26.01.2012,  10:23:47 | 1 comentariu | 1078 vizualizari
Teatrul Dramatic ,,Ion D. Sîrbu” Petroşani, în faţa unei mari premiere ,,Nunta lui Figaro”, de Beaumarchais


de Ziarul Vaii Jiului

Regia artistică - Alexandru Dabija ► Scenografia - Ioana Pashca n Premiera - duminică, 29.01.2012, orele 18:00

Nunta lui Figaro este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cânt lin, într-o explozie sonoră fulminantă.
Stăpânul lui Figaro, Contele Almaviva, căsătorit cu Rosina, dar plictisit de ea, încearcă să o cucerească pe subreta Susanna, logodnica lui Figaro. Contele încearcă să împiedice nunta celor doi, ajutat de Marcellina, menajera doctorului Bartolo. Marcellina încearcă să-l forţeze pe Figaro să o ia de nevastă, în contul unei datorii pe care acesta nu a putut să i-o restituie. Figaro, la rândul său, încearcă să împiedice acest plan şi să o ia de soţie pe Susanna. Planul Marcellinei se destramă când Figaro află întâmplător că Marcellina este de fapt mama sa, de mult pierdută. După multe trucuri şi aventuri, Figaro şi Susanna redobândesc încrederea şi dragostea, iar Contele Almaviva este nevoit să o roage pe Rosina să-l ierte.
În urmă cu ceva mai mult de două secole, în 1775, Comedia Franceză prezenta Bărbierul din Sevilla, piesa lui Beaumarchais. Abia peste nouă ani (1784) va izbuti acelaşi scriitor să îşi vadă jucată Nunta lui Figaro. Ceea ce afirmă Kléber Haedens despre el este perfect adevărat: “Literatura ocupă un loc secundar în această viaţă străbătută de incidente şi intrigi al căror fir Beaumarchais nu îl pierde niciodată. Spiritul lui Figaro Beaumarchais nu l-a urcat numai pe scenă, el l-a introdus, de asemenea, mai ales în întreprinderile sale labirintice în care şi-a riscat cinstea şi geniul”.  În ce constă acest “spirit al lui Figaro”? “Acest pretins maestru al intrigii”, opinează acelaşi istoric literar, “gustă toate eşecurile” şi nu ar fi greşită calificarea dacă n-ar fi urmată de: “nu-i rămâne decât obrăznicia” sau de şi mai ciudata paralelă care îl scoate pe bărbier de patrusprezece ori mai lipsit de fineţe decât Suzane. Mai departe, K. Haedens scrie o frază la fel de stranie ca şi misterul la care se referă ea: “simţim că piesa Nunta lui Figaro este clădită pe un mister ale cărui ecouri nu le-a ghicit nici Beaumarchais în totalitatea lor”; referin­-du-se la monologul personajului, menţionează a fi prezent în el “un ecou romantic şi pirandelian”; straniul decelat s-ar părea că se împleteşte cu condiţia umană surprinsă în aspectul ei enigmatic de cuvintele bărbierului. Fraza, oricât este de imprecisă, ne lasă gânditori. Să deschidem cartea la filele monologului. 
În pragul disperării, Figaro îşi revede filmul vieţii. (Da, şi el poate fi disperat, atunci când iubirea, mult nădăjduita bucurie curată a vieţii sale, ameninţă să-i fie înşelătoare). Datorită răpirii lui din copilărie, întâia educaţie primită este cea a furtului, a trasului pe sfoară, a parazitismului (“răpit de nişte tâlhari, crescut potrivit moravurilor lor”). Dezgustat, caută o cale către cinste. Învaţă chimia, farmacologia, chirurgia şi, oricât de bine ar fi susţinut de către o persoană influentă, sistemul nu-i îngăduie să ajungă decât veterinar. Încearcă o nouă ieşire la suprafaţă; scrie o comedie asupra vieţii din serai; are loc un scandal diplomatic. În căutarea unei noi surse de bani pentru viaţa pe care o ducea de azi pe mâine, se amestecă, tot cu condeiul, într-o dispută pe marginea economiei politice - e încarcerat (“lipsind libertatea de a acuza, nici un elogiu nu poate flata şi numai oamenii mici se tem de scrierile fără importanţă”). În timpul cât a fost închis, cenzura veche a căzut. “Dacă nu vorbesc în scrierile