|
În preajma marilor sărbători creştineşti, Paştele şi Crăciunul, reclama, chiar dacă nu dădea năvală în paginile presei din Valea Jiului, totuşi îşi făcea simţită prezenţa. Uneori, cu timiditate, alteori, cu… î[..]
|
|
O lecţie de viaţă şi de… jurnalism
Majoritatea sindicatelor minerilor din Valea Jiului, ocupate în 2011 mai mult cu o sterilă şi, prin urmare, epuizantă luptă pentru putere, îşi uită parcă pe zi ce trece rolul activ pe c[..]
|
|
La început a fost linişte de sat bigot. Adică, la început, de industrie şi viaţă grea. E chiar un veac de-atunci. Aproape de vremea lui Iancu din munţii cei păduroşi ai Apusenilor. Valea Jiului nu era o noţiune industrială, precum est[..]
|
|
►Septembrie 1937 - Aprilie 1938 ► Arestat la 15 ani ►Intervenţia lui Nicolae Iorga ►Responsabilul Librăriei „Casa Poporului” ► Debut publicistic în presa de stânga ►Realizator a numeroase almanahuri muncitoreşti[..]
|
|
Parlamentarii Văii Jiului care au votat la Alba Iulia Unirea cu România la 18 noiembrie/ 1 Decembrie 1918 au fost: deputaţii de drept - preot Nicolae Zugrav din Lupeni (protopopul greco-catolic al Văii Jiului), lt. dr. Dominic Stanca din Petroşan[..]
|
|
► Liniştirea şi pacificarea celor care se despărţeau cu greu de Transilvania după Unirea ei cu România ► Asigurarea ordinii publice, siguranţei averilor şi persoanei locuitorilor► Contribuţie la bună desfăşurarea a extracţ[..]
|
|
► Revenirea armatei române în Valea Jiului
În dimineaţa zilei de 20 noiembrie 1918, Garda Naţională din Valea Jiului, însărcinată cu paza Pasului Surduc, anunţă telefonic sosirea unui ofiţer român, însoţ[..]
|
|
În toamna anului 1918, românii, autohtoni şi majoritari în Ardeal, au rupt lanţurile robiei Austro-Ungare, proclamându-şi voinţa de a trăi liberi alături de fraţii lor de peste Carpaţi, într-un stat unitar.
[..]
|
|
Redactorul-responsabil nr. 3 şi… 5 / Eftimie Gherman
► Redactor-responsabil ale Minerului între 1928-1930 şi 1938-1939 ► Secretar general al Uniunii lucrătorilor din industria minieră din România ► Deputat al Pa[..]
|
|
Datorită cartelului electoral cu Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Social Democrat a intrat în Parlamentul României la alegerile din 1928. Atunci, din cauza alianţei cu naţionali-ţărăniştii, care au dat ordin să se tragă la 6 au[..]
|
|
S’a înfăţişat la mine un om care n’avea nimic să ceară pentru dânsul, cum niciodată la dânsul, la interesele şi satisfacţiile sale nu s’a gândit, un om care nu culegea svonuri ca să mi le comunice şi nu c[..]
|
|
►Conferinţa ţinută de Eftimie Gherman, la Radio-Bucureşti, în ziua de 12 Noiembrie 1938
Numai cine i-a văzut pe atunci, mizeri, zdrenţuroşi, gârboviţi de muncă şi nevoi prea multe, şi-i vede azi, mai senini, mai &ic[..]
|
|
Redactorul-responsabil nr. 2, Pavel Buciumean
► Între august 1922 şi august 1928 redactează Minerul
► Secretarul Uniunii Muncitorilor Mineri din România
► „Locotenentul&rdqu[..]
|
|
Redactorul-responsabil nr. 1, Iosif Ciser ► Primul redactor-responsabil între 1919 - 1922 ► Calificarea: cizmar ► Autodidact ► Deputat social-democrat ► Secretarul Uniunii Muncitorilor Mineri şi Topitori din Ardeal şi Banat[..]
|
|
Universul, nr. 179, miercuri 7 august 1929
Grave dezordini la Lupeni
Lupeni, 5 August. Muncitorii de la minele din localitate au declarat greva. Minele sunt închise.
Greviştii s-au dedat la excese. Au pătruns în uz[..]
|
|
Universul, nr. 183, duminică, 11 august 1929
Țapi ispăşitori
Ziarele guvernamentale au relatat astfel momentele culminante de pe frontul rebeliunii de la Lupeni;
Dreptatea (8 august): Muncitorii au oprit funcţionarea uzinei electrice, ceea ce &icir[..]
|
|
Dimineaţa, Anul XXV, nr. 8132, Miercuri 7 august 1929
Greva lucrătorilor de la minele Lupeni
â–º Greviştii terorizează pe minerii negrevişti
PETROȘANI, 5. Azi dimineaţă muncitorii din Lupeni, în număr de 3000, au declarat grevă. &Icir[..]
|
|
Dimineaţa, Anul XXV, nr. 8135,
Sîmbătă 10 august 1929
La Lupeni
Cele ce s-au petrecut la Lupeni au un caracter mult mai grav decât au apărut chiar după primele ştiri.
Numărul victimelor e mare şi creşte mereu. Până în m[..]
|
|
Puţin mai mult patriotism local
Întrerupem serialul nostru cu greva din 1929, pentru a publica un document senzaţional, anume Ordonanţa dată marţi, 10 martie 2009, de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminal[..]
|
|
Greva în presa vremii
Dimineaţa, Anul XXV, nr. 8136,
Duminică 11 august 1929
Consiliul de miniştri şi măcelul de la Lupeni
â–º Situaţia creată de sângeroasele incidente
Aseară a avut loc un lung consiliu de miniştri sub p[..]
|
|
Zăpadă la… dosuri
Sosirea primăverii modifică ritmurile vieţii şi în aşezările rurale presărate pe la poalelor munţilor din Valea Jiului, scoţându-le, cum este firesc, din amorţeala iernii. La topirea zăpezilor, ieş[..]
|
|
Greva în presa vremii
Dimineaţa, Anul XXV, nr. 8137,
Luni 12 august 1929
Acestea sunt binefacerile unei anumite categorii de întreprinderi ce se intitulează pompos „industrie naţională”. Ele constituie o sarcină imensă p[..]
|
|
Ultima oră, Anul I, nr. 184, miercuri 7 August 1929
Dezastrul de la Lupeni
Dezastru material, dezastru social. Ca într-o primă zi de grevă, când spiritele nu ascultă încă poveţile sinistre ale mizeriei şi exasperării, lucră[..]
|
|
Ultima oră, Anul I, nr. 186 / Vineri 9 August 1929
Guvernul este dator să ia cele mai severe măsuri împotriva lor, deoarece evenimentele sângeroase ar fi putut fi evitate, dacă autorităţile – în loc să participe la provoc[..]
|
|
Ultima oră, Anul I, nr. 189, Marţi 13 august 1929
Conflict de muncă: conflict de conştiinţă
Preţul plătit de erorile acumulate la Lupeni e destul de scump pentru ca să nu îngăduie uitarea.
Sancţiunile nu ajung. Sunt necesare ca exemplu[..]
|
|
Apropierea sărbătorii creştine a Paştilor este, cu siguranţă, aşteptată cu cea mai mare bucurie de sătenii din Valea Jiului. Cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, Învierea Mântuitorului nostru Isus Cristos, coincide cu reîn[..]
|
|
Ultima oră, Anul I, nr. 191, / Joi 15 august 1929
De la sânge la ghilimete ironice…
â–º A exploata şi „a exploata”
Am arătat, în două articole consecutive, asupra cui apasă răspunderea măcelul[..]
|
|
Cu calabalâcul la colibă
După ce acasă au luat sfârşit muncile fânului, de obicei către începutul lunii august, momârlanii se deplasează, cu tot calabalâcul, la pădure, adică în zonele de făget, unde se ins[..]
|
|
Cuvântul, Nr. 1544, Anul al V-lea,
Vineri 9 August 1929
Partidul social-democrat şi incidentele de la Lupeni
Partidul social-democrat şi Confederaţia Generală a Muncii ne trimite un comunicat în care se susţine că agitaţiile muncito[..]
|
|
Cuvântul, Nr. 1549, Anul al V-lea,
Miercuri 14 August 1929
Unul, dr. Ștefan Rosvan - om cu vederi „conservatoare”, după cum o declară celălalt frate, comunistul, - este prefectul partidului naţional-ţărănesc din jud. Hunedoara, ac[..]
|
|
În Duminica Învierii şi satele din Valea Jiului par a se scălda în altă lumină, mai intensă dar şi mai blândă, mai aurie, mai puternică dar şi mai mângâietoare. O aură a bucuriei învăluie casele şi inimile[..]
|
|
Programul manifestărilor
1. Primirea participanţilor – ora 8,45;
2. Vizită la mina şcoală;
3. Slujbă religioasă – sala de apel;
4. Pauză de cafea;
5. Începerea festivităţilor în sala de co[..]
|
|
Ultimul număr al Prăvăliei cu istorii din 2009 vă propune, ca şi până acum, o întâlnire cu trecutul. Din presa vremii, am decupat câteva secvenţe referitoare la sărbătorirea Revelionului în Valea Jiului interbelică[..]
|
|
Editura Cartea Românească a publicat, în 1991, bildungsromanul lui Constantin Stere intitulat „În preajma revoluţiei”. Era o restituţie, după o jumătate de veac, a unui mare roman românesc. Într-un roman de factu[..]
|
|
La început a fost Calendarul Graiul Muncitorimii
În decembrie 1924, la Petroşani, a apărut primul almanah şi, după ştiinţa noastră, singurul redactat şi tipărit în perioada interbelică în Valea Jiului. Se numea Calendar[..]
|
|
Pentru realizarea acestui ediţii a Prăvăliei cu istorii am consultat 163 de ediţii ale Minerului, practic colecţia pe anii 1920-1939. Din păcate, în cercetarea noastră, nu am aflat colecţia din primul an al apariţiei sale, 1919. În cel[..]
|
|
În această ediţie a Prăvăliei..., vă prezentăm câteva dintre notele informative referitoare la zvonurile opoziţiei şi reacţiunii de pe la începutul anului 1948. Din zvonurile colportate – care, de altfel, conţin şi mult ad[..]
|
|
Cu siguranţă, nu. Minerul era revista “familiei Şorecani”. La Şorecani, localitate din jud. Cluj, se aflau trei mine de cărbuni: Ticu, Curturiş şi Băgara. Primul număr al revista Minerul de... Şorecani a apărut în 1[..]
|
|
► Foaia de breaslă a minerilor între 1919 – 1939
► Deputat - cenzurat
► Nicio publicitate în 20 de ani de apariţie neîntreruptă
În documentarul din ediţia nr. 131 a Pră[..]
|
|
13 septembrie 1929. Dintr-un raport întocmit de Direcţiunea Petroşani şi înaintat Serviciului Tehnic al Direcţiunii Generale Bucureşti aflăm informaţii preţioase despre ce însemna salvarea minieră în acel timp. Astfe[..]
|
|
De la Republica Diamantelor Negre la conurbaţia Valea Jiului . Chestiunea organizării administrative a Văii Jiului a preocupat mai mereu comunitatea jiană. Astfel, preotul Ion Duma amintea că, prin 1918, în vremea constituirii Sfaturilor Naţi[..]
|
|
► Astăzi, 3 noiembrie, este Ziua Vânătorilor de Munte. Trecând prin veacurile de istorie ale poporului român, se poate spune că, dincolo de legende, lupta pentru apărarea Carpaţilor noştri se pierde în negura vremu[..]
|
|
În colecţia mea de clişee pe sticlă, cuprinzând imagini rare din Valea Jiului, am descoperit cu plăcere o fotografie cât o... poveste, datată 25.XII.1926. Din datare aflăm că Moş Crăciun a sosit la respectiva familie chiar în [..]
|
|
Întrucât după închiderea minelor din Vulcan întâmplată în anii crizei, mai mulţi mineri au fost redistribuiţi la alte mine din Valea Jiului, în principal la exploatările miniere de la Aninoasa şi Lup[..]
|
|
Genu Tuţu, pasionat într-ale istoriei locale, probabil din dorinţa de a fi cât mai senzaţional a scris următoarea explicaţie la o fotografie care are ca personaje principale mai mulţi jandarmi trăgând de un cetăţean: „Reprim[..]
|
|
Ideea realizării acestui documentar despre anii crizei în Valea Jiului datează de câţiva ani, când cuvântul criză s-a (re)aclimatizat şi pe plaiurile noastre, dând buzna în vocabularul curent al românilor. Am t[..]
|
|
Cu serenitate despre drama germanilor din România
La 31 octombrie 1944, Comisia Aliată de Control în România, adică URSS, cere primului ministru Sănătescu arestarea cetăţenilor de origine germană.
În ultima zi a anulu[..]
|
|
Corturi, barăci...
„Nu folosim acest termen dintr-un exces de grandomanie, ci, într-adevăr, aşa ne-o imaginăm, mare, largă, spaţioasă, unde se asigură toate normele de sănătate publică, produsele se pot comercializa în condiţ[..]
|
|
9 August 1929
Un raport al Soc. Petroşani
“c) Cel mai interesant fapt este însă o prietenie ciudată a înaltului funcţionar judeţean cu Munteanu, prietenie realizată prin intermediul lui Lucaciu, al cărui joc pare cel puţin dubios[..]
|
|
Paradoxal, odată cu militarizarea minelor din Valea Jiului şi înăsprirea condiţiilor de lucru, în 15 aprilie – 5 mai 1941, are loc una dintre cele mai lungi greve ale minerilor Văii Jiului. Aceasta deşi legislaţia timpului interzice[..]
|
|
Povestea celor 23 de fotografii din Vulcan şi Petroşani, care au trecut oceanul în America
La 28 August 1929, Direcţiunea Generală Tehnică Petroşani primeşte o adresă mai neobişnuită de la Direcţiunea Generală Bucureşti[..]
|
|
Oamenii micii Americi ce era Valea Jiului acelui sfârşit de secol trebuiau musai imortalizaţi. Artistul se numea Ioánovits Iános (în româneşte Ioanovici Ioan). Întrucât îşi semna lu&s[..]
|
|
În anul desfăşurării acestor două poveşti, mineritul Văii Jiului era militarizat. Cât de militarizat era reiese şi din povestea noastră. Un lucru e cert: onor. Comandamentul militar al Soc. Petroşani era vigilent din cale afară la[..]
|
|
Spătariu - minerul-fotograf
Un caz mai aparte a fost acela al lui Spătariu Gheorghe. Acesta, în 1977, lucra ca miner la E.M. Uricani, era membru de partid, avea 49 de ani, şi o pasiune: fotografia.
Când a venit Ceauşescu pe 3 august, pen[..]
|
|
Cu serenitate despre drama germanilor
La 31 octombrie 1944, Comisia Aliată de Control în România, adică URSS, cere primului ministru Sănătescu arestarea cetăţenilor de origine germană.
În ultima zi a anului[..]
|
|
Cu serenitate despre drama germanilor din România
La 31 octombrie 1944, Comisia Aliată de Control în România, adică URSS, cere primului ministru Sănătescu arestarea cetăţenilor de origine germană.
În ultima zi a anulu[..]
|
|
Un chestionar cultural şi sportiv
Cu prilejul înfiinţării registrelor de educaţie naţională, educaţie fizică şi culturală, Notariatul Lupeni răspunde la un chestionar, din care aflăm instituţiile de cultură şi de sport care func[..]
|
|
Ideea realizării acestui documentar despre anii crizei în Valea Jiului datează de câţiva ani, când cuvântul criză s-a (re)aclimatizat şi pe plaiurile noastre, dând buzna în vocabularul curent al români[..]
|
|
Astăzi se împlinesc 70 de ani de la celebrul ordin dat de Mareşulul Antonescu: „Români: vă ordon treceţi Prutul”. Ordin care a consfinţit intrarea în război a României, alături de Germania, împotriva URSS. Cu[..]
|
|
Ultimele sale cuvinte: „Îmi pare rău că mor, că îmi rămâne fata orfană!”
Tataie, aşa ar fi trebuit să-i spun dacă un cartuş nu i-ar fi curmat viaţa în acel blestemat şi îndepăr[..]
|
|
Cu serenitate despre drama germanilor
La 31 octombrie 1944, Comisia Aliată de Control în România, adică URSS, cere primului ministru Sănătescu arestarea cetăţenilor de origine germană.
În ultima zi a anului 1945, Jandarmer[..]
|
|
l Iunie 1949. Tot înainte în Bulgaria!
O excursie şi un ţel
Trei nume vor rămâne în istoria pionierilor Văii Jiului. Este vorba de pionerii Ilie Breben (Școala Elementară Nr. 1 Petroşani, actuala Școal[..]
|
|
Înainte de a începe povestea pionierului Ilie Breben, astăzi titularul rubricii de curiozităţi a Ziarului Văii Jiului, am alcătuit un mic istoric al înfiinţării detaşamentelor de pionieri în Valea Jiului.
[..]
|
|
În 1977, 3 august, ultima zi a grevei minerilor, a fost tot într-o miercuri, la fel ca în acest an, 2011. Readucem în atenţie câteva secvenţe din filmul acestei zile, din cea mai completă, complexă şi elaborată cerce[..]
|
|
Povestea procentului de 5,89% la mia de lei din fondul de salariu, transformat în 3,99%, repausat şi el după o lungă şi grea suferinţă...
La ora când apar aceste rânduri, procentul de 5,89% la mia de lei din fondul de sa[..]
|
|
ï¬ În 1977, la IUMP lucrau 3.166 de angajaţi!
ï¬ Astăzi…
ï¬ Un documentar al Securităţii
ï¬ În paginile X-XI
Locul aflat acum într-o deprimantă paragină la ieşirea din Petroşani spre Petril[..]
|
|
ï¬ Raritate în presa interbelică: un editorial bilingv al Gazetei Jiului
La sfârşitul lui septembrie 1924 este anunţată sosirea la Petroşani, pentru o vizită de „studii şi informaţiuni”, a unei delegaţii din[..]
|
|
În 1938 (mai precis la sfârşitul anului 1937) Avântul, publicaţie care a apărut în Petroşani între 1928 si 1947, publică un număr monumental, raportat la presa provincială a acelor vremuri, ediţie care a rămas ca una d[..]
|
|
Am mai spus-o şi cu alte ocazii, Valea Jiului a fost binecuvântată de Dumnezeu cu două bogăţii: aurul negru (în adâncuri) şi aurul verde (munţii). Acestea au atras, la începuturile dezvoltării industriale a Văii Jiului,[..]
|
|
Am cercetat colecţia ziarului Timpul din anul 1881 şi am vrut să constat cum era viaţa oamenilor reflectată prin intermediul reclamelor. Aşa am aflat ce mâncau, ce beau şi ce fumau conaţionalii noştri în urmă cu exact 130 de ani.
[..]
|
|
Din nou, cu serenitate despre drama germanilor
Întrucât e vorba despre acelaşi subiect, drama germanilor şi pentru înţelegerea contextului istoric al deportării acestora în URSS în 1945, reluăm o parte din pr[..]
|
|
Prin sălbăticia şi diversitate speciilor care le populau, fondurile cinegetice din Valea Jiului, şi zonele limitrofe, atrăgeau nu doar vânătorii locali, ci şi pe vânătorii din mai multe colţuri ale ţării. Astfel, vânătoarea şi[..]
|
|
Aşa a vrut probabil Divinitatea ca şi ediţia-record a cotidianului nostru, de 56 de pagini, care a marcat împlinirea a 3 ani de apariţie continuă Ziarul Văii Jiului, să fie tipărită tot la o tipografie din Tg. Jiu (Tipografia Prodcom) la fel [..]
|
|
La 20 octombrie 1937 soseşte în Petroşani moştenitorul tronului Suediei, ASR Prinţul Gustav Adolf. Dat fiind înaltul rang al acestuia, prinţul este însoţit de prefectul judeţului Hunedoara, Romulus Miocu, şi de Teofil Sidorovici, c[..]
|
|
Aşa a vrut probabil Divinitatea ca şi ediţia-record a cotidianului nostru, de 56 de pagini, care a marcat împlinirea a 3 ani de apariţie continuă Ziarul Văii Jiului, să fie tipărită tot la o tipografie din Tg. Jiu (Tipografia Prodcom) la fel [..]
|
|
Din volumul Mineriadele între manipulare politică şi conştiinţă muncitorească de Alin RUS (Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2007; Colecţia Istoria timpului prezent, coordonată de Adrian Cioroianu)
Cauzele şi originile&nb[..]
|
|
Va să-zic’: un extraordinar povestitor
Pe domnul Carol Graef l-am întâlnit în sufrageria doamnei Murarek (fostă Reck) din Vulcan. Povestea deportării doamnei Murarek am relatat-o în serial în ZVJ. Am avut plăce[..]
|
|
Va să-zic’: un extraordinar povestitor
Pe domnul Carol Graef l-am întâlnit în sufrageria doamnei Murarek (fostă Reck) din Vulcan. Povestea deportării doamnei Murarek am relatat-o în serial în ZVJ.
Am avut plăcerea[..]
|
|
Suntem români, / Deci omagiem armata ţării
După cum se ştie, Consiliul Local Petroşani a votat un proiect de hotărâre iniţiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, conform căruia la 24 octombrie, la Petroşani va fi sărbătorită [..]
|
|
Portret din certificatele de moralitate şi de avere
Una dintre cutumele juridice ale epocii era ca primăria pe raza căruia domicilia pârâtul să remită instanţei două certificate ale acestuia: unul de moralitate şi celăla[..]
|
|
De când e lumea ziarelor, acolo unde e vorba de presă e vorba şi de onoare nereparată. Primul impuls al unei persoane care-şi vede numele într-un ziar într-o context nefavorabil este procesul de calomnie. Căci nu există ziarist adev[..]
|
|
Prima publicaţie care a apărut în Valea Jiului în limba română în 1916, Calea vieţii. Învăţături creştineşti pentru poporul românesc („redactor responzabil” - Dr. Nicolae Brînzeu; administraţia[..]
|
|
Vizita din 11-12 septembrie 1934
Marele Voievod Mihai vine din Retezat în Vale. Imnul Regal. Pâine şi sare
După vizita la Sarmizegetusa şi Hunedoara din 9 septembrie, Marele Voievod Mihai a colindat o zi, 10 septembrie, frumoş[..]
|
|
Luptele de la Jiu, 15 august - 12 noiembrie 1916
În ziua de 26 august/8 septembrie 1916, la orele 12, lupta s-a declanşat cu impetuozitate. Prin focul bine ochit al ostaşilor de pe crestele dealurilor Branu şi Angros, duşmanul a fost [..]
|
|
► Luptele de la Jiu, 15 august - 12 noiembrie 1916
În ziua de 26 august/8 septembrie 1916, la orele 12, lupta s-a declanşat cu impetuozitate. Prin focul bine ochit al ostaşilor de pe crestele dealurilor Branu şi Angros, d[..]
|
|
► În anii 1934 şi 1935, ASR Marele Voievod Mihai a vizitat de mai multe ori Valea Jiului
După vizitele Regelui Ferdinand (în 1922), ASR Carol II (1922, 1923, 1925) şi ASR Principesa Ileana (1929), în Valea Jiu[..]
|
|
► Luptele de la Jiu, 15 august - 12 noiembrie 1916. Cum astăzi, cu 24 de ore înainte de Ziua Armatei Române, Primăria şi Consiliul Local al municipiului Petroşani organizează o paradă militară, considerăm ca o datorie de onoare pentru[..]
|
|
Prima publicaţie care a apărut în Valea Jiului în limba română în 1916, Calea vieţii. Învăţături creştineşti pentru poporul românesc („redactor responzabil” - Dr. Nicolae Brîn[..]
|
|
O călătorie în Ţara Haţegului este un drum în istoria provinciilor româneşti. În aceste minunate locuri viaţa omenească a pulsat neîncetat - aspect consemnat încă din perioada dacică, apoi în anul 1247, Ţ[..]
|
|
La confruntarea cu timpul (suprema instanţă), un ziar adevărat ar trebui să reziste. Indiferent de epocile în care acesta a apărut, dincolo de latura ideologică, el trebuie să fie oglinda societăţii. Din el, trebuie să aflăm, în[..]
|
|
“Zeii ţes nenorociri oamenilor, pentru ca generaţiile viitoare să aibă ce cânta”, zice legendarul Homer, prin suta a opta înainte de Hristos. Nu e mirare că de sub tăvălugul greu al faptelor şi al uitării îşi ex[..]
|
|
Duminică, 2 martie 1941, românii au fost chemaţi să se hotărască prin plebiscist dacă generalul Ion Antonescu va conduce ţara. La ora când publicăm aceste materiale nu ştim care este rezultatul referendumului iniţiat de Traian Băsesc[..]
|
|
Chiar astăzi, 17 noiembrie, se împlinesc 80 de ani de când George Enescu a susţinut un concert la Cazinoul Mmuncitoresc din Petroşani. Clădirea mai există şi astăzi, fiind situată în Colonia de jos a Petroşaniului. Spun aceasta p[..]
|
|
1954
Nebelea Constantin.
1955
Sălindar Cotiţa şi Horj Ioan.
1956
Cuc Alexandru, Kiss Martin, Bădău Avram, Ratz Ioan, Şomblea Ioan şi Oran Adalbert.
1957
Pancu Ioan, Cio[..]
|
|
Sindicatul Liber E.M. Petrila, prin preşedintele său, Ion Temneanu, unul dintre cei mai reprezentativi şi responsabili lideri sindicali ai minerilor Văii Jiului, se preocupă la modul onest de aducerea la lumină a unor momente importante pentru [..]
|
|
Întrucât dr. Horia Maniu, deputat PNŢ de Hunedoara, a decedat în luna iunie (a fost înmormântat pe 20 iulie), alegătorii din Colegiul electoral Hunedoara au fost convocaţi la vot în ziua de 19 august pentru alegerea u[..]
|
|
În 9 august 1956 absolvă Institutul cu specialitatea regie teatru, iar în 7 iunie 1957, absolvă „cursul complet al acestui Institut, specialitatea Regizor de teatru dramatic”, cu examen de stat, cu diploma nr. 063324, eliberată l[..]
|
|
Timur Lenk sau Spaima lumii - cum l-au botezat duşmanii - de la aceşti spioni afla despre orice nemulţumire sau încercare de revoltă, despre mişcarea fiecărei caravane, despre indivizi veniţi în aşezare, mai ales în bazarul d[..]
|
|
Această grupare de meseriaşi cunoscută sub numele de (sarbadari) s-a angajat să apere oraşul. Ei au baricadat toate străzile oraşului lăsând libere doar intrările câtorva dintre ele. După ce duşmanii au pătruns în oraş, s-au [..]
|
|
Pentru a-şi nemuri numele şi epoca a construit în cea mai mare parte cu muncă forţată – edificii grandioase la proiectarea cărora a chemat pe cei mai luminaţi savanţi arhitecţi. Când se întâmpla ca unul dintre obiecti[..]
|
|
