalelor munţilor din Valea Jiului, scoţându-le, cum este firesc, din amorţeala iernii. La topirea zăpezilor, ieş[..]
|
|
Greva în presa vremii
Dimineaţa, Anul XXV, nr. 8137,
Luni 12 august 1929
Acestea sunt binefacerile unei anumite categorii de întreprinderi ce se intitulează pompos „industrie naţională”. Ele constituie o sarcină imensă p[..]
|
|
Ultima oră, Anul I, nr. 184, miercuri 7 August 1929
Dezastrul de la Lupeni
Dezastru material, dezastru social. Ca într-o primă zi de grevă, când spiritele nu ascultă încă poveţile sinistre ale mizeriei şi exasperării, lucră[..]
|
|
Ultima oră, Anul I, nr. 186 / Vineri 9 August 1929
Guvernul este dator să ia cele mai severe măsuri împotriva lor, deoarece evenimentele sângeroase ar fi putut fi evitate, dacă autorităţile – în loc să participe la provoc[..]
|
|
Ultima oră, Anul I, nr. 189, Marţi 13 august 1929
Conflict de muncă: conflict de conştiinţă
Preţul plătit de erorile acumulate la Lupeni e destul de scump pentru ca să nu îngăduie uitarea.
Sancţiunile nu ajung. Sunt necesare ca exemplu[..]
|
|
Apropierea sărbătorii creştine a Paştilor este, cu siguranţă, aşteptată cu cea mai mare bucurie de sătenii din Valea Jiului. Cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, Învierea Mântuitorului nostru Isus Cristos, coincide cu reîn[..]
|
|
Ultima oră, Anul I, nr. 191, / Joi 15 august 1929
De la sânge la ghilimete ironice…
â–º A exploata şi „a exploata”
Am arătat, în două articole consecutive, asupra cui apasă răspunderea măcelul[..]
|
|
Cu calabalâcul la colibă
După ce acasă au luat sfârşit muncile fânului, de obicei către începutul lunii august, momârlanii se deplasează, cu tot calabalâcul, la pădure, adică în zonele de făget, unde se ins[..]
|
|
Cuvântul, Nr. 1544, Anul al V-lea,
Vineri 9 August 1929
Partidul social-democrat şi incidentele de la Lupeni
Partidul social-democrat şi Confederaţia Generală a Muncii ne trimite un comunicat în care se susţine că agitaţiile muncito[..]
|
|
Cuvântul, Nr. 1549, Anul al V-lea,
Miercuri 14 August 1929
Unul, dr. Ștefan Rosvan - om cu vederi „conservatoare”, după cum o declară celălalt frate, comunistul, - este prefectul partidului naţional-ţărănesc din jud. Hunedoara, ac[..]
|
|
În Duminica Învierii şi satele din Valea Jiului par a se scălda în altă lumină, mai intensă dar şi mai blândă, mai aurie, mai puternică dar şi mai mângâietoare. O aură a bucuriei învăluie casele şi inimile[..]
|
|
Programul manifestărilor
1. Primirea participanţilor – ora 8,45;
2. Vizită la mina şcoală;
3. Slujbă religioasă – sala de apel;
4. Pauză de cafea;
5. Începerea festivităţilor în sala de co[..]
|
|
Ultimul număr al Prăvăliei cu istorii din 2009 vă propune, ca şi până acum, o întâlnire cu trecutul. Din presa vremii, am decupat câteva secvenţe referitoare la sărbătorirea Revelionului în Valea Jiului interbelică[..]
|
|
Editura Cartea Românească a publicat, în 1991, bildungsromanul lui Constantin Stere intitulat „În preajma revoluţiei”. Era o restituţie, după o jumătate de veac, a unui mare roman românesc. Într-un roman de factu[..]
|
|
La început a fost Calendarul Graiul Muncitorimii
În decembrie 1924, la Petroşani, a apărut primul almanah şi, după ştiinţa noastră, singurul redactat şi tipărit în perioada interbelică în Valea Jiului. Se numea Calendar[..]
|
|
Pentru realizarea acestui ediţii a Prăvăliei cu istorii am consultat 163 de ediţii ale Minerului, practic colecţia pe anii 1920-1939. Din păcate, în cercetarea noastră, nu am aflat colecţia din primul an al apariţiei sale, 1919. În cel[..]
|
|
În această ediţie a Prăvăliei..., vă prezentăm câteva dintre notele informative referitoare la zvonurile opoziţiei şi reacţiunii de pe la începutul anului 1948. Din zvonurile colportate – care, de altfel, conţin şi mult ad[..]
|
|
Cu siguranţă, nu. Minerul era revista “familiei Şorecani”. La Şorecani, localitate din jud. Cluj, se aflau trei mine de cărbuni: Ticu, Curturiş şi Băgara. Primul număr al revista Minerul de... Şorecani a apărut în 1[..]
|
|
► Foaia de breaslă a minerilor între 1919 – 1939
► Deputat - cenzurat
► Nicio publicitate în 20 de ani de apariţie neîntreruptă
În documentarul din ediţia nr. 131 a Pră[..]
|
|
13 septembrie 1929. Dintr-un raport întocmit de Direcţiunea Petroşani şi înaintat Serviciului Tehnic al Direcţiunii Generale Bucureşti aflăm informaţii preţioase despre ce însemna salvarea minieră în acel timp. Astfe[..]
|
|
De la Republica Diamantelor Negre la conurbaţia Valea Jiului . Chestiunea organizării administrative a Văii Jiului a preocupat mai mereu comunitatea jiană. Astfel, preotul Ion Duma amintea că, prin 1918, în vremea constituirii Sfaturilor Naţi[..]
|
|
► Astăzi, 3 noiembrie, este Ziua Vânătorilor de Munte. Trecând prin veacurile de istorie ale poporului român, se poate spune că, dincolo de legende, lupta pentru apărarea Carpaţilor noştri se pierde în negura vremu[..]
|
|
În colecţia mea de clişee pe sticlă, cuprinzând imagini rare din Valea Jiului, am descoperit cu plăcere o fotografie cât o... poveste, datată 25.XII.1926. Din datare aflăm că Moş Crăciun a sosit la respectiva familie chiar în [..]
|
|
Întrucât după închiderea minelor din Vulcan întâmplată în anii crizei, mai mulţi mineri au fost redistribuiţi la alte mine din Valea Jiului, în principal la exploatările miniere de la Aninoasa şi Lup[..]
|
|
Genu Tuţu, pasionat într-ale istoriei locale, probabil din dorinţa de a fi cât mai senzaţional a scris următoarea explicaţie la o fotografie care are ca personaje principale mai mulţi jandarmi trăgând de un cetăţean: „Reprim[..]
|
|
Ideea realizării acestui documentar despre anii crizei în Valea Jiului datează de câţiva ani, când cuvântul criză s-a (re)aclimatizat şi pe plaiurile noastre, dând buzna în vocabularul curent al românilor. Am t[..]
|
|
Cu serenitate despre drama germanilor din România
La 31 octombrie 1944, Comisia Aliată de Control în România, adică URSS, cere primului ministru Sănătescu arestarea cetăţenilor de origine germană.
În ultima zi a anulu[..]
|
|
Corturi, barăci...
„Nu folosim acest termen dintr-un exces de grandomanie, ci, într-adevăr, aşa ne-o imaginăm, mare, largă, spaţioasă, unde se asigură toate normele de sănătate publică, produsele se pot comercializa în condiţ[..]
|
|
9 August 1929
Un raport al Soc. Petroşani
“c) Cel mai interesant fapt este însă o prietenie ciudată a înaltului funcţionar judeţean cu Munteanu, prietenie realizată prin intermediul lui Lucaciu, al cărui joc pare cel puţin dubios[..]
|
|
Paradoxal, odată cu militarizarea minelor din Valea Jiului şi înăsprirea condiţiilor de lucru, în 15 aprilie – 5 mai 1941, are loc una dintre cele mai lungi greve ale minerilor Văii Jiului. Aceasta deşi legislaţia timpului interzice[..]
|
|
Povestea celor 23 de fotografii din Vulcan şi Petroşani, care au trecut oceanul în America
La 28 August 1929, Direcţiunea Generală Tehnică Petroşani primeşte o adresă mai neobişnuită de la Direcţiunea Generală Bucureşti[..]
|
|
Oamenii micii Americi ce era Valea Jiului acelui sfârşit de secol trebuiau musai imortalizaţi. Artistul se numea Ioánovits Iános (în româneşte Ioanovici Ioan). Întrucât îşi semna lu&s[..]
|
|
În anul desfăşurării acestor două poveşti, mineritul Văii Jiului era militarizat. Cât de militarizat era reiese şi din povestea noastră. Un lucru e cert: onor. Comandamentul militar al Soc. Petroşani era vigilent din cale afară la[..]
|
|
Spătariu - minerul-fotograf
Un caz mai aparte a fost acela al lui Spătariu Gheorghe. Acesta, în 1977, lucra ca miner la E.M. Uricani, era membru de partid, avea 49 de ani, şi o pasiune: fotografia.
Când a venit Ceauşescu pe 3 august, pen[..]
|
|
Cu serenitate despre drama germanilor
La 31 octombrie 1944, Comisia Aliată de Control în România, adică URSS, cere primului ministru Sănătescu arestarea cetăţenilor de origine germană.
În ultima zi a anului[..]
|
|
Cu serenitate despre drama germanilor din România
La 31 octombrie 1944, Comisia Aliată de Control în România, adică URSS, cere primului ministru Sănătescu arestarea cetăţenilor de origine germană.
În ultima zi a anulu[..]
|
|
Un chestionar cultural şi sportiv
Cu prilejul înfiinţării registrelor de educaţie naţională, educaţie fizică şi culturală, Notariatul Lupeni răspunde la un chestionar, din care aflăm instituţiile de cultură şi de sport care func[..]
|
|
Ideea realizării acestui documentar despre anii crizei în Valea Jiului datează de câţiva ani, când cuvântul criză s-a (re)aclimatizat şi pe plaiurile noastre, dând buzna în vocabularul curent al români[..]
|
|
Astăzi se împlinesc 70 de ani de la celebrul ordin dat de Mareşulul Antonescu: „Români: vă ordon treceţi Prutul”. Ordin care a consfinţit intrarea în război a României, alături de Germania, împotriva URSS. Cu[..]
|
|
Ultimele sale cuvinte: „Îmi pare rău că mor, că îmi rămâne fata orfană!”
Tataie, aşa ar fi trebuit să-i spun dacă un cartuş nu i-ar fi curmat viaţa în acel blestemat şi îndepăr[..]
|
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
* * *
* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227
Publicitate
Newsletter
|
