Tăierea porcului

Anul acesta, piţărăii şi-au făcut prima dată apariţia la cabana lui Nicu Preda, cu toate că, în mod tradiţional, piţărăii îşi încep colindul de la casa preotului Jura în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie.

Conform tradiţiei locale, la Jieţ, din 17 până pe 24 decembrie se taie porcul. Prin urmare, am nimerit bine. Porcul ne aştepta deja tăiat şi pârlit, alături de colindătorii cu Steaua şi Junii Petrileni. Când se taie porcul la Jieţ, nu-i aşa o treabă simplă. Păi, porcul aici se taie cu lume multă adunată. Vin rudele, vecinii. Se toarnă un pahar cu ţuică sau vin. Prima dată, porcului i se taie picioarele, apoi capul. Înainte să fie despicat capul porcului, se face o cruce în frunte cu cuţitul. Nu oricine ştie să împartă porcul, să-l despice şi să sorteze carnea pentru prepararea produselor. Aşa că este chemat cel mai priceput din sat. Momârlanii au o metodă tradiţională să testeze dacă e bună de mâncat carnea. Preotul Jura ştie exact cum să verifice. Animalul sacrificat trebuie să aibă lichid la încheietură ca să fie bună carnea. Iar prima dată, după porţionarea porcului, se gustă, normal, şoricul. 

 

Jiţenii sunt foarte credincioşi, spune preotul Jura

Comunitatea jieţeană este una specială. Oamenii sunt uniţi, se cunosc şi se ajută la nevoie. „Jieţenii sunt oameni credincioşi. Nu toţi înţeleg  credinţa la fel, dar sunt receptivi la lucrurile bune. De  exemplu, de când sunt eu preot, de 32 de ani, au păstrat credinţa străbună, ţin cont de pregătirea creştinească prin post, chiar dacă Postul Crăciunului este un post mai uşor. Sunt şi oamenii de 90 de ani care postesc. Se ţine cont de muncitori, de mineri, care nu pot să mănânce doar ceai, ei mănâncă normal. Şi apoi, nu ce intră pe gură e păcat, ci ce iese, fapta este importantă în post”.

 

Piţărăii - o tradiţie veche

Piţărăii sunt un obicei de Crăciun specific momârlanilor. Se joacă în Ajun. La Jieţ, piţărăii sunt mai mult decât un joc de Crăciun, mai mult decât un obicei. Sunt un stil de viaţă, o tradiţie. Orice-ar fi, piţărăii se întâlnesc pe 24 decembrie să plece la colindat. Acest lucru se întâmplă de multă vreme. Îşi iau costumele croite special pentru ei, moştenite din tată în fiu. Cine este piţărău se ştie că în sat e om de cuvânt, pe care te bazezi. Aceştia umblă la colindat în ziua de Ajun, pe la toate casele. Distinctive sunt steagurile mari, împodobite şi pline cu zurgălăi, care le anunţă venirea. Craii, pe lângă piţărăi, reprezintă scena vestirii naşterii lui Iisus şi goana lui Irod în vederea uciderii pruncului, care era predestinat a deveni Împăratul lumii. Sunt reprezentaţi magii, ciobanii, preotul şi generalul, îngerul. Costumele sunt impresionante şi, pe lângă versurile scenetei jucate de Crai, aduc un plus de savoare obiceiului. Între obiceiurile legate de Crăciun, cel al piţărăilor este cel mai cunoscut şi este legat de saturnalii. O perioadă în care, în antichitate, stăpânii stăteau la masă cu sclavii lor şi împărţeau aceleaşi merinde.

„Această revărsare a dragostei, acest obicei frumos nu este unul creştin, dar este acceptat de biserică, şi chiar încurajat, pentru că vesteşte naşterea lui Cristos. Biserica nu a intimat aceste obiceiuri, pentru că trebuie să rămână autentice. Şi eu, în urmă cu 54 de ani, am fost piţărău. Au fost şi perioade în care s-a dorit întinarea piţărăilor. Dar nu s-a reuşit. În 1989, piţărăii s-au strâns ca de fiecare dată. Urmau să plece la colindat, dar umblau tot felul de zvonuri, cum că ar fi oameni care ar putea  să pună în pericol şi tradiţia şi viaţa celor care jucau piţărăii şi s-a renunţat”, povesteşte preotul Jura. 

 

Momente de colind

„Colindul în Jieţ nu are scopul colindului de oraş, în care îţi bat la uşă tot felul de necunoscuţi, aşteptând răsplata în bani. La sat se merge cu colindul din dragoste şi respect pentru oamenii din comunitate. Săracii sunt mai primitori şi mai darnici”, mai spune părintele Jura. Dar Nicu Preda, gazda noastră, a dovedit că nu doar săracii sunt gazde bune. Trebuie să ai sufletul mare, să fii primitor, ca să vină lumea la colindat. Şi, mai ales, trebuie să-ţi placă oaspeţii. De când sunt jieţenii, toate generaţiile colindă, merg cu Steaua, primesc  Craii şi Piţărăii. Şi se colindă în funcţie de vârstă, fiecare generaţie anunţând naşterea lui Iisus. Şi Nicu Preda a parcurs toate etapele, de la crai la piţărăi. De acest lucru este şi acum mândru şi îşi aminteşte cu nostalgie de fiecare an când era colindător, iar acum este gazdă.

Viceprimarul Constantin Ramaşcanu îşi aminteşte: „din 1999 până în 2007 am lucrat pentru o companie din SUA. Am stat departe de familie mult. Era greu, dar parcă niciodată nu era aşa de greu ca de sărbători. Mai ales de Crăciun era foarte greu pentru că, pe lângă tradiţia americanilor, plină de beculeţe şi reclame, nicăieri nu-i mai frumos ca la Petrila. Sunt fascinat de aceste obiceiuri şi, cu toate că sunt născut la Iaşi, nu mi se pare niciunde mai frumos ca la Petrila”.

 

Costumele populare se moștenesc

Nu se mai fac costume ca altădată. Nu se mai găsesc materiale, nu se mai sunt croitorese la fel de pricepute. Fiecare familie din Jieţ are însă costume populare. Pentru că se colindă în familie. Silvia Voinea ne spunea că şifonul, materialul de bază pentru confecţionarea costumelor, nu se mai găseşte pe piaţă. Se foloseşte catifea pentru pieptar, poalele sunt  brodate, şorţul, catrinţele sunt făcute din  postav şi sunt cusute. Toţi membrii Ansamblului Junii Petrileni au costume. Dar şi un repertoriu de invidiat. Nouă ne-au cântat tot ce-au putut, au dansat, ne-au colindat, cu toate că afară ploua şi era frig. 

 

Bilanţul viceprimarului şi primarului

La sfârşit de an, edilii petrileni au avut dare de seamă despre realizările lor.„A fost un  an bun, cu multe proiecte în derulare, în Petrila. De la intrare până în Taia s-a asfaltat drumul principal, s-au asfaltat drumuri forestiere. În total, au fost demarate şi realizate proiecte în valoare de 1.250 de miliarde lei vechi. Cea mai mare satisfacţie este infrastructura rutieră, strada Republicii, proiectul integrat, în care urmează reabilitarea de străzi şi uliţe, dar şi reabilitarea de poduri. Şi când spunem poduri, vorbim de legături. Este foarte importat că reuşim să punem în contact oameni de pe un mal pe altul. Sperăm ca de sărbători petrilenii  să fie mai uniţi. Dezbinarea are multe surse. Se face pe  criterii etnice, politice, sportive. Sper ca sărbătorile să ne adune, să ne facă mai buni şi mai iertători”, ne-a spus viceprimarul Ramaşcanu, având şi deplinul acord al primarului Păducel.

• 
•