26.01.2012,  01:50:18 | 3 comentarii | 2066 vizualizari
Realitatea bate visele noastre legate de turismul de iarnă / Parângul, Straja şi Pasul Vâlcan - preferate de turişti în urma investiţiilor făcute prin MDRT în ultimii doi ani!


de Corneliu BRAN

De la răutatea senatorului Cosmin Nicula, care spunea că nu se justifică atâţia bani băgaţi într-un proiect din Parâng şi o telegondolă în Pasul Vâlcan, la visele primarilor Ridzi şi Ile nu e cale foarte lungă. Se întâmplă acum, suntem contemporani cu ce se întâmplă în turismul local. Şi, vor sau nu vor unii, trebuie să scriem adevărul. De asemenea, avem libertatea să avem şi propriile convingeri, că doar de aceea suntem liberi, spiritul de turmă nu ne caracterizează.
Fără nici o laudă, dar datele, cifrele şi realitatea a ceea ce se întâmplă în ultimii doi ani dovedesc că ceea ce tot scriu de vreo patru-cinci ani se şi concretizează de la an la an: Staţiunea turistică Parâng se dezvoltă permanent şi a devenit de-acum o certitudine, telegondola - de asemenea, unificarea domeniului schiabil dintre Pasul Vâlcan şi Straja - la fel, Straja se dezvoltă în continuare, iar Staţiunile Dobraia şi Câmpu Mielului sunt pe ţeavă, dacă se va lucra în continuare inteligent.
Tocmai aceste lucruri ţin să le punctez în materialul de faţă, plecând de la conferinţa de presă organizată marţi de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, dar şi de la un material scris de mine cu o zi înainte.

Până în 2020 Valea Jiului va fi mai tare decât Valea Prahovei
În numărul de luni, 23 ianuarie, scriam un material despre Parâng. Pentru cei care nu l-aţi citit, vă readuc aminte ce am scris: „conform unui om care de 42 de ani respiră ozon şi mănâncă, la toate felurile, muntele, salvamontistul şef Dumitru Bârlida, ultimele ninsori şi investiţiile făcute în Parâng în ultimul an au dublat numărul de turişti faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut!”. 
Tot atunci vă prezentam şi o declaraţie scoasă din contextul unei discuţii cu şeful salvamontiştilor, pe care l-am întrebat ce înseamnă dublu faţă de anul trecut, pentru că dacă din 200 de turişti numărul lor a ajuns la 400, asta nu înseamnă mare lucru. Dumitru Bârlida ne-a răspuns ferm: „Nu, mai puneţi zerouri… Poate 1.000 plus 1.000 egal 2.000, sau chiar mai mult. E plină staţiunea, ceea ce nu face decât să ne dea speranţe că viitorul turistic poate fi şi al Parângului”.
Răspunsul omului de munte şi iubitorului de natură şi de Vale este exact ceea ce tot scriu de vreo patru ani încoace, fără să fiu prea tare crezut, cu excepţia unor concetăţeni şi prieteni, a unor persoane din administraţia locală (inclusiv vreo patru primari, plus câţiva consilieri), câţiva politicieni (printre care şi deputatul Monica Iacob-Ridzi), doi-trei ziarişti, vreo 10-15 investitori în turism (printre care Emil Părău şi Nicolae Gui) şi vreo doi-trei miniştri (Elena Udrea, în mod special). O mână de oameni cum s-ar zice, până acum. Restul mă vor crede probabil de-acum înainte, când realitatea le va arăta cum stau lucrurile. 
Mereu am spus că investiţiile în domeniul schiabil făcute de un ministru al Dezvoltării, fără precedent în ţară, vor înzeci numărul de turişti din Parâng şi vor atrage spre Valea Jiului zeci de mii turişti din ţară şi din străinătate, într-un timp relativ scurt, de cinci, maxim opt ani (de la finalizarea proiectelor). 
La fel se va întâmpla şi în Straja sau Pasul Vâlcan, dacă pârtiile vor fi modernizate şi unite prin instalaţii de cablu bine gândite, iar, într-un final, toate aceste pârtii, la rândul lor, să fie, de asemenea, unite, Valea Jiului ajungând să fie toată un imens domeniu schiabil. Chestiune pe care n-am inventat-o eu, ci pe care au făcut-o nemţii, austriecii, francezii sau elveţienii cu zeci de ani înainte. 
Odată ce fiecare staţiune se va dezvolta, vor apărea inevitabil şi marii investitori din turismul montan, din servicii şi din domeniul recreativ, oameni care vor cumpăra teren de la localnici şi vor veni să investească la bazele staţiunilor, în hoteluri şi restaurante, pensiuni şi cabane, terenuri de sport, parcuri distractive şi de aventură, bazine de înot, lanţuri de magazine, ba chiar şi mall-uri sau cazinouri. Am dat exemplul Bansko-ului, care în câţiva ani a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro pe zi, conform declaraţiilor primarului de acolo (pe care, într-un alt material, le-am pomenit acum un an, tot în acest ziar). Cum Valea Jiului, spre disperarea celor care au investiţii în turismul montan din Valea Prahovei, este o zonă virgină, unde se poate construi pe distanţa a zeci şi zeci de kilometri (în Valea Prahovei acest lucru a devenit deja o problemă), viitorul este doar de partea noastră. Bineînţeles, cu condiţia să avem în continuare oameni deştepţi în administraţia publică locală, în mediul de afaceri local şi, nu în ultimul rând, în guvern, pentru că fără sprijinul guvernamental, până nu se încheie partea de mari investiţii, nu se prea poate.
 
Staţiunea Parâng - locul cinci pe ţară în luna decembrie la numărul de turişti!
La numai o zi de la materialul cu Mitu Bârlida şi Parângul, doi primari din Valea Jiului, Tiberiu Iacob-Ridzi şi Gheorghe Ile, doi oameni care chiar cred cu adevărat în viitorul turismului montan din Valea Jiului, au ieşit în faţa presei cu date şi cifre, care au întărit cele scrise în materialul de luni.
La Petroşani, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi chiar a răsturnat calculele lui Dumitru Bârlida, specificând că numărul turiştilor din Parâng s-a triplat (!) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta după ce s-a dat în folosinţă Pârtia „B”, o investiţie derulată prin programul MDRT, fapt care a făcut ca Petroşaniul să aibă peste trei kilometri de pârtie, una printre cele mai moderne şi mai atractive din ţară! 
Tot de la primar am aflat că Staţiunea Parâng a ajuns în decembrie 2011 pe un onorabil loc cinci (!), după Straja şi Rânca, raportat la numărul de turişti care au urcat şi au schiat în staţiune! Iată, la doar nici doi ani de la demararea investiţiei (care nu e ajunsă la nici 30% din total), numărul de turişti s-a triplat! Vă daţi seama ce va fi peste câţiva ani, când vor fi finalizate şi celelalte pârtii, telescaune, teleschiuri, telegondolă şi aşa mai departe, iar în Petroşani vor începe să apară şi marii investitori europeni în turism, servicii şi locuri de recreere şi aventură? Dacă nu vă daţi seama, încercaţi să faceţi un exerciţiu de memorie sau măcar priviţi exemplele de la alţii, din zone turistice asemănătoare Văii Jiului, montane, care au dezvoltate de mult timp salbe de staţiuni de acest gen, înşirate pe o rază 40-50 de kilometri.
La fel, Gheorghe Ile a anunţat la Vulcan, tot luni, că în Pasul Vâlcan, în noua staţiune ce se prefigurează, numărul de turişti este mai mare ca niciodată, numărul de bilete vândute la telegondolă în zilele de week-end stând drept mărturie.
 