mele nici despre autorităţi, nici despre biserică, nici despre politică, nici despre morală, nici despre cei din vârf, nici despre operă, nici despre celelalte spectacole, nici despre careva cât de cât important, pot publica orice, în toată libertatea, după examinarea făcută de către doi sau trei cenzori”. Fondează o gazetă: “Journal inutile”, suprimată pe dată. Se reîntoarce la ce a învăţat de copil, la înşelătorie, omului cinstit nefiindu-i dat să subziste în mijlocul necinstei generale: intră în lumea jocurilor de noroc. Aici toţi fură, lui i se cere să rămână om de onoare. Pe punctul de a se sinucide, reia uneltele chirurgului şi ale bărbierului ca, finalmente, să ajungă slugă. Stanislavski avea dreptate să afirme că Figaro este mişcare întrupată, chiar când stă nemişcat. 
„Cum de mi s-au întâmplat toate astea? De ce ele şi nu altele? Cine le-a legat de capul meu? Obligat să bat drumul pe care m-am pomenit fără s-o ştiu, după cum îl voi părăsi fără s-o vreau, l-am presărat cu câte flori mi-a îngăduit s-o fac veselia mea; fără a şti dacă-i mai a mea ca celelalte, nici măcar ce este acest eu care-mi dă de lucru: un asamblaj inform de părţi necunoscute, apoi o fiinţă imbecilă firavă, un mic animal nebunatec, un tânăr focos la plăcere, plin de toate poftele bucuriei, apucându-se de toate meseriile, să poată trăi; stăpân ici, slugă colea, la voia norocului; ambiţios din vanitate, harnic fără voie, dar puturos. nevoie mare! orator la primejdie, poet din delăsare, muzicant după prilej, îndrăgostit cu răbufniri, am văzut tot, am făcut tot, m-am folosit de tot”. Figaro completează acest autoportret, atât de contemporan prin unele dintre întrebările formulate, adăugând: “Eram sărac, mă dispreţuiau. Am dat dovadă că aş avea ceva-n cap, s-a năpustit degrabă ura”. Mai tânăr, în Bărbierul din Sevilla, el se descrie la fel, numai că fără accente dramatice: “primit într-un oraş, întemniţat în altul, şi pretutindeni superior evenimentelor; lăudat de unii, terfelit de alţii, ajutând timpului prielnic, suportând vremea rea; batjocorindu-i pe proşti, înfruntându-i pe ticăloşi, râzând de nenorocirea mea şi bărbierind pe toată lumea”. Limita puterilor proprii şi-o cunoaşte de pe acum: “Mă grăbesc să râd de toate, de teamă să nu fiu obligat să plâng”. Despre el Rosina afirmă în aceeaşi comedie că e bun şi câteodată milos ori cinstit. Autorul însuşi menţionează voioşia caracterului său: “În loc să fie un negru scelerat, a fost un biet caraghios, un om căruia nu i-a prea păsat de nimic, care a râs şi de succesul şi de eşecul întreprinderilor sale”, ori, mai concret: “Figaro, bărbierul, bun de gură, poet prost, muzicant îndrăzneţ, mare scârţâitor la ghitară, spaima soţilor, adoratul femeilor”. Suficiente date pentru un portret foarte complex. Oare Beaumarchais este cel dintâi a cărui pană întâlneşte conturul acestui chip de bărbier? Ne amintim că Figaro a scris despre un serai şi că a vieţuit în Spania (de unde va fi aflat despre seraiuri prin vechile tradiţii arabe). Acolo a făcut intrigi, să-şi caute un rost (chiar intrigi maritale), Beaumarchais însuşi. Această indicaţie nu ne pune cumva pe urmele altor personaje bărbieri? 
 
Biletele s-au pus în vânzare la sediul teatrului. Costul unui bilet este de 10 lei.
Procuraţi-vă din timp bilete. Locurile sunt limitate!

 


Comentarii articol (1 )

#1 Ancuta N07.04.2012,  17:28:25
Cand se va mai juca aceasta piesa? Se fac reduceri pentru studenti?


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 10  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




- - -
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!






_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter