Grupul respectiv

a fost constituit din preşedinţii colegiilor judeţene ale medicilor veterinari din întreaga ţară şi din membrii Biroului Consi­-liului Naţional al Colegiului Medicilor Veterinari din România. Consiliul Naţional care se întruneşte trimestrial, pentru a discuta despre tot ce apare nou în domeniul sanitar-veterinar. La Alba-Iulia discuţiile s-au ţinut în perioada 30 noiembrie - 3 decembrie 2011.

 

"Importanţa acestei 

ultime întâlniri a fost de departe una cât se poate de deosebită, a apreciat dr. Gheorghe Cristea, medic veterinar, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din judeţul Hunedoara. Importanţa fiindu-i dată, desigur, atât de diversitatea problematicii abordate de către participanţi, cât şi de noutăţile apărute în unele compartimente şi domenii care vizează  pregătirea şi activitatea medicilor veterinari din ţară".

 

Prin amabilitatea  

domnului doctor mi-am notat câteva dintre chestiunile pe care s-au axat discuţiile de la Alba-Iulia. Prima ar fi aceea a stabilirii Programului Strategic al Activităţilor Sanitar-Veterinare din România pentru anul 2012. Program care, în mare fie spus, conţine propuneri de care Guvernul României va trebui să ţină seama şi care, pentru a fi materializate, au nevoie de alocarea de fonduri bugetare. A mai fost luată o hotărâre cu privire la bolile incurabile la câine. Hotărâre care vine în completarea atât de controversatei legi referitoare la eutanasierea câinilor fără stăpân. La prima vedere, aşa cum mi-am închipuit şi eu, hotărârea aceasta pare să fie una servilă, anume "ridicată" la fileul celor care au gândit procedura cu eutanasierea. Dar, după cum m-a lămurit interlocutorul meu, nu ar fi chiar aşa. Ca să declari un câine că e turbat, că are antrax, tumori ale pielii, ale sângelui sau alte boli infecţioase, va fi nevoie de un buletin de analiză, emis de un laborator autorizat,  care să ateste prezenţa acestor boli. Ceea ce nu ar fi rău, îmi permit să comentez. Şi spun asta gândindu-mă la domnişoara medic veterinar din Vulcan, actualmente pensionară, specialistă în eutanasierea cu oţet sau motorină a câinilor strânşi în aşa-zisul adăpost din Colonia de Jos. Pentru care orice câine bolnav pe care ea îl vede are acelaşi diagnostic: jigodie. 

 

Tot la Alba-Iulia,

s-a  stabilit modul de identificare (de crotaliere) a tuturor speciilor de animale din gospodăriile populaţiei. Pentru prima dată în acest context s-a vorbit despre microciparea câinilor. Măsură care va permite urmărirea vaccinărilor efectuate la aceste animale şi depistarea, în vederea pedepsirii, a persoanelor care-şi abandonează câinii. Una dintre problemele în care a intervenit o schimbare radicală o constituie cea care priveşte educaţia sanitar-veterinară continuă. Formă de perfecţionare profesională prin care trece obligatoriu oricare medic veterinar din România.

 

Dacă, până în prezent,

medicii veterinari erau obligaţi să cumuleze, în cadrul acestei pregătiri, 60 credite/an, de acum încolo numărul acestor credite este de 120/an. A fost mărit, conform normelor europene, şi numărul cursurilor - 12 în total, 8 on line şi 4 face to face -, iar testul în urma căruia va fi acordat certificatul de competenţă va fi unul cu grad de dificultate substanţial mărit. Nemaivorbind că, faţă de cum era până acum, pentru a obţine cele 120 de puncte, fiecare medic veterinar va fi obligat să frecventeze două module de cursuri.

 

Tematicile acestor

cursuri, am spus-o şi înainte, destinate educaţiei sanitar-veterinare continue a medicilor veterinari este una alcătuită în deplin acord cu programele europene. Pentru 2012 au fost stabilite zece teme, dintre care domnul dr. Gheorghe Cristea mi le-a amintit pe următoarele: Patologia animalelor mari, Patologia mnimalelor mici, Patologia animalelor de companie, Controlul şi expertiza alimentelor, Implementarea sistemului de siguranţă a slimentelor, Examene de laborator prin biologie moleculară, Aparatură modernă în patologia reproducţiei etc.

 

Lucrările Consiliului 

Naţional al Colegiului Medicilor Veterinari din România s-a desfăşurat zilnic între orele 9-12 şi 15-20. Singura zi liberă a fost de 1 Decembrie. Când participanţii au fost prezenţi la manifestările dedicate Zilei Naţionale a României. Prilej cu care, în cadrul ceremonialului, domniile lor au depus coroane de flori la busturile celor care au înfăptuit Marea Unire.