Date uimitoare despre turismul din Parâng prezentate de primarul Ridzi!
Revenind la Petroşani, spuneam că primarul Tiberiu Iacob-Ridzi - edilul care s-a încumetat pentru prima dată să rişte într-o investiţie gigantică pentru România, lămurind guvernanţii de necesitatea unui turism dezvoltat în Valea Jiului, declarând de atâtea ori public că Valea Jiului are din punct de vedere natural cam tot ce îi trebuie unui turism montan adevărat - a oferit marţi în conferinţa de presă câteva date interesante pentru toată lumea. Unele chiar uimitoare, raportând la ce era acum 2-3 ani:
„(…) La sfârşitul săptămânii trecute, în cele trei zile de week-end, în Masivul Parâng s-a aflat un număr record de turişti. Conform datelor deţinătorilor de instalaţii de transport pe cablu (telescaune şi teleschiuri), s-a înregistrat un număr de 5.900 de accesări ale acestor instalaţii, totodată fiind înregistrat şi un număr de peste 1.000 de maşini. Numărul turiştilor care vizitează Masivul Parâng a fost în creştere în această iarnă, după ce a fost dată în folosinţă Pârtia B, care măsoară 3,3 km şi este prevăzută cu instalaţie de zăpadă artificială (…).
(…) Vom încerca să-i sprijinim pe cei care au pensiuni şi care au facilităţi de cazare în Parâng, astfel încât ei să se înregistreze şi să se clasifice din punct de vedere al margaretelor, sau al stelelor pentru cei care deţin pensiuni. Turism la negru probabil că mai există şi în Parâng, dar tocmai asta vreau să discutăm, consider că e un avantaj pentru cei care au aceste capacităţi dacă aleg să se clasifice. În acest caz, ei pot să intre şi într-un circuit de informare a Ministerului Turismului şi a primăriei, şi atunci sigur că avantajul pentru dumnealor este mult mai mare decât dacă rămân neclasificaţi. De asemenea, pot beneficia de fonduri europene, putând intra şi în programele de dezvoltare. Dacă mă întrebaţi pe mine, în urma acestor investiţii masive pe care le face MDRT în domeniul schiabil, este şi normal ca toţi cei care îşi desfăşoară activitatea în Parâng, sau o vor face pe viitor, să trebuiască să se clasifice şi să intre apoi într-un circuit organizat de promovare a capacităţilor de turism (…).
(…) O să facem public proiectul pe anul 2012, în sensul ce lucrări vom efectua în cadrul marelui proiect. Acum vă spun doar câteva lucrări: dorim finalizarea telescaunului TS3. De asemenea, vrem să ne apucăm de lucru la telescaunul TS4 şi sper să şi finalizăm lucrările şi la acest telescaun anul acesta, amenajarea pârtiilor aferente telescaunului TS4, extinderea în continuare a reţelei de zăpadă artificială (a instalaţiilor de apă pentru această zăpadă) pe noile pârtii, construirea unui bazin de apă în zona Căsuţei din Poveşti, un bazin cu o capacitate de 5.000 metri cubi - de unde va exista şi posibilitatea să dăm apă pentru utilitate menajeră şi celor care au nevoie în Parâng şi care ne vor solicita acest lucru (…).Lucrăm acum la acest program, încă nu ştim care va fi suma exactă pentru aceste investiţii, dar această sumă va depinde de alocările de la minister. Ministerul lucrează acum la alocarea banilor pentru acest program, nu suntem numai noi în acest program şi din bugetul global pe care l-au primit se va face repartizarea banilor.  Anul trecut în Parâng, MDRT a alocat 150 de miliarde de lei vechi, anul acesta sperăm ca suma să fie mai mare, dar vom vedea (…). Drumul spre Parâng este prins în Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (P.N.D.I), probabil că cel mai devreme va intra în lucru undeva în august-septembrie, dar încă nu ştim exact. E vorba şi acolo de alocările financiare, acolo este o schemă de finanţare mai deosebită faţă de celelalte programe, în sensul în care constructorul suportă cheltuielile de la el şi ulterior îşi primeşte banii. Aici vorbesc de bucata de drum de la Rusu şi până sus (…). Banii alocaţi acestor instalaţii de cablu şi instalaţii de zăpadă sau a altor investiţii îi recuperăm. Conform studiului de fezabilitate, banii aceştia se amortizează - pentru toată investiţia - undeva în jur de 25-30 de ani. Dar, pe parcurs ce vom da în folosinţă capacităţile de transport şi de schi, eu sper că perioada va fi mult mai scurtă. Nu e vorba de o constrângere, e vorba de un regulament de funcţionare a acestor instalaţii, la care şi cei care au astfel de instalaţii private de cablu vor trebui să se alinieze”.
Tot marţi l-am întrebat pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi despre alte două chestiuni, zicem noi foarte importante, care încă scârţâie, asta şi pentru că mai mulţi cetăţeni ni le-au semnalat în timp (domnul cabanier de la Groapa Seacă, Bujor Bogdan, de exemplu): parcările de la telescaun şi  funcţionarea teleschiurilor până seara (duminică, unul dintre teleschiuri a fost oprit la orele 13:00, ceva de neadmis în plin sezon!). Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne-a răspuns că se vor rezolva aceste probleme. Dacă la parcări e vorba de o investiţie, care se speră că se va derula începând din acest an, problema funcţionării teleschiului respectiv, conform celor spuse de edil, a fost deja rezolvată printr-o discuţie cu cei care se ocupă de instalaţia respectivă. „Sper că problema s-a rezolvat, respectivii domni au înţeles şi cred nu va mai fi cazul să intervin din nou altădată”, a menţionat primarul Petroşaniului.

 


Comentarii articol (3 )

#1 joszef28.01.2012,  17:10:04
felicitari d-nei ministru Elena Udrea pentru banii alocati acestei investitii,atat pentru parang cat si pentru pasul vulcan.
#2 fara bete01.02.2012,  08:50:43
in 28 ianuarie, in priemiera pentru masivul parang, a fost afisat orarul de functionare al teleschi -ului de pe partia "B" . astazi, teoretic ar trebui sa fie prima zi din saptamana in care acesta functioneaza, fapt pe care urmeaza sa il confirmam... de lucru ar mai fi insa la regulamentul de functionare al telescaunului in timpul saptamanii.este inadmisibil ca acesta sa nu porneasca doar pentru un anumit numar de turisti.
#3 ciobi05.02.2012,  10:23:31
nu ma dau in vint dupa asa zisele statiuni din vale dar trebuie mentinut faptul caci toate dar toate adica cabane sau cabanute , moteluri au fost fie furate de pe la stat fie au fost facute de fosti sau actuali ingineri , directori, maistri care au lucrat pe la minele din vale cu materialele tot furate de la mina asa caci sa nu ne laudam degeaba iar frunza neagra nu are atita merit pe cit o laudati voi nimeni nu stie ce bani a furat pe linga praful in ochi aruncati tari asa ca mai incet cu fudroaica si pdl va veni si ziua cind vor raspunde in fata oamenilor pt hotia la drumul mare hu hu


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 3 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




- - -
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!






_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